Reluarea lucrarilor la canalul Bucuresti-Dunare in viitorul apropiat este improbabila si asta deoarece subiectul a nascut deja o “controversa” politica. Potrivit Mediafax, proiectul propus de ministrul transporturilor, Ludovic Orban, a fost contestat de specialistul in hidrotehnica, senatorul PSD Ion Iliescu. Intre cei doi a intervenit premierul Calin Popescu Tariceanu (absolvent si el al Facultatii de Hidrotehnica), care a intermediat ieri discutiile despre reluarea lucrarilor, abandonate in 1989. In urma dezbaterii, autoritatile centrale au decis ca lucrarile pentru finalizarea canalului Bucuresti-Dunare nu pot fi reluate inainte de realizarea un studiu de fezabilitate si a unei analize actualizate a proiectului. Pana la efectuarea acestora, lucrarile intrerupte acum 19 ani vor fi conservate.
Istoric
Inginerul Dorin Pavel făcuse, înainte de al Doilea Război Mondial, proiectul Canalului Bucureşti-Olteniţa, care consta din portul aval de abator, canalul paralel cu Dâmboviţa până la Budeşti, de acolo canalul urma să fie tăiat prin câmpie spre portul Olteniţa. În total erau necesare şase ecluze de câte 6,5 m înălţime pentru vasele de 1000 – 2000 tone. Lacurile Bucureştiului, şi ele cu ecluză, debuşau în Cernica de unde se făcea legătura cu noul canal. Proiectul prezentat la palat a fost apreciat ca bun, dar s-a amânat pentru ca fondurile să servească rectificării Căii Victoriei şi construcţiei Palatului. Pe urmă a venit războiul şi proiectul nu s-a mai executat.
Planurile s-au concretizat abia în timpul regimului comunist. După inaugurarea în 1984 a canalului Dunăre-Marea Neagră, s-au început lucrările la acest nou canal. După 1989, proiectul a fost din nou abandonat.
Detalii tehnice
Canalul este proiectat să aibă o lungime de 73 km şi o lăţime de 80 m. Planul include patru ecluze şi două porturi, unul la Bucureşti şi altul la Olteniţa.
Utilitatea proiectului
Oponenţii finalizării canalului aduc ca argumente costurile ridicate (400 milioane dolari, estimare din 1997) şi impactul ecologic negativ. De asemenea, unii consideră acest proiect ca fiind o moştenire nefericită a regimului comunist. Susţinătorii proiectului sunt de părere că finalizarea canalului ar micşora semnificativ costurile şi ar uşura transportul de marfă între Marea Neagră / Constanţa şi Bucureşti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu