Cosmetizarea CFR Calatori, 600 mil. euro

CFR Calatori ar trebui sa cheltuiasca anual, in urmatorii cinci ani, peste 120 milioane de euro pentru modernizarea si achizitionarea de vagoane noi, pentru a face fata concurentei dupa liberalizarea pietei, cand in Romania vor intra companii straine. 

“Liberalizarea transportului de calatori va avea loc in 2012. Initial, termenul era pentru anul 2010, insa am cerut o amanare la Bruxelles, pentru ca Romania nu ar fi fost pregatita”, a declarat ieri Alexandru Noaptes, directorul general al CFR Calatori, la un seminar pe teme de transport, organizat de Asociatia Industriei Feroviare. 

Potrivit acestuia, atunci se va pune problema concurentei intre CFR Calatori si companiile private care vor sa intre pe piata din Romania si vor atrage din calatorii companiei nationale de transport feroviar. 

In ultimi trei ani, CFR Calatori a modernizat anual 120 de vagoane si a achizitionat 60 de vagoane noi. 

“Acest ritm trebuie intretinut si in urmatorii cinci ani, avand in vedere ca, in prezent, avem de inlocuit 4.000 de vagoane”, a precizat Noaptes. Modernizarea unui vagon costa intre 400.000 si 600.000 de euro, in timp ce pretul unui vagon nou este situat intre 850.000 si un milion de euro. Pe de alta parte, piata transportului feroviar de marfa va fi liberalizata in 2010, potrivit directorului general al CFR SA, Constantin Manea. 

Acesta a adaugat ca operatorii straini vor fi interesati sa circule pe Coridorul IV Paneuropean, care trebuie modernizat. “Companiile straine vor veni pe Coridorul IV, care trebuie reabilitat, si nu pe liniile neinteroperabile, adica liniile secundare, ce nu prezinta interes”, a spus Manea. 

Potrivit acestuia, operatorii feroviari din Romania trebuie sa se pregateasca pana in 2012 pentru a face fata concurentei. 

CFR SA are nevoie de fonduri anuale de 500 milioane de lei pentru reparatii capitale ale infrastructurii feroviare, iar la inceputul acestui an, compania a primit doar 80 milioane de lei de la buget, jumatate din suma fiind folosita pentru plata unor restante, a declarat directorul general al societatii. 

In ceea ce priveste privatizarea CFR Marfa, ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, a declarat, in cadrul aceluiasi eveniment, ca este necesara privatizarea CFR Marfa, care s-ar putea face in 2009. 

“Suntem in pregatirea caietului de sarcini pentru studiul de fezabilitate si cel mai probabil ca eu nu voi apuca sa semnez contractul, dar acesta este posibil sa fie semnat la anul. Este nevoie de vointa politica pentru realizarea proiectului”, a declarat ministrul. 

De asemenea, Orban a subliniat ca Ministerul Transporturilor asteapta de trei luni si jumatate raspunsul de la Comisia Europeana pentru strategia de privatizare a CFR Marfa. Directorul CFR Marfa, Liviu Bobar, declara, la inceputul acestui an, ca in ultimii trei ani compania s-a aflat pe profit, care a fost in usoara crestere. 

“Am incercat sa mentinem cota de profitabilitate la acelasi nivel. De altfel, in 2007 am inregistrat aproximativ acelasi profit cu cel avut in anul precedent”, sustine Bobar.

Sursa Standard.ro

MT va suplimenta cu 2,7 milioane lei despăgubirile pentru exproprierile la centura Deva-Orăştie

Ministerul Transporturilor (MT) va acorda despăgubiri suplimentare de 2,7 milioane de lei, corespunzătoare unei suprafaţe totale de 206.638 de metri pătraţi, pentru exproprierile necesare construcţiei variantei de ocolire Deva - Orăştie la profil de autostradă. Proprietăţile, respectiv 139 de terenuri aparţin unor persoane fizice din localităţile Geoagiu, Turdaş, Orăştie, Hărău, Şoimuş şi Simeria din judeţul Hunedoara, dar şi Consiliilor Locale din Turdaş, Şoimuş şi Simeria, se arată într-un proiect de hotărâre de guvern elaborat de minister.

Finanţările sunt asigurate din bugetul Ministerului Transporturilor, iar proprietarii vizaţi de exproprieri vor putea face cereri de despăgubire în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii de Guvern. În nota de fundamentare a proiectului se arată că proprietarii acestor terenuri nu aveau documentaţiile cadastrale în momentul elaborării primelor hotărâri de guvern, întrucât situaţia juridică a suprafeţelor deţinute era incertă.Ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, a declarat, marţi, că pentru tronsonul de autostradă Deva-Simeria-Orăştie, contractul de construcţie va fi încheiat până la sfârşitul anului.

Sursa Mediafax

"Cei 4 km de autostrada reprezinta un mit. Efectiv, s-au realizat 66 kilometri in ultimii 4 ani"

In total, Romania are 273 de kilometri de autostrada, din care 66 au fost realizati in ultimii patru ani. Acum se afla in lucru 180 de kilometri iar anul viitor se vor incepe lucrarile la alti 1.300. Ar trebui sa renuntam la mitul cu "numai 4 kilometri de autostrada", a declarat Stefan Szobotka, director de comunicare al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania. 

 Pentru a atrage fonduri structurale europene, Compania de autostrazi a depus la Ministerul Transporturilor cereri de finantare pentru trei proiecte de autostrazi, prin care se solicita finantare de 500 milioane de euro, si alte proiecte pentru centuri ocolitoare ale oraselor, in valoare de 77 milioane de euro, a declarat reprezentantul CNADNR. 

Acestea sunt in evaluare la Ministerul Transporurilor si urmeaza sa fie transmise Comisiei Europene.  Szobotka sustine ca pana la inceputul anului viitor proiectele pot fi aprobate si chiar pot fi acordate primele plati de catre Comisia Europeana. Sumele solicitate reprezinta 75% din valoarea proiectelor, urmand ca restul de 25% sa fie asigurati din fonduri nationale.

Sursa

Lurssen Las Investment va investi 10,5 milioane euro la Santierul Naval Mangalia in urmatorii trei ani

Santierului Naval Mangalia si Lurssen Lar Investment au incheiat miercuri un contract de asociere, compania germana urmand sa investeasca 10,5 milioane euro in urmatorii trei ani in aceasta societate, se arata intr-un comunicat al Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). Jumatate din suma care urmeaza a fi investita va reprezenta capitalul de lucru al societatii. 

"Asocierea dintre Santierul Naval Mangalia si Lurssen Lar Investment GmbH Germania a fost ultima etapa prevazuta in Programul de restructurare a societatii, aprobat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului pe anul 2008, si constituie cea mai buna solutie pentru revitalizarea acesteia, a declarat Teodor Atanasiu, presedintele AVAS, intr-un mesaj adresat presedintelui companiei germane, Friedrich Lurssen.

Durata contractului este de 36 de luni de la data intrarii in vigoare si poate fi prelungita prin consimtamantul partilor. Santierul Naval Mangalia a fost scos la privatizare de patru ori, insa nu s-a finalizat cu semnarea unui contract de privatizare. AVAS, in calitate de actionar majoritar, a hotarat astfel aplicarea unui program de restructurare pentru companie. Acest program prevede, printre altele, asocierea cu un partener, masura necesara pentru asigurarea de comenzi la nivelul capacitatii, retehnologizare si finantarea activitatii de constructii de nave in continuare, pentru asigurarea salariilor angajatilor si, totodata, pentru protejarea patrimoniului productiei de aparare.

Compania detine active in valoare de 9,69 milioane euro, ce vor ramane pe toata durata asocierii in proprietatea sa. Santierul Naval Mangalia desfasoara activitati in domeniul reparatiei si constructiei de nave civile si militare.

Sursa

Romania ar putea atrage in 2009 un sfert din totalul fondurilor europene alocate infrastructurii rutiere

Romania ar putea atrage in 2009 de la Uniunea Europeana 500 de milioane de euro, echivalentul a circa 25% din totalul fondurilor europene alocate pentru infrastructura rutiera, potrivit estimarilor Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR). "Am depus la Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor proiecte in valoare de 500 milioane de euro, care vor necesita o perioada de 6 luni inainte de a fi aprobate", a declarat Stefan Szobotka, directorul de comunicare al CNADNR, in cadrul seminarului "Cand se vor vedea primele rezultate ale fondurilor europene din infrastructura", organizat ieri de Ziarul Financiar impreuna cu Search Corporation, Rompetrol, Schoenherr si Asociatii si Siemens.

Valoarea fondurilor care ar putea fi atrase in 2009 este mult sub necesarul estimat pana in 2018, care se ridica la circa 4-5 miliarde de euro pe an, in conditiile in care 2 miliarde de euro/ an merg catre constructia de autostrazi, un miliard de euro/ an catre reabilitarea de drumuri nationale si judetene si nu in ultimul rand 2 miliarde de euro/ an catre intretinerea curenta si periodica a intregii retele de drumuri, potrivit estimarilor companiei de consultanta Search Corporation. Din 2004 pana anul acesta au fost construiti 66 de kilometri de autostrada din totalul de 263 de kilometri pe care ii are Romania, si s-a inceput lucrul la alti 180 de kilometri. "In primii doi ani rezultatele atragerii de fonduri europene in infrastructura vor fi slabe, vom putea sa ne pronuntam insa la inceputul lui 2009 cand va avea loc prima evaluare din partea Uniunii Europene. Principalii factori care vor influenta proiectele de infrastructura sunt stabilitatea strategiei guvernamentale, disponibilitatea terenurilor, costurile operationale si legislatia", a declarat Victor Grigore, director Advisory Services in cadrul companiei de consultanta KPMG.

In prezent sunt in lucru 37 de kilometri pe Coridorul IV pan-european Nadlac-Constanta si alti 130 de kilometri sunt in faza de licitatie. "Exista o intarziere istorica a proiectelor de infrastructura. De aceea, in ultimii ani CNADNR si-a schimbat radical profilul. In urma cu 2-3 ani circa 80% din activitate era de intretinere a drumurilor nationale existente, iar in prezent peste 50% din activitate reprezinta dezvoltarea de proiecte noi", spune Szobotka. Potrivit lui, Ministerul Transporturilor doreste sa inceapa proiecte de constructie pe cat mai multe sectoare de drum anul viitor, inclusiv componente a autostrazii Transilvania. Anul viitor vor fi finalizate tronsonul Suplacu de Barcau-Bors si o portiune din segmentul Campia Turzii-Gilau, care va fi utilizata ca solutie temporara de ocolire a orasului Cluj-Napoca.

Daca in 2007 alocarea bugetara pentru proiecte de autostrazi a fost de 292 de milioane de euro, in 2008 investitiile in infrastructura aproape s-au dublat, pana la 508 milioane de euro, dintr-un necesar de 1,3 miliarde de euro, potrivit datelor prezentate de CNADNR.
Principalele obstacole pentru realizarea proiectelor de infrastructura sunt in opinia ministrului transporturilor Ludovic Orban procesul de expropriere, descarcarile arheologice si autorizatiile de mediu necesare pentru realizarea constructiilor. "Trebuie urmarite anumite etape in realizarea unui proiect major de infrastructura, pornind de la elaborarea studiului de fezabilitate cu o durata de 12 pana la 24 de luni, urmat de atragerea cofinantarii europene cu o perioada de aproximativ 6 luni, ulterior fiind organizata licitatia pentru selectarea proiectantului, elaborarea proiectului tehnic si achizitionarea terenurilor cu o perioada totala de circa trei ani. Elaborarea detaliilor de executie, licitatia pentru supervizarea si executia lucrarilor si constructia propriu-zisa dureaza aproximativ patru ani", a explicat Valentin Stoica, vicepresedintele executiv al Search Corporation.

In cadrul proiectului tehnic, intarzierea procesului de obtinere a avizelor poate avea drept consecinta expirarea avizelor, situatie ce se intampla in 75% din proiectele de infrastructura. Mai mult, lipsa cadrastrului la nivel national si a planurilor de parcelare impiedica procesul de achizitie a terenurilor, in timp ce procesul de executie este blocat de descoperirea de utilitati necunoscute chiar de catre detinatori. "Exproprierea este o lupta de principii intre utilitatea publica si dreptul de proprietate. Noua lege 198 propusa de Guvern (n.r. - care se afla in prezent in dezbatere la Parlament) micsoreaza numarul participantilor la negociere, dar elimina instrumentele de protectie a proprietarilor", a declarat Sebastian Gutiu, managing partner al firmei de avocatura Schonherr si Asociatii. Noua lege va reduce timpul alocat exproprierii de la 15 la 6 luni.

O alta problema care afecteaza proiectele de infrastructura este calitatea slaba a materialelor de constructii utilizate pentru constructia drumurilor. "Rompetrol a decis in urma cu 4 ani sa se implice in procesul de productie a bitumului pentru proiecte de infrastructura, si a inceput in toamna anului 2007 sa produca la rafinaria Vega bitum cu polimeri. In pofida costurilor cu 32% mai mari, pe termen lung avantajele sunt evidente, atat in ceea ce priveste durata de viata a drumurilor cat si standardele superioare la care se ridica acestea", afirma Dumitru Manoiu, vicepresedinte Research & Development Rompetrol.

Pe langa fondurile de la Uniunea Europeana, infrastructura va fi dezvoltata si prin proiecte in parteneriat public-privat. Un exemplu in acest sens este sectorul Comarnic-Brasov component al autostrazii Bucuresti-Brasov, in valoare de circa un miliard de euro, care a inregistrat insa un esec in 2004-2005, cand au fost reziliate contractele castigate atunci de Strabag (Austria), Vinci (Franta) si Ashtrom & Roichmann J.V (Israel). "Exista riscul sa ne compromitem ca tara in cazul in care nu vom duce la bun sfarsit proiectul in parteneriat public-privat Comarnic-Brasov, aflat in ultima faza de licitatie", spune Szobotka. Studiul de fezabilitate al proiectului Comarnic-Brasov este realizat de compania de consultanta Search Corporation care considera ca proiectul PPP Comarnic-Brasov trebuie "protejat ca un tezaur". "Potrivit unui studiu realizat de noi faptul ca autostrada Bucuresti-Ploiesti nu este finalizata aduce pierderi anuale de cel putin 50 milioane de euro", conchide Stoica de la Search Corporation.

Sursa

Cand se vor vedea primele rezultate ale fondurilor europene in infrastructura?

Proiectele de infrastructura cu finantare de la Uniunea Europeana nu vor inregistra rezultate notabile in urmatorii doi ani, insa daca va exista interes politic, absorbtia fondurilor europene, cifrate la circa 4,6 miliarde de euro, in urmatorii cinci ani ar putea deveni principalul motor de dezvoltare a infrastructurii, potrivit participantilor la seminarul "Cand se vor vedea primele rezultate ale fondurilor europene in infrastructura" organizat de Ziarul Financiar in parteneriat cu Search Corporation, Rompetrol, Schonherr si Asociatii si Siemens. "Anul viitor, fondurile nerambursabile absorbite de la Uniunea Europeana se vor situa intre 350 si 500 de milioane de euro, cu posibilitatea de a depasi aceasta suma daca se va adopta in mod eficient legislatia in cauza", afirma Ludovic Orban, ministrul transporturilor.

Romania va putea vorbi de un sistem integrat de autostrazi abia in 2011-2012. "Intr-o viziune realista, pentru 2009 tara noastra nu se poate astepta decat la inceperea lucrarilor pentru 1300 de kilometri de autostrada, pentru ca in 2010 sa se finalizeze 180 de kilometri", afirma Stefan Szobotka, director de comunicare in cadrul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania. In prezent CNADNR a depus la Uniunea Europeana proiecte de finantare pentru 77 de milioane de euro, ce se vor concretiza in centuri ocolitoare pentru 10 orase din Romania.

"Un proiect de infrastructura nu poate fi realizat inainte de 5 pana la 8 ani, din cauza numeroaselor procese de pregatire, executare a lucrarilor si de expropriere a terenurilor. Una dintre principalele probleme care au condus la intarzierea investitiilor in infrastructura a fost faptul ca CNADNR a schimbat in 8 ani 9 directori", a declarat Valentin Stoica, vicepresedinte executiv al companiei de consultanta Search Corporation.
Sursa

Distanta Bucuresti-Constanta, parcursa, pe calea ferata, in doar doua ore, in 2010

In luna mai, oficiali ai CFR Calatori anuntau ca timpul de calatorie pe relatia Bucuresti-Constanta s-a redus ca urmare a finalizarii lucrarilor de catre CFR Infrastructura pe tronsonul Baneasa. Din cauza lucrarilor de reabilitare pe relatia Bucuresti Nord-Baneasa, incepute in 2006 si avand termen de finalizare in 2008, circulatia feroviara se desfasura pe ruta ocolitoare Bucuresti Nord- Chitila-Mogosoaia- Voluntari- Pasarea- Fundulea- Constanta.

Purtatorul de cuvant CFR Infrastructura, Oana Branzan declara ca, pe relatia Fetesti – Constanta, pe linia dubla cu o lungime de 80 km, se lucreaza inca de la sfarsitul lui 2006. Lucrarile sunt finantate din fonduri alocate din imprumutul de la Banca Japoneza pentru Cooperare Internationala (JBIC) si fonduri de la bugetul de stat. Lucrarile pe relatia Fetesti-Constanta, in valoare de 350 milioane euro, la poduri, podete, infrastructura, suprastructura, statii, semnalizare, telecomunicatii si linia de contact, vor fi terminate in 2009.

Sura

Grup Feroviar Roman merge spre 120 mil. euro dupa ce a depasit CFR Marfa la profit

Grupul Grampet, care include transportatorul feroviar de marfa Grup Feroviar Roman, fabrica de reparatii vagoane Remar Pascani, Reva Simeria sau Turist Semenic, va rula in acest an afaceri de 350 de milioane de euro, in crestere cu 40% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

"Cifra de afaceri pe intreg grupul Grampet va creste cu circa 40% in acest an. Cea mai mare crestere a avut-o compania Remar Pascani, urmata de Grup Feroviar Roman, care a avut un avans de 40% in primele opt luni ale anului, ajungand la afaceri de 74 de milioane de euro", a spus Gruia Stoica, cel care controleaza grupul Grampet.

Cea mai mare firma din cadrul Grampet este Grup Feroviar Roman, care a inregistrat anul trecut afaceri de 85 de milioane de euro, iar anul acesta va ajunge la circa 120 de milioane de euro. Grup Feroviar Roman este in acelasi timp cea mai mare companie privata de transport feroviar de marfa de pe o piata pe care mai activeaza Servtrans sau Unifertrans. Cea mai mare cota de piata o detine in continuare CFR Marfa, companie aflata in proprietatea statului. Chiar daca la nivelul rulajului anual, compania de stat are o cifra de afaceri de peste sase ori mai mare fata de cea a GFR (550 mil. euro in 2007 - cifra de afaceri a CFR Marfa, potrivit Ministerului de Finante), transportatorul privat a raportat anul trecut un profit net superior, respectiv 10 mil. euro, fata de circa 1,4 mil. euro in cazul CFR Marfa.

Totodata, Remar Pascani a inregistrat in primele opt luni ale anului afaceri de 26-27 de milioane de euro, in contextul in care pe tot anul 2007 a inregistrat afaceri de 26,6 mil. euro. Grampet mai detine participatii majoritare la doua firme de transport feroviar din Ungaria si Bulgaria, Train Hungary, respectiv Bulgaria Railway Company, iar anul trecut a achizitionat 70% din principala companie de reparatii si constructii de vagoane din Serbia, Zelvoz Smederevo. Totodata, Grampet intentioneaza sa achizitioneze o fabrica si in Ungaria, urmand sa participe la o licitatie pentru Mav Magyar Allamvasutak. In acest sens, grupul a contractat un credit de 6,5 milioane de euro de la Alpha Bank. Politica GFR este aceea de a detine o companie de reparatii si intretinere a materialului rulant pe pietele pe care activeaza. Fabricile de reparatii si intretinere de vagoane pe care Grampet le detine in afara tarii au ca clienti companii din cadrul grupului, cat si clienti externi.

"Vom continua sa ne dezvoltam in regiune, insa vom fi mai precauti, desi nu activam intr-unul dintre domeniile grav afectate de criza mondiala", a spus Gruia Stoica. Principalele tinte de achizitii ale grupului erau Slovacia si Cehia, pentru realizarea conexiunii cu piata din Germania, potrivit unor declaratii anterioare ale reprezentantilor companiei.
Totodata, Grup Feroviar Roman a infiintat impreuna cu CFR Marfa si Raiffeisen Bank o companie specializata pe inchirierea de vagoane, Rolling Stock Company. Potrivit Registrul Comertului, Grup Feroviar Roman are un pachet de 39,9% din Rolling Stock Company, CFR Marfa detine 41,9%, iar Raiffeisen Bank are un pachet de 17,9%. CFR Marfa a adus ca aport la capital vagoane vechi, care nu mai erau folosite, care urmeaza sa fie reparate si inchiriate catre terti. Compania are deja contracte semnate pentru inchirierea acestor vagoane in strainatate.
  
GFR
84,7 mil. euro - cifra de afaceri in 2007

10 mil. euro - profit net in 2007

1.119 - numar de angajati in 2007

Remar Pascani
28,5 mil. euro - cifra de afaceri in 2007
5,3 mil. euro - profitul net in 2007
676 - numar de angajati in 2007

Reva Simeria
9,6 mil. euro - cifra de afaceri in 2007
200.000 de euro - profit net in 2007

602 - numar de angajati in 2007

Sursa

Aeroportul din Craiova ar putea avea de la anul un nou look

Autorităţile plănuiesc o investiţie de câteva milioane de euro pentru ca aerogara să capete un aspect european. Aeroportul craiovean, devenit o adevărată mină de aur după ce autorităţile centrale au anunţat închiderea terminalului de zboruri low-cost de la Băneasa, va trece printr-un proces amplu de cosmetizare, care nu are în vedere însă şi problema de fond a unităţii: pista care necesită reabilitare imediată. În luna august, autorităţile judeţene, în subordinea cărora se află aeroportul, au demarat licitaţia pentru reproiectarea aerogării, procedură în urma căreia a fost desemnată câştigătoare firma consilierului local Emilian Ştefârţă Aedilia Proiect SRL, singurul participant. Potrivit contractului semnat joia trecută, proiectanţii trebuie să prevadă soluţii pentru refacerea faţadelor corpurilor de clădire, pentru amenajarea unor spaţii verzi şi parcări în faţa aeroportului şi soluţii pentru ca intrarea de pe drumul naţional în incinta aeroportului să fie uşoară şi sigură. În plus, specialiştii consiliului judeţean au cerut ca în proiect să fie inclusă şi refacerea volumetriilor, în sensul că turnul de control al aeroportului va fi cel mai probabil supraînălţat, în timp ce clădirea din faţă va fi mai joasă.

„Proiectul prevede refacerea faţadelor şi a volumetriilor, amenajare peisagistică, parcări şi realizarea de noi spaţii fără ca acest lucru să presupună extinderea clădirilor. Vor fi folosite două materiale, sticla şi alucobondul, care va avea o culoare aurie“, a spus arhitectul judeţului Radu Pappa, care a adăugat că, probabil, sistematizarea circulaţiei pe drumul naţional în zona aeroportului va fi făcută prin amplasarea unui sens giratoriu. Proiectul de reabilitare este prezentat şi pe site-ul www.cjdolj.ro, secţiunea Video.

Proiectul, finanţat de CJ sau de minister
 
Conducerea executivă a CJ e de părere că, în cazul în care lucrurile merg strună în privinţa proiectării, execuţia ar putea începe chiar în luna noiembrie şi s-ar putea încheia în primăvara anului viitor. Nu e foarte clar însă de unde vor lua autorităţile cele trei milioane de euro necesare reabilitării, preţ la care administraţia estimează că se vor adjudeca lucrările. Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, a declarat ieri că „va da atâţia bani câţi vor fi necesari“, după care a revenit spunând că o parte din bani ar putea fi daţi de Ministerul Transporturilor. „Am avut o discuţie cu domnul ministru Orban (Ludovic Orban, ministrul transporturilor - n.r.) şi a promis că vom primi bani. E posibil chiar în luna octombrie să primim o primă tranşă“, a spus Prioteasa. Acesta a precizat însă că reabilitarea pistei de aterizare face obiectul unui proiect separat în valoare de şapte milioane de euro, pentru care deocamdată nu se ştie sursa de finanţare. „E posibil să facem această pistă din fonduri europene, la care noi să contribuim cu o cofinanţare sau să primim aceşti bani de la Ministerul Transporturilor. Dacă nu se vor materializa nici una dintre aceste două variante, e posibil să dăm chiar noi aceşti bani“, a adăugat Prioteasa.

Dezvoltatorii, cu ochii pe terenurile din jurul aeroportului


Autorităţile judeţene spun că, în condiţiile în care Băneasa va deveni „caşcaval“ imobiliar, aeroportul craiovean, aflat la 250 de kilometri distanţă, e numai bun pentru mutarea curselor low-cost. Blue Air, peţitor de mai multă vreme, a început deja colaborarea cu Aeroportul din Bănie în această vară, sub forma unor curse charter către Antalya şi Corfu pentru agenţiile de turism din regiune. De la zboruri charter până la cele regulate este însă un drum lung, timp în care aeroportul trebuie să se pună la punct pentru a corespunde standardelor internaţionale. 

De efectuarea unor curse regulate s-au arătat interesate şi WizzAir, Myair sau Ryanair, toţi operatori low-cost. În ceea ce priveşte terenurile din jurul aeroportului, cele 233 de hectare date prin hotărâre de guvern către CJ Dolj, preşedintele acestei instituţii e de părere că dezvoltarea aeroportului se va putea face doar prin parteneriat public-privat. Potrivit lui Prioteasa, italienii de la Consorzio per lo sviluppo industriale Roma - Latina ar trebui să aducă săptămâna viitoare studiul de fezabilitate privind dezvoltarea aeroportului, dar de aeroport s-a interesat şi dezvoltatorul imobiliar Bogaris prin agenţia de dezvoltare Wakefield.

Sursa

Contractele pentru construirea a 5 tronsoane de autostrada vor fi semnate pana la finele lui 2009

Ministerul Transporturilor va semna până la finele anului viitor contractele pentru cinci tronsoane de autostradă, a declarat astazi, în cadrul unui simpozion pe infrastructură, ministrul transporturilor Ludovic Orban. "Până la finele lui 2009 se vor semna contracte pentru construirea tronsoanelor Arad-Timişoara, Lugoj-Deva, Simeria-Orăştie, Cernavodă-Medgidia şi Medgidia-Constanţa, toate acestea fiind momentan în diferite faze de evaluare", a declarat Ludovic Orban. 

Acesta a adăugat că pentru tronsonul Piteşti-Sibiu, contractul este în curs de avizare de către compania de drumuri, iar în maxim o lună se va selecta consorţiul de consultanţă. Potrivit lui Orban, Bechtel a finalizat proiectarea tronsoanelor 2A şi 3B în cazul autostrăzii Transilvania, iar în cursul anului viitor va fi eliberat ordinul de începere pentru cele două tronsoane, mai puţin pentru tronsonul 1C care este încă în fază de licitaţie. 

Referitor la legătura Bucureşti-Braşov pe DN1, ministrul transporturilor a estimat că se va putea circula până în 2011. De asemnea, pentru centura Arad-Timişoara-Deva contractele vor fi semnate până la sfârşitul anului. "Autostrada Bucureşti-Ploieşti este în curs de construcţie, iar în maxim două luni se vor termina exproprierile şi proiectul va fi predat constructorului. Tronsonul Comarnic-Braşov este în faza de precalificare, iar până la finele anului se speră să fie semnat contractul de concesiune", a mai explicat Ludovic Orban stadiul în care se află celelalte tronsoane.

Sursa