Valoarea fondurilor care ar putea fi atrase in 2009 este mult sub necesarul estimat pana in 2018, care se ridica la circa 4-5 miliarde de euro pe an, in conditiile in care 2 miliarde de euro/ an merg catre constructia de autostrazi, un miliard de euro/ an catre reabilitarea de drumuri nationale si judetene si nu in ultimul rand 2 miliarde de euro/ an catre intretinerea curenta si periodica a intregii retele de drumuri, potrivit estimarilor companiei de consultanta Search Corporation. Din 2004 pana anul acesta au fost construiti 66 de kilometri de autostrada din totalul de 263 de kilometri pe care ii are Romania, si s-a inceput lucrul la alti 180 de kilometri. "In primii doi ani rezultatele atragerii de fonduri europene in infrastructura vor fi slabe, vom putea sa ne pronuntam insa la inceputul lui 2009 cand va avea loc prima evaluare din partea Uniunii Europene. Principalii factori care vor influenta proiectele de infrastructura sunt stabilitatea strategiei guvernamentale, disponibilitatea terenurilor, costurile operationale si legislatia", a declarat Victor Grigore, director Advisory Services in cadrul companiei de consultanta KPMG.
In prezent sunt in lucru 37 de kilometri pe Coridorul IV pan-european Nadlac-Constanta si alti 130 de kilometri sunt in faza de licitatie. "Exista o intarziere istorica a proiectelor de infrastructura. De aceea, in ultimii ani CNADNR si-a schimbat radical profilul. In urma cu 2-3 ani circa 80% din activitate era de intretinere a drumurilor nationale existente, iar in prezent peste 50% din activitate reprezinta dezvoltarea de proiecte noi", spune Szobotka. Potrivit lui, Ministerul Transporturilor doreste sa inceapa proiecte de constructie pe cat mai multe sectoare de drum anul viitor, inclusiv componente a autostrazii Transilvania. Anul viitor vor fi finalizate tronsonul Suplacu de Barcau-Bors si o portiune din segmentul Campia Turzii-Gilau, care va fi utilizata ca solutie temporara de ocolire a orasului Cluj-Napoca.
Daca in 2007 alocarea bugetara pentru proiecte de autostrazi a fost de 292 de milioane de euro, in 2008 investitiile in infrastructura aproape s-au dublat, pana la 508 milioane de euro, dintr-un necesar de 1,3 miliarde de euro, potrivit datelor prezentate de CNADNR.
Principalele obstacole pentru realizarea proiectelor de infrastructura sunt in opinia ministrului transporturilor Ludovic Orban procesul de expropriere, descarcarile arheologice si autorizatiile de mediu necesare pentru realizarea constructiilor. "Trebuie urmarite anumite etape in realizarea unui proiect major de infrastructura, pornind de la elaborarea studiului de fezabilitate cu o durata de 12 pana la 24 de luni, urmat de atragerea cofinantarii europene cu o perioada de aproximativ 6 luni, ulterior fiind organizata licitatia pentru selectarea proiectantului, elaborarea proiectului tehnic si achizitionarea terenurilor cu o perioada totala de circa trei ani. Elaborarea detaliilor de executie, licitatia pentru supervizarea si executia lucrarilor si constructia propriu-zisa dureaza aproximativ patru ani", a explicat Valentin Stoica, vicepresedintele executiv al Search Corporation.
In cadrul proiectului tehnic, intarzierea procesului de obtinere a avizelor poate avea drept consecinta expirarea avizelor, situatie ce se intampla in 75% din proiectele de infrastructura. Mai mult, lipsa cadrastrului la nivel national si a planurilor de parcelare impiedica procesul de achizitie a terenurilor, in timp ce procesul de executie este blocat de descoperirea de utilitati necunoscute chiar de catre detinatori. "Exproprierea este o lupta de principii intre utilitatea publica si dreptul de proprietate. Noua lege 198 propusa de Guvern (n.r. - care se afla in prezent in dezbatere la Parlament) micsoreaza numarul participantilor la negociere, dar elimina instrumentele de protectie a proprietarilor", a declarat Sebastian Gutiu, managing partner al firmei de avocatura Schonherr si Asociatii. Noua lege va reduce timpul alocat exproprierii de la 15 la 6 luni.
O alta problema care afecteaza proiectele de infrastructura este calitatea slaba a materialelor de constructii utilizate pentru constructia drumurilor. "Rompetrol a decis in urma cu 4 ani sa se implice in procesul de productie a bitumului pentru proiecte de infrastructura, si a inceput in toamna anului 2007 sa produca la rafinaria Vega bitum cu polimeri. In pofida costurilor cu 32% mai mari, pe termen lung avantajele sunt evidente, atat in ceea ce priveste durata de viata a drumurilor cat si standardele superioare la care se ridica acestea", afirma Dumitru Manoiu, vicepresedinte Research & Development Rompetrol.
Pe langa fondurile de la Uniunea Europeana, infrastructura va fi dezvoltata si prin proiecte in parteneriat public-privat. Un exemplu in acest sens este sectorul Comarnic-Brasov component al autostrazii Bucuresti-Brasov, in valoare de circa un miliard de euro, care a inregistrat insa un esec in 2004-2005, cand au fost reziliate contractele castigate atunci de Strabag (Austria), Vinci (Franta) si Ashtrom & Roichmann J.V (Israel). "Exista riscul sa ne compromitem ca tara in cazul in care nu vom duce la bun sfarsit proiectul in parteneriat public-privat Comarnic-Brasov, aflat in ultima faza de licitatie", spune Szobotka. Studiul de fezabilitate al proiectului Comarnic-Brasov este realizat de compania de consultanta Search Corporation care considera ca proiectul PPP Comarnic-Brasov trebuie "protejat ca un tezaur". "Potrivit unui studiu realizat de noi faptul ca autostrada Bucuresti-Ploiesti nu este finalizata aduce pierderi anuale de cel putin 50 milioane de euro", conchide Stoica de la Search Corporation.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu