Situatia nu ii afecteaza numai pe turisti, continua comentariul intitulat "Cu jumatate de viteza inainte pe drumurile si caile ferate invechite ale Romaniei", in opozitie cu expresia "cu toata viteza inainte". Toate partidele au inclus investitiile in infrastructura rutiera si feroviara in programul electoral, stiind ca reteaua invechita de transporturi risca sa anuleze cateva dintre avantajele economice ale Romaniei: pozitia sa geografica la intersectia unor rute comerciale si salariile mici care au incurajat pana acum investitiile straine.
Investitiile si reformele necesare sunt enorme, dar majoritatea economistilor spun ca fara ele, banii straini care au sustinut consumul romanesc si care se diminueaza deja, ar fi si mai putini. Avand in vedere birocratia, ineficienta administratiei, coruptia si lipsa de disponibilitate a politicienilor de a finanta proiecte pe termen lung, perspectivele sunt pesimiste. Un prim avertisment a venit in iunie, cand producatorul german de masini Daimler a ales Ungaria in locul Romaniei, pentru constructia unei fabrici Mercedes de 800 de milioane de euro, in parte din cauza retelei rutiere mai bune. "Transporturile ar trebui sa fie prima dumneavoastra prioritate", a declarat recent ambasadorul Statelor Unite, Nicholas Taubman, adaugand ca Romania nu va fi competitiva pana cand "drumul sau spre Europa nu va fi terminat".
Romania ar trebui sa fie o intersectie de rute comerciale majore intre nordul si estul, sudul si vestul Europei. Multe companii straine sunt tentate sa vina in Romania, unde costurile de productie si ale mainii de lucru sunt mici, desi cresterea rapida a salariilor si migratia fortei de munca au ingustat deja aceasta fereastra de oportunitate. Dar retelele rutiera si feroviara ii dezamagesc crunt pe straini. "Companiile au o problema", a comentat Florin Pogonaru, seful Asociatiei Oamenilor de Afaceri Romani. "Ceea ce castigam la capitolul competitivitate, se pierde prin accesul dificil la materiile prime. Se dezvolta insule de productivitate mare, dar raman izolate" in lipsa infrastructurii de transport.
Aproape jumatate din cei 10.000 de kilometri de cale ferate din Romania au nevoie de reparatii sau inlocuiri, iar deraierile si intarzierile fac parte din cotidian. Situatia drumurilor este si mai rea. Forumul Economic Mondial situeaza Romania pe locul 126 din 134 in ceea ce priveste calitatea drumurilor, intre Nepal si Polonia. Romania are doar 270 de kilometri de autostrada. Pentru a traversa tara, soferii navigheaza pe drumuri inguste care ocolesc Carpatii si trec prin mii de sate, intrecandu-se cu biciclisti, carute trase de cai si chiar turme de oi sau vaci. Multe orase nu au sosele de centura, ceea ce conduce inevitabil la ambuteiaje in centru. Specialistii spun ca starea proasta a drumurilor ii costa pe soferi jumatate de milion de euro pe an pentru reparatii si extraconsum de combustibil.
Incercarile de a ameliora situatia au intampinat obstacole - in cel mai bun caz. Cel mai mare proiect de autostrada, Transilvania, care ar trebui sa lege Romania de Ungaria, a inceput in 2004, dar patru ani mai tarziu, s-au construit numai noua kilometri. Intarzierile provocate de expropierile lente, obtinerea permiselor arheologice si finantarea intermitenta fac ca proiectul sa nu fie gata inainte de 2013, cu o intarziere de un an.
Proiectul de a renova principala cale ferata de la Bucuresti spre litoralul Marii Negre a inceput in 2006 si are deja o intarziere de sase luni. "Intarzierile sunt cauzate de modificarile aduse proiectului cand lucrul deja a inceput. Au marit viteza maxima pentru trenuri. Noi a trebuit sa largim distanta dintre sine, sa punem sine noi si asta a luat timp", explica supraveghetorul unei echipe care lucreaza la proiectul de 600 de milioane de euro incredintat unei firme austriece, in dreptul Medgidiei.
De fapt, Guvernul s-a dovedit a fi una dintre probleme. "Pentru ca orice proiect major dureaza intre cinci si sapte ani pentru a da rezultate, niciun guvern nu a fost dispus sa cheltuiasca sume mari pe infrastructura, de teama ca urmatorul guvern va culege roadele", a explicat fostul ministru al transporturilor Radu Berceanu.
Netulburate, toate partidele fac din infrastructura principala lor prioritate inainte de alegeri, majoritatea promitand sa construiasca in jur de 1.000 de kilometri de autostrada. Printre ele si Partidul Liberal al premierului Calin Popescu Tariceanu, care nu a construit decat 50 de kilometri de autostrada din 2004.
Specialistii estimeaza ca punerea in aplicare a acestor planuri ar costa 4-6% din PIB pe an. In contextul crizei financiare care sporit costurile de finantare si a dus la reducerea ratingului de tara al Romaniei, multi considera ca asemenea planuri sunt peste masura de optimiste. "Nu am auzit nimic despre finantare" in campanie, a comentat Pogonaru.
Romania a atras in jur de 8,5 miliarde de euro in investitii straine directe anul acesta, dar Ionut Dumitru, sef de cercetare la Raiffeisen Bank, Bucuresti, crede ca acestea vor scadea la 6-6,4 miliarde in 2009, din cauza crizei creditelor. Economistii spun ca aceasta nu numai ca va reduce fondurile disponibile pentru proiecte mari, dar va afecta finantele statului in general.
Urmeaza un an sumbru pentru piata transportului feroviar de marfuri
Evolutia economica din ultimele luni se va reflecta si in activitatea companiilor din sectorul feroviar de marfa, pentru care comenzile de transport au scazut dramatic in ultimele saptamani. Daca anul trecut analistii vorbeau despre o piata care ar putea ajunge la un miliard de euro in 2010, astazi previziunile sunt sumbre, alimentate de prabusirea unor companii care aveau un rol important in cresterea veniturilor companiilor din domeniul transportului de marfa pe calea ferata.
“Practic, in momentul in care industria auto incepe sa scada, Mittalul ca productie incepe sa scada, piata de materie prima scade, toate aceste schimbari influenteaza cu siguranta in mod negativ piata transportului feroviar de marfa. Insa nu cred ca poate cineva previziona o scadere exacta a traficului pe acest segment”, a declarat pentru Business Standard Cristian Burci, proprietarul International Railway Systems (IRS). Potrivit acestuia, in momentul in care apar primele semne ale crizei in randul exportatorilor, care sunt si cei mai afectati, apar primele schimbari si in industria feroviara. “Cele mai afectate sectoare sunt siderurgia, unde am inregistrat scaderi cu 40% ale traficului produselor, industria chimica (-20%), industria lemnului (-20%) si industria constructoare de masini”, a declarat pentru Business Standard Liviu Bobar, directorul general al CFR Marfa. In luna octombrie, societatea a inregistrat diminuari cu 10% ale cantitatilor de marfa transportate, fata de aceeasi perioada a anului trecut.
“Conform prognozelor, aceasta situatie se va accentua in lunile urmatoare, cand ne asteptam la o scadere de pana la 20%. Cu siguranta, aceast lucru se va reflecta si intr-o scadere a veniturilor societatii”, a precizat Bobar.
Tot ceea ce se produce intr-o economie se reflecta in transporturi, care asigura atat aprovizionarea cu materii prime a producatorilor, cat si distributia produselor catre consumatorii finali.
Valoare. In aceste conditii, estimarile pentru acest an privind valoarea acestei piete, de circa 800 milioane de euro, au fost mentinute, ceea ce inseamna o crestere de 10% fata de anul trecut. Insa acest procentaj de crestere din acest an ar putea inseamna o scadere anul viitor, in cel mai bun caz. “Transportul feroviar a fost intotdeauna un stimul pentru dezvoltarea economica a unei regiuni, dar si un barometru al volumului de marfuri si al numarului de persoane care se deplaseaza intre diferite puncte. Din 1990 pana in prezent, politicile incoerente de incurajare a transportului pe calea ferata, cum ar fi cresterea tarifelor pentru transportul pe calea ferata, lipsa punctualitatii si ineficienta puntilor de legatura intre modurile de transport, si-au pus amprenta in mod negativ asupra dezvoltarii transportului feroviar”, a declarat Stefan Roseanu, senior partner Club Feroviar Roman.
Acesta considera ca modificarea structurii economiei, reorientarea temporara dinspre industria grea si agricultura catre sectorul serviciilor si industriile cu valoare adaugata mare, corelate cu puterea scazuta de raspuns a sistemului feroviar in fata unei provocari de aceasta natura s-au constituit intr-un factor de incurajare a transportului auto. Cu toate acestea, dezvoltarea sectorului privat si cresterea ofertei in acest domeniu de transport a contribuit la atragerea noilor clienti catre calea ferata.
“Luand in considerare aceste argumente, ne putem astepta la o scadere pe termen scurt a volumelor de transport, pe fondul reducerii productiei clientilor traditionali”, a spus Roseanu. Potrivit acestuia, elaborarea unei strategii coerente pentru transportul intermodal va incuraja transportatorii rutieri sa utilizeze calea ferata in asigurarea serviciilor, contribuind astfel la cresterea generala a pietei de transport feroviar pe termen lung.
Previziuni. Gruia Stoica, omul de afaceri care controleaza Grup Feroviar Roman (GFR), unul dintre principalii jucatori privati de pe aceasta piata, considera ca operatorii din domeniu sunt primii care observa ce se intampla in piata. “Atata timp cat productia scade, si transportul de marfuri pe calea ferata scade. Ne uitam la ce se intampla cu Sidex Galati, cu Oltchim. Daca exista marfa, si noi avem ce transporta”, a spus Gruia Stoica.
Cu toate acestea, in plina criza, omul de afaceri si-a bugetat investitii care depasesc 100 milioane de euro, anul viitor, printre altele in achizitia de fabrici in Europa.
Potrivit datelor CFR Marfa, comenzile de transport pe calea ferata ale firmelor din domeniul constructiilor de masini si ale companiei Lafarge au scazut cu 50% in luna octombrie, in timp ce exportul de fier vechi a ajuns la zero.
Totodata, combinatul ArcelorMittal Galati nu se mai aprovizioneaza cu marfa, comparativ cu lunile anterioare, cand cererile de transport pe calea ferata ajungeau la o mie de vagoane. Aceeasi situatie a aparut si in cazul combinatului Oltchim Ramnicu Valcea. Cu siguranta, CFR Infrastructura va fi foarte afectata, in conditiile in care este o companie dependenta de banii incasati din taxa de utilizare a cailor de rulare. Pe de alta parte, o alta scadere a comenzilor a fost observata din partea industriei constructoare de
masini. Astfel, transportul de masini pe calea ferata s-a redus la jumatate in luna octombrie, comparativ cu septembrie, pana la 1.500 de unitati.
Totodata, o alta reducere a fost observata in industria cimentului, materialele de constructii contractate de Lafarge avand o scadere de la 60.000 de tone in septembrie la 30.000 de tone in octombrie. In aceeasi perioada, companiile petroliere au redus comenzile cu 10%, iar unele unitati din industria lemnului au sistat livrarile la export.
Anul trecut, analistii din piata spuneau ca principalele marfuri care vor influenta aceasta crestere sunt carbunele, produsele petroliere (titei) si materialele din industria cimentului. Or, in prezent, aceleasi segmente din industrie vor determina o scadere a pietei.
In acest an, s-au transportat pe calea ferata aproximativ 70 milioane de tone de marfa, cea mai mare pondere fiind observata la carbune (28-30%), urmat de produsele petroliere (15-20%), materialele din industria cimentului (10%) si metalele (8%).
Concurenta
In prezent, in Romania opereaza 26 de operatori feroviari licentiati in transportul feroviar de marfuri, iar CFR Marfa, operatorul national de transport, acopera 75% din piata. Cota de 25% din piata neocupata de CFR Marfa este impartita de 25 de transportatori privati. Primele locuri sunt ocupate de Grup Feroviar Roman (GFR), Servtrans Invest, parte a grupului IRS si Compania de Transport Feroviar, controlata de Stefan si Luisa Movila. Dincolo de previziunile sumbre, reprezentantii din aceasta piata spun ca industria feroviara va mai atrage investitori straini, iar pentru anul viitor ne putem astepta chiar la cel putin doua intrari. In plus, recent, PCC SE, actionar minoritar al combinatului Oltchim Ramnicu Valcea, a anuntat ca intentioneaza sa intre in 2009 pe piata feroviara de marfa din Romania, prin intermediul diviziei de logistica PCC Rail. “Romania se afla in atentia companiilor din Europa care activeaza in acest domeniu, datorita pozitiei portului Constanta, precum si a dezvoltarilor industriale din zona, atractive pentru marii jucatori”, a spus Stefan Roseanu.
‘In momentul in care industria auto incepe sa scada, productia la Mittal incepe sa scada, piata de materie prima scade. Cu siguranta, toate aceste schimbari influenteaza in mod negativ piata transportului feroviar de marfa, insa nu cred ca poate cineva previziona o scadere exacta a traficului pe acest segment. Cristian Burci proprietarul International Railway Systems (IRS)
‘Conform prognozelor, aceasta situatie se va accentua in lunile urmatoare, cand ne asteptam la o scadere de pana la 20%. Cu siguranta, acest lucru se va reflecta si intr-o scadere a veniturilor societatii. Liviu Bobar directorul general al CFR Marfa
‘Nu trebuie sa reinventam roata... Am inclus o prevedere in OG 22/2008 ... de a oferi stimulente pentru industria producatoare pentru echipamente de eficienta energetica si regenerabile. Acum, baza exista. Tudor Constantinescu presedintele ARCE
Sursa Standard.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu