„Aici sunt banii dvs.“- 16 ani de rate pentru A1

Autostrada Bucureşti-Piteşti, reparată de toate guvernele, va fi plătită în totalitate abia în 2012, când va fi închis cu mare întârziere un credit contractat pe vremea lui Văcăroiu.

România va plăti Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) până în 2012 peste 70 de milioane de dolari, în contul unui împrumut luat tocmai în august 1996, destinat „modernizării şi introducerii taxării pe autostrada Bucureşti-Piteşti“. După semnarea acelui acord, prin care România a împrumutat 53,1 milioane de dolari, lucrările pe autostradă au fost adevărate ţepe, taxarea nu s-a introdus şi ca urmare Compania de Autostrăzi (CNADNR) nu a putut face dovada respectării condiţiilor impuse de BERD pentru închiderea împrumutului în 2001, potrivit termenilor conveniţi iniţial. Pentru a nu supăra bancherii BERD, CNADNR nu a propus renegocierea acordului, prin scoaterea componentei de taxare din acord, însă a acceptat prelungirea acestuia pînă în 2012, moment până la care am putea avea taxe pe autostrăzi.

Nivelul dobânzilor achitate suplimentar către BERD, ca urmare a nedefinitivării împrumutului în 2001, este de mai multe milioane de dolari. Până la începutul acestui an s-au plătit către BERD dobânzi în valoare de 19,9 milioane de dolari, adică peste o treime din valoarea de 53,1 milioane de dolari a împrumutului. Până acum s-au plătit 38,32 milioane de dolari din principalul de 53,1, iar până în 2012 se vor achita, pe lângă ratele sumei restante (aproximativ 15 milioane de dolari) şi dobânzile aferente, care se vor ridica la câteva milioane de dolari. 

Înţelegerea CNADNR cu BERD prevedea că partea română se obligă să introducă taxarea pe autostrada Bucureşti-Piteşti, nu mai târziu de finele anului 1999, în condiţii acceptate de BERD. CNADNR urma să semneze un contract cu o firmă care să taxeze, să opereze şi să întreţină autostrada pe baza unui contract de concesiune. Pentru a răspunde acestor cerinţe, Administraţia Naţională a Drumurilor (predecesoarea CNADNR) a organizat mai multe licitaţii până la momentul la care introducerea taxei nu a mai fost posibilă - între timp s-a introdus rovinieta, iar o taxă pe autostradă s-a considerat că ar semnifica o dublă taxare a infrastructurii rutiere. Pe lângă banii plătiţi băncii, CNADNR a mai plătit şi consultanţi pentru a primi asistenţa financiară, tehnică, legală. 

O hotărâre de guvern, care prelungeşte împrumutul, semnată recent atât de ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, cât şi de cel al Finanţelor, Varujan Vosganian, descrie eşecul licitaţiilor organizate pentru selectarea unui concesionar. Bazându-se pe faptul că BERD, instituţie influentă, este în spatele licitaţiilor, firmele participante la discuţii au cerut condiţii avantajoase pentru ele, dar dezavantajoase pentru statul român. Printre acestea, potenţialii concesionari au solicitat statului să participe cu bani (pe lângă sumele încasate de acestea din taxarea autostrăzii), au pretins statului să constituie depozite care să compenseze atât posibilele scăderi de venituri din taxe, cât şi să acopere devalorizarea leului. „Procedura de licitaţie s-a desfăşurat în perioada 1997-1999. (...) Procedura nu a fost finalizată, deoarece nu s-au acceptat condiţiile puse de ofertanţi“, se arată în actul normativ. O a doua licitaţie organizată în perioada 2000-2001 a eşuat asemănător, deoarece „ofertanţii au solicitat garanţii din partea BERD privind micşorarea riscurilor specifice contractului pe termen lung“. Potrivit CNADNR, „perioada prevăzută pentru concesionare era de 50 de ani“. 

În 2001, adică anul în care trebuia închis împrumutul, CNADNR a angajat o firmă britanică pentru a acorda asistenţă în vederea restructurării companiei, introducerii întreţinerii drumurilor pe bază de performanţă şi pentru elaborarea unui plan de afaceri al fimei de stat. În urma recomandărilor făcute de acest studiu, CNADNR a introdus în iulie 2002 tariful de utilizare a infrastructurii rutiere, adică rovinieta. Taxarea autostrăzii şi deci îndeplinirea condiţiilor BERD nu a mai fost posibilă deoarece s-a considerat că aplicarea concomitentă a acestora ar fi un caz de suprataxare. „În timpul derulării licitaţiei a fost publicată OUG nr. 15/24.01.2002 privind introducerea tarifului unic de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România, cu modificările şi completările ulterioare. Deoarece prin introducerea rovinietei şi a unei taxe de autostradă, se aplica o dublă tarifare a utilizării autostrăzii Bucureşti - Piteşti, licitaţia pentru angajarea operatorului s-a anulat de facto”, spune directorul de comunicare al CNADNR, Stefan Szobotka. 

Cauza acestei situaţii o constituie atât teama CNADNR de a nu supăra BERD, cât şi dorinţa guvernanţilor de a nu introduce o taxă nepopulară, explică un fost director al CNADNR. “Românii nu sunt obişnuiţi cu ideea taxării şi de aceea nu s-a introdus această taxă. Ceea ce plătesc ei acum pentru rovinietă într-un an întreg, în alte ţări UE se plăteşte pentru parcurgerea a 1.000 de kilometri de autostradă. Dacă CNADNR ar fi renunţat la împrumut, BERD ar fi considerat aceasta o dovadă de neseriozitate, iar compania nu a vrut să strice relaţiile cu banca”, explică fostul director general. La solicitarea noastră, oficialii BERD au refuzat să informeze care este valoarea ratelor ce mai sunt de plătit, nivelul dobânzilor achitate sau care mai sunt de achitat, mărginindu-se să comenteze că taxa de autostradă este o măsură întâlnită în multe alte ţări. 

O afacere transpartinică 
După semnarea acordului cu BERD, perfectat pe vremea când ministru al Transporturilor a fost pedeseristul Aurel Novac, autostrada a înghiţit în lucrări de reparaţii prost făcute sau inutile mult peste 100 de milioane de euro, bani cu care, la nivelul acelor ani, se putea construi una nouă. În 1997, când ministru al Transporturilor a fost Băsescu, consorţiul italian Federici Astaldi Todini Italia (FAT) a câştigat licitaţia pentru reabilitarea integrală a autostrăzii. Italienii promiteau, la momentul respectiv, că termină lucrarea în 22 de luni pentru circa 27 de milioane de euro. La finalul lucrărilor, CNADNR a plătit de cinci ori mai mult. Reabilitarea a durat doi ani, iar autostrada a fost inaugurată în octombrie 2000, cu mare pompă, de către succesoarea şi colega sa de partid Anca Boagiu. Doi ani mai târziu, fostul ministru al Transporturilor Miron Mitrea dezlipea cu mâna stratul de rulare subţire de un centimetru, aşternut pe zeci de kilometri de autostradă, pe baza unei soluţii tehnice recomandate de firma Search Corporation. Materialul aşternut, numit slurry-seal, se foloseşte în special în zonele fără trafic intens, explica, la acel moment, fostul ministru. Reparaţiile făcute pe vremea lui Mitrea au costat şi ele 15 milioane de euro. În mandatul actual, pe autostradă s-a mai dat un tun. În urmă cu doi ani, când ministru era Radu Berceanu, licitaţia pentru o nouă reparaţie a autostrăzii a fost câştigată de o asociere formată din firmele Pa&Co. şi Euroconstruct Trading 98, deţinute de oamenii de afaceri Costel Căşuneanu, respectiv Dan Besciu. Cele două firme au câştigat licitaţia în pofida faptului că preţul solicitat era dublu faţă de cel al concurenţei reprezentate de firma austriacă Alpine. Argumentul oficial pentru selectarea duetului Pa&Co. - Euroconstruct Trading 98 drept câştigător a fost că oferta austriecilor era incompletă la nivelul lucrărilor de efectuat. Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat deschiderea unui dosar dedicat lucrărilor, însă nici o concluzie nu a fost făcută publică până în prezent.

Sursa Cotidianul

Autostrada Nokia, prelungită până la Dej şi continuată cu un drum expres până la Bistriţa

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri din România va comanda un studiu de fezabilitate pentru autostrada Jucu-Dej şi prelungirea acesteia cu un drum expres până la Bistriţa, valoarea estimativă a contractului fiind de 3,66 milioane de lei, asigurată de la bugetul de stat.

Şoseaua va extinde viitoarea autostradă Nokia, Cluj-Jucu, până la Dej, unde grupul german Kolbenschmidtse va produce blocuri motoare pentru modelele Porsche, Jaguar şi Mercedes.

Autostrada Nokia va asigura legătura între autostrada Transilvania, municipiul Cluj-Napoca şi localitatea Jucu, unde se află fabrica de telefoane mobile a grupului finlandez.

Traseul autostrăzii se desprinde din centura Clujului, va traversa judeţul Cluj şi va continua la profil de drum expres până la municipiul Bistriţa, pe teritoriul judeţului Bistriţa Năsăud şi va asigura o legătură rapidă cu DN 17 Bistriţa - Vatra Dornei - Suceava.

Autostrada Jucu-Dej va asigura legătura cu centura Clujului şi va începe din apropierea localităţii Jucu, traseul va urmări albia râului Someşul Mic, va ocoli localitatea Bontida prin partea de vest şi va intersecta apoi DN 1C în dreptul localităţii Băiţa. În continuare, autostrada va ocoli Gherla pe la vest, prin două pasaje peste calea ferată şi continuă direcţia sud-nord până în partea de sud-vest a Dejului, potrivit unui anunţ al Companiei de Drumuri.

Apoi, autostrada va continua în drumul expres printr-un nod rutier, care va extinde traseul pe partea stângă a râului Someşul Mare, va ocoli oraşul Beclean prin sud, va traversa râul Sieu în apropierea localităţii Sieu Sfântu şi va continua până în Bistriţa la intersecţia cu DN 17.

Şoferii vor putea circula pe autostrada în lungime de circa 30 de km cu 130 de km/h, iar pe drumul expres de aproximativ 45 de km cu 120 de km/h.Pentru construcţia acestora, statul va fi nevoit să exproprieze o suprafaţă de 300 de hectare, care reprezintă terenuri din extravilanul şi intravilanul localităţilor.Pe traseul autostrăzii şi al drumului expres vor exista parcări si spaţii de servicii, care vor include, printre altele, benzinării, restaurante, moteluri, toalete şi spaţii comerciale.Atât autostrada, cât şi drumul expres vor avea patru benzi, câte două pe fiecare sens.

Studiul de fezabilitate va trebuie realizat în 210 zile de la data atribuirii contractului, ofertele putând fi depuse până la 6 octombrie. În atribuirea licitaţie, propunerea financiară va avea o pondere de 55%, iar cea tehnică de 45%.

Sursa Mediafax

SkyEurope, pierderi de peste 45 milioane de euro in noua luni

Compania aeriana low-cost SkyEurope a anuntat joi pierderi de 45,4 milioane de euro in intervalul octombrie 2007 - iunie 2008, in ciuda cresterii numarului de pasageri cu 20%, anunta AFP.

"Pretul ridicat al kerosenului ne-a afectat cel mai mult", a declarat directorul financiar al companiei, Nick Manudakis.

Cifra de afaceri a inregistrat, in intervalul analizat, o crestere de 14,4%, la 168,4 milioane de euro.

SkyEurope a demarat un program de reducere a costurilor, care include mentinerea la sol, in aceasta iarna, a trei dintre cele 15 avioane de care dispune. 

Compania efectueaza zboruri intre Bucuresti "Aurel Vlaicu" Baneasa si Viena Flughafen- Schwechat, de doua ori pe zi. Raportul financiar 2008 pentru primele 3 trimestre il gasiti aici.

Sursa 

Undă verde pentru benzinării pe Autostrada Soarelui

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) a anunţat ieri că a transmis către OMV, Rompetrol şi Petrom contractele în baza cărora acestea vor putea demara construcţia de benzinării pe traseul Autostrăzii Soarelui, Bucureşti-Cernavodă. "În maximum o lună putem să ne aşteptăm să apară staţiile mobile", afirmă reprezentanţii CNADNR.


Contractele de concesiune sunt încheiate pe o perioadă de maximum 29 de ani, investitorii fiind obligaţi să finalizeze construcţia staţiilor fixe de distribuţie a carburanţilor în termen de şase luni de la atribuire.

OMV va construi patru benzinării, la kilometrii 49 şi 66, Rompetrol - patru staţii, la kilometrii 88 şi 139, iar Petrom va opera două benzinării, la kilometrul 111. CNADNR mai preconizează şi amenajarea, din 2009, a unor cafenele, spaţii de alimentaţie, hoteluri, parcări şi toalete.
  

Contractele încheiate cu OMV, Rompetrol şi Petrom au fost semnate de Compania Naţională de Drumuri 

Pe magistrala A2 vor apărea în curând cinci loturi a câte două benzinării, câte una pe fiecare sens de circulaţie. Statul a dat, ieri, undă verde companiilor petroliere. 

Conducerea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) a anunţat ieri că a transmis companiilor petroliere OMV, Rompetrol şi Petrom contractele privind construcţia de benzinării pe traseul Autostrăzii Soarelui, Bucureşti-Cernavodă. 

Directorul de comunicare al CNADNR, Ştefan Szobotka, a declarat că ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, împreună cu Compania Naţională de Drumuri, au transmis companiilor petroliere contractul semnat, urmând ca în zilele următoare să primească documentele parafate de către OMV şi Petrom. Actul a fost deja semnat de către Rompetrol. „În maximum o lună putem să ne aşteptăm să apară staţiile mobile", a spus Szobotka. 

Concesiune până în anul 2037 

Conform contractului de concesiune, încheiat pe o perioadă de maximum 29 de ani, investitorii vor fi obligaţi să finalizeze construcţia staţiilor fixe de distribuţie a carburanţilor, în termen de şase luni de la semnarea contractelor. 

OMV va construi două benzinării, în zona kilometrului 66, Rompetrol patru staţii, la kilometrii 88 şi 139, iar Petrom va opera două benzinării, la kilometrul 111. Primul lot, cel de la kilometrul 49, a fost câştigat tot de OMV, dar, potrivit CNADNR, una dintre companiile participante la licitaţia pentru primul lot, Agip, a depus contestaţie după ce a fost anunţat câştigătorul. 

Ultimul hop: birocraţia locală 

Directorul general al Rompetrol Downstream, Dan Roşu, a menţionat că Rompetrol va instala cele patru staţii mobile în termenul prevăzut, după ce va obţine toate avizele şi autorizaţiile necesare. „Noi putem să instalăm staţiile mobile şi în 48 de ore, însă există unele formalităţi legale şi paşi de urmat, adică autorizaţii de la consiliile locale şi avize privind mediul. Sperăm să le obţinem în termen util", a menţionat Roşu. 

Potrivit acestuia, staţiile mobile pot avea aproximativ 20.000 litri de carburanţi şi sunt amplasate pe platformă de beton. CNADNR mai preconizează şi amenajarea, din 2009, a unor cafenele, spaţii de alimentaţie, hoteluri, parcări şi toalete. 

În iarnă vor veni şi staţiile fixe 

Procesul de concesiune a demarat în urmă cu trei ani, dar a fost întârziat de primăriile din zonă, care trebuiau să predea planurile cu parcelele pe care urmau să fie amplasate benzinăriile. Acestea trebuiau ulterior să fie intabulate şi să aibă cadastru pentru a putea fi concesionate. 

Potrivit contractului de concesiune, benzinăriile fixe urmează să fie finalizate la şase luni de la data atribuirii contractului, ceea ce înseamnă că Autostrada Soarelui va avea staţii fixe de alimentare cu carburanţi la sfârşitul lunii februarie.

Sursa Adevarul

Un nou studiu de fezabilitate pentru aeroportul Craiova

Autorităţile judeţene au anunţat că au solicitat actualizarea studiului de fezabilitate întocmit pentru Aeroportul din Craiova de proiectantul IPTANA, după ce timp de aproape un an au susţinut că în cazul proiectului de modernizare a unităţii va fi aplicat studiul întocmit de italienii de la Consorzio per lo sviluppo industriale Roma - Latina. Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, a declarat că problema aeroportului a fost prezentată premierului Călin Popescu Tăriceanu, pentru ca autorităţile centrale să aibă o viziune mai amplă asupra dezvoltării acestuia, mai ales în perspectiva venirii Ford la Craiova.

„I-am explicat că piloţii se plâng că parcă au aterizat pe un drum de ţară. Pista nu este un obiectiv care poate fi abordat de noi şi estimăm că numai pentru zona de rulare ar fi nevoie de şapte milioane de euro. Premierul mi-a spus că este la curent cu situaţia şi mi-a făcut observaţie referitor la avioanele aruncate claie peste grămadă lângă aeroport şi care ar trebui date la fier vechi. Acele avioane aparţin Armatei, dar am vorbit deja cu directorul aeroportului să le depoziteze în altă parte“, a spus Prioteasa. Acesta a adăugat că, pentru a vedea cum s-au dezvoltat alte aeroporturi similare din ţară, vicepreşedintele pe probleme economice, Cristi Iovan, şi arhitectul şef al judeţului, Radu Pappa, s-au deplasat la aeroportul recent renovat din Sibiu. Vizita e menită să ofere autorităţilor doljene soluţii care ar putea fi adoptate în cazul aeroportului craiovean.

Sursa 

Canalul Bucuresti-Dunare, «conservat» pana la noi ordine

Reluarea lucrarilor la canalul Bucuresti-Dunare in viitorul apropiat este improbabila si asta deoarece subiectul a nascut deja o “controversa” politica. Potrivit Mediafax, proiectul propus de ministrul transporturilor, Ludovic Orban, a fost contestat de specialistul in hidrotehnica, senatorul PSD Ion Iliescu. Intre cei doi a intervenit premierul Calin Popescu Tariceanu (absolvent si el al Facultatii de Hidrotehnica), care a intermediat ieri discutiile despre reluarea lucrarilor, abandonate in 1989. In urma dezbaterii, autoritatile centrale au decis ca lucrarile pentru finalizarea canalului Bucuresti-Dunare nu pot fi reluate inainte de realizarea un studiu de fezabilitate si a unei analize actualizate a proiectului. Pana la efectuarea acestora, lucrarile intrerupte acum 19 ani vor fi conservate.

Istoric

Inginerul Dorin Pavel făcuse, înainte de al Doilea Război Mondial, proiectul Canalului Bucureşti-Olteniţa, care consta din portul aval de abator, canalul paralel cu Dâmboviţa până la Budeşti, de acolo canalul urma să fie tăiat prin câmpie spre portul Olteniţa. În total erau necesare şase ecluze de câte 6,5 m înălţime pentru vasele de 1000 – 2000 tone. Lacurile Bucureştiului, şi ele cu ecluză, debuşau în Cernica de unde se făcea legătura cu noul canal. Proiectul prezentat la palat a fost apreciat ca bun, dar s-a amânat pentru ca fondurile să servească rectificării Căii Victoriei şi construcţiei Palatului. Pe urmă a venit războiul şi proiectul nu s-a mai executat.

Planurile s-au concretizat abia în timpul regimului comunist. După inaugurarea în 1984 a canalului Dunăre-Marea Neagră, s-au început lucrările la acest nou canal. După 1989, proiectul a fost din nou abandonat.

Detalii tehnice

Canalul este proiectat să aibă o lungime de 73 km şi o lăţime de 80 m. Planul include patru ecluze şi două porturi, unul la Bucureşti şi altul la Olteniţa.

Utilitatea proiectului

Oponenţii finalizării canalului aduc ca argumente costurile ridicate (400 milioane dolari, estimare din 1997) şi impactul ecologic negativ. De asemenea, unii consideră acest proiect ca fiind o moştenire nefericită a regimului comunist. Susţinătorii proiectului sunt de părere că finalizarea canalului ar micşora semnificativ costurile şi ar uşura transportul de marfă între Marea Neagră / Constanţa şi Bucureşti.

Sursa Gardianul si Wikipedia

La 18 octombrie, se va circula pe pasajul Bascov

Construcţia pasajului de la Bascov va fi finalizată până pe data de 15 octombrie, urmând ca trei zile mai târziu să fie deschis circulaţiei, susţine deputatul de Argeş Adrian Miuţescu. 

Liderul P.N.L. Argeş speră că la inaugurare nu se va mai repeta situaţia tragi-comică de la momentul dării în folosinţă a Centurii Piteştiului, când P.S.D. a luat caimacul liberalilor şi au fost prezenţi, în frunte cu Nicolae Văcăroiu şi Constantin Nicolescu, venind „neinvitaţi“ la inaugurare. P.S.D. a criticat guvernarea Tăriceanu că nu a reuşit să construiască un kilometru de autostradă din 2004, în timp ce P.S.D. a reuşit şi asigurarea construirii Centurii Piteştiului. P.S.D. a cerut şi ca D.N.A. să se autosesizeze pornind de la declaraţia premierului cu privire la trucarea de licitaţii, se pare, pe tronsonul Bucureşti-Piteşti. „Am văzut că P.S.D. s-a lăudat că a făcut Centura Piteştiului. Eu spun că se impunea începerea lucrărilor chiar cu pasajul de la Bascov, sau să se înceapă construcţia de la amândouă capetele simultan. Desigur însă, aceste decizii trebuiau luate de către Ministerul Transporturilor şi firma constructoare“, a fost răspunsul lui Miuţescu.

Sursa 

Peste 20 de km din Autostrada Transilvania ar putea fi gata până la sfârşitul anului

Directorul de comunicare al companiei Bechtel, Bogdan Sgârcitu, a declarat, joi, pe şantierul Autostrăzii Transilvania, unde a fost prezent şi premierul, că dacă totul va decurge bine până la sfârşitul anului vor fi finalizaţi peste 20 de kilometri din autostrada Transilvania.

Sgârcitu a declarat că nefinalizarea exproprierilor şi faptul că nu au fost relocate toate utilităţile de pe terenul unde se construieşte autostrada sunt principalele motive de întârziere.

"Nu vă pot promite că vor fi finalizaţi 20 sau 25 de kilometri anul acesta. Sunt porţiuni unde terenul nu ne-a fost dat nouă să lucrăm şi nu doar exproprierile sunt o problemă, ci şi relocarea utilităţilor şi problemele de arheologie. Unele dosare sunt procesate, dar nu s-a făcut încă plata către proprietari, pentru a termina procesul de expropriere. Până acum am finalizat şase kilometri de autostradă, depinde cum merg lucrurile, cu posibilitatea ca la sfârşitul anului să avem aproximativ 20 de kilometri, dacă lucrurile merg bine", a precizat Sgârcitu.

El a spus că sectorul 2B al autostrăzii, care începe la Câmpia Turzii şi se termină la Gilău, va avea cel puţin trei noduri, existând mai multe solicitări în acest sens.

"Trei noduri vom avea pe acest tronson: Câmpia Turzii, Turda şi Gilău sunt deja proiectate, există o solicitare pentru a avea mai multe noduri, deocamdată nu este o decizie luată", a afirmat Sgârcitu.

Sgârcitu a spus că mai există încă restanţe la plata lucrărilor efectuate.

"Sperăm ca sumele pe aprilie, mai şi iunie, să fie plătite cât mai curând. Guvernul a aprobat o rectificare de buget, dar banii nu sunt încă disponibili. Pentru aceşti bani lucrările au fost certificate deja", a menţionat Sgârcitu.

Sursa Mediafax

Centura Constanţei va avea regim de autostradă

Ministrul Transporturilor, Construcţiilor şi Locuinţelor, Ludovic Orban, a participat, ieri, la Constanţa, alături de directorul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) Constanţa, Jean Paul Tucan, la semnarea contractului privind proiectarea şi execuţia lucrărilor la viitoarea şosea de centură a municipiului Constanţa, cu profil de autostradă. Evenimentul a avut loc la jumătatea drumului dintre Constanţa şi comuna Valu lui Traian, exact pe locul unde va trece varianta de ocolire a Constanţei. Ministrul Orban a declarat cu această ocazie că viitoarea şosea de centură va face legătura cu autostrada Cernavodă - Constanţa, ale cărei lucrări de conastrucţie vor fi demarate în cel mai scurt timp.

Orban a precizat că lucrările efective la varianta Constanţei vor demara la 1 martie 2009, urmînd a se finaliza în 24 de luni. Lucrările vor fi executate de un consorţiu de firme compus din FCC Construccion SA (Spania) şi Astaldi SpA (Italia). Valoarea totală estimată a investiţiei se ridică la aprox. 450 de milioane de lei noi, finanţarea fiind asigurată prin împrumut de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, beneficiarul fiind Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România. Contractul a fost atribuit prin licitaţie internaţională cu precalificare, criteriul de atribuire fiind preţul cel mai scăzut al ofertei care îndeplineşte condiţiile tehnice solicitate prin documentaţia de atribuire. Proiectul include construcţia a 22 de km de autostradă, 34 de poduri, podeţe, pasaje, cinci noduri rutiere şi o parcare. Traseul Centurii pleacă de la Ovidiu, peste Canalul Poarta Albă - Midia Năvodari, ocoleşte oraşul Constanţa pe la vest, traversează DN 39 (Constanţa - Mangalia) în dreptul podului Agigea şi ajunge la capătul sudic al Portului Constanţa. “Vor fi cinci noduri rutiere, cinci locuri în care autovehiculele pot intra sau ieşi de pe centură. Unul va fi situat la intersecţia cu DN 2A, în Ovidiu, altul la intersecţia cu DC 89 Poiana - Ovidiu, cel de-al treilea la intersecţia cu DN 3 Basarabi - Constanţa, al patrulea, la intersecţia cu Autostrada Constanţa - Cernavodă, iar ultimul, la intersecţia cu DN 39. Este o lucrare amplă, care va descongestiona masiv traficul în zona Constanţei”, a spus Orban. Tronsonul face parte din Coridorul Pan European IV. Ministrul a adăugat că, pînă în prezent, a fost expropriată aprox. 70% din suprafaţa viitoarei autostrăzi de ocolire a Constanţei, care se ridică la 110 hectare de teren, restul de 30% fiind expropriat anul viitor. În fişa tehnică se estimează a se folosi două tipuri de asfalt, în cantitate de 180.000 de tone şi, respectiv, 2,5 milioane de tone, precum şi 80.000 de metri pătraţi de asfalt uzură, 123 km de parapet, 43 km de garduri şi 27 km de system anti-orbire. Pentru executarea lucrărilor vor fi implicaţi 40 de ingineri şi 380 de maiştri şi muncitori.

Puteti citi mai multe pe blog despre centura Constantei si autostrada Cernavoda Constanta.  

Sursa

Tronsonul de metrou Nicolae Grigorescu-Linia de Centură, pus în funcţiune la 1 noiembrie

Tronsonul de metrou Nicolae Grigorescu-Linia de Centură va fi pus în funcţiune la 1 noiembrie, a declarat, joi, agenţiei MEDIAFAX, ministrul Transporturilor, Ludovic Orban.

"Prima cursă pe noua linie va fi la 1 noiembrie", a afirmat Orban.

Construcţia tronsonului din Bucureşti a fost începută în 1989. Noua linie, cu o lungime de 4,75 kilometri, va avea patru staţii (Nicolae Grigorescu 2, 1 Decembrie, Policolor şi Linia de Centură).

Dată în folosinţă etapizat pe tronsoane începând cu anul 1979, reţeaua de metrou însumează 62,2 kilometri de cale dublă, structurată pe patru magistrale, 45 staţii şi trei depouri. Metroul transportă anual peste 140 milioane de pasageri, iar parcul de trenuri în circulaţie este alcătuit din mai mult de 370 de vagoane.

Despre lucrarile de extindere a metroului, puteti citi mai multe si aici.

Sursa MediaFax