În 2010, judeţul Hunedoara ar putea avea aeroport

Lângă Deva va fi construit un aeroport internaţional, investiţia urmând să fie realizată printr-un parteneriat public privat între Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara şi o companie italiană. Valoarea investiţiei va fi de circa 15 milioane de euro, iar administraţia judeţeană va pune la dispoziţie terenul necesar construcţiei, urmând ca partea italiană să asigure finanţarea. Potrivit părţilor implicate în proiect, lucrările ar putea începe în acest an şi se vor finaliza în anul 2010.

Prima parte a studiului de fezabilitate necesar pentru construcţia aeroportului a fost prezentată, ieri, conducerii CJ Hunedoara, varianta finală urmând să fie gata până în luna aprilie. Conform celor declarate de reprezentanţii companiei Meridiana, parteneri la realizarea acestui proiect, în prima fază se va construi o pistă în lungime de 2.000 de metri, un hangar pentru trei avioane şi o clădire dotată cu toate utilităţile, toate acestea fiind preconizate a se realiza într-un an de la data începerii construcţiei. Ulterior, aici vor mai fi făcute investiţii ulterioare pentru dezvoltarea industrială adiacentă activităţii aeroportuare. «Pentru început va fi un aeroport destinat curselor interne, urmând ca apoi să se dezvolte pe relaţii internaţionale. În acest proiect, noi vom oferi terenul necesar construcţiei. Cred că în acest an vom începe lucrările, astfel ca în 2010 să putem decola de pe aeroportul Deva», a afirmat Mircea Moloţ (foto), preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara.

Conform studiului de fezabilitate, se estimează că după primii cinci ani de funcţionare, traficul de pasageri pe aeroport va ajunge la 112.000 de persoane anual, iar după zece ani acesta va creşte la 550.000 de călători.
Sursa

Modernizarea aeroportului Iasi

In ciuda eforturilor autoritatilor, de a incepe in 2008 modernizarea Aeroportului International Iasi, anul trecut s-a dovedit plin de esecuri in acest sens. Insa lucrurile nu sunt fara rezolvare, sau cel putin asa spera factorii implicati in acest proiect.

Mitica Rebegea, directorul Regiei Autonome a Aeroportului, este convins ca proiectul privind dezvoltarea si modernizarea aeroportului va fi realizat anul acesta. "Proiectul este inclus in actualul program de guvernare. Toata lumea este pro-aeroport, asa ca este cazul sa ne trezim la realitate si sa nu ne mai incurcam in diferite gaselnite. Vrand, nevrand, trebuie sa-l realizam, pentru ca traficul de pasageri este in crestere si inca 11 companii aeriene, care vor sa opereze la Iasi, ne-au contactat. Acum, capacitatea pistei nu acopera traficul aeronavelor, iar noi pierdem mult daca nu urgentam lucrurile", a spus Rebegea.

Oferte exista

In plus, joi, conducerea CJ se va intalni cu reprezentantii companiei Cormio Ingineering, din Italia, firma specializata in constructia de aeroporturi. Italienii isi vor prezenta oferta pentru a fi luati in calcul in vederea unui parteneriat public-privat pentru modernizarea aeroportului iesean. "Mai intai, trebuie rezolvata problema terenurilor si asteptam acea ordonanta care prevede ca toate terenurile de utilitate publica sa fie expropriate in regim de urgenta. Odata clarificata situatia, vom putea incepe constructia pistei, si nu cu bani de la Guvern. Avantajul este ca nu mai suntem presati de timp", a spus vicepresedintele CJ, Constantin Adascalitei. Compania italiana este a treia interesata de proiect, primele fiind firme din China si Germania.

Sefii Consiliului Judetean (CJ) Iasi sustin ca cea mai probabila varianta pentru modernizarea aeroportului este realizarea unei piste de categoria a doua.

 "Astazi (ieri - n.r.) am avut o intalnire cu reprezentantii firmei italiene Cormio Engineering SRL. Au studiat situatia noastra si au venit cu niste propuneri. Cunoscand lungimea pistei si faptul ca nu detinem integral terenul, acestia au facut o proiectie in care pista va avea 2.200 de metri lungime si 40 latime. Acestea ar fi limitele minime pentru a fi incadrata in ceea ce ei numesc o pista de categoria a doua. O astfel de pista este proiectata pentru avioane de tip Boeing 747", a declarat vicepresedintele CJ Constantin Adascalitei. Acesta a adaugat ca apreciaza interesul firmei italiene, firma care a mai avut investitii asemanatoare si in China. "Inca nu putem da un verdict pentru acest lucru (proiectul firmei din Italia - n.r.). Asta ar insemna ca ar trebui sa aruncam la gunoi vechiul proiect. In orice caz, noi (CJ Iasi - n.r.) vom face o serie de «presiuni» la Guvern prin adrese scrise, pentru a rezolva macar problema terenului de la Domeniile Statului. Va ramane in sarcina CJ sa ne «folosim» de aceste companii pentru a realiza un parteneriat public-privat, ma refer aici la concesionarea pistei pe un anumit numar de ani", a mai spus vicepresedintele CJ.
Surse IasiPlus si Flacara Iasului 

Capitolul Transporturi din Programul de guvernare PSD-PDL 2009-2012

(Sursa Romania Libera aici)

CAPITOLUL 13 Infrastructura de transport

Obiective

1. Interconectarea şi interoperabilitatea reţelei de drumuri din România cu reţeaua de drumuri europeană.
2. Asigurarea coerenţei şi continuităţii lucrărilor de infrastructură pe termen lung prin promovarea pactului naţional “Autostrăzile României”.
3. Reducerea constantă a numărului de victime din accidentele de circulaţie.
4. Mărirea perioadei de garanţie la lucrările realizate pentru îmbunătăţirea infrastructurii de transport. 
5. Refacerea reţelei de drumuri naţionale la un nivel calitativ european, până în anul 2012.
6. Dezvoltarea infrastructurii feroviare simultan şi în concordanţă cu cea rutieră, în conformitate cu cerinţele europene.
7. Asigurarea legăturilor între marile oraşe cu trenuri intercity.
8. Creşterea vitezei tehnice proiectate pe calea ferată în medie cu 25% şi reducerea timpului de circulaţie cu 50% faţă de cel actual la trenurile de călători şi marfă, precum şi eliminarea staţionării trenurilor în frontieră.
9. Înnoirea şi modernizarea parcului existent de material rulant, modernizarea staţiilor de cale ferată pentru creşterea gradului de confort oferit publicului călător.
10. Asigurarea transportului port-auto pe calea ferată pentru distanţe lungi.
11. Crearea unei infrastructuri adecvate în porturile fluviale pentru a face faţă cerinţelor de exploatare la nivel european.
12. Dezvoltarea capacităţii feroviare în zona fluvio – maritimă a Portului Constanţa.
13. Dezvoltarea infrastructurii aeroportuare în zonele cu activitate turistică importantă.

Direcţii de acţiune

Transport rutier
• Reorganizarea activităţii de construcţie şi întreţinere a infrastructurii de transport rutier prin înfiinţarea „Companiei Naţionale de Autostrăzi” şi a „Companiei Naţionale de Drumuri”.
• Modificarea legislaţiei privind modalităţile şi condiţiile de participare la licitaţiile pentru lucrările necesare îmbunătăţirii infrastructurii de transport, eliminând principiul „cel mai mic preţ câştiga”, care s-a dovedit păgubos şi introducând respectarea termenelor parţiale drept condiţie de reziliere unilaterală a contractului.  
• Modificarea legislaţiei privind contestaţiile la adjudecarea lucrărilor privind infrastructura de transport prin introducerea unei taxe de contestare ce se pierde în cazul respingerii contestaţiei.
• Modificarea legislaţiei privind obţinerea diverselor avize pentru lucrările necesare îmbunătăţirii infrastructurii de transport astfel încât să se reducă numărul acestora şi durata obţinerii.
• Instituirea unui mod de colectare echitabil a taxelor pe infrastructura rutieră conform principiului „plăteşti cât şi cum foloseşti”.
• Constituirea unei baze de date cu toate firmele care nu au respectat anumite prevederi contractuale (preţul, calitatea, termenul de finalizare) în vederea depunctării lor la licitaţii.

Autostrăzi
• Realizarea Pactului Naţional Autostrăzile României pentru asigurarea coerenţei şi continuităţii în finanţarea construcţiei de autostrăzi.
• Finalizarea coridorului IV pan-european Nădlac – Constanţa (total 855 km) la nivel de autostrada până în anul 2012, cu excepţia tronsonului Sibiu-Piteşti (120 km) ce va fi realizat prin concesiune cu finalizare în 2013-2014.
• Finalizarea porţiunii între Borş şi Târgu Mureş (254 de km), din Autostrada Transilvania (total 415 km), urmând ca porţiunea între Târgu Mureş şi Braşov (161 km) să fie finalizată în 2013-2014.
• Finalizarea tronsonului de autostrada Bucureşti - Comarnic (110 km), urmând ca tronsonul Comarnic - Braşov (56 km) să fie realizat prin concesiune cu finalizare în 2013-2014.
• Realizarea conexiunilor dintre autostrăzile A1 şi A2, prin realizarea la nivel de autostradă a centurii de tranzit a Bucureştiului, porţiunea de nord până în anul 2012 şi a porţiunii de sud până în anul 2014.
• Completarea şi lărgirea la 4 benzi, până în anul 2011, a porţiunii de nord (A1- Otopeni - A2) din centura periurbană Bucureşti (existentă) şi finalizarea, până în anul 2013, a porţiunii de sud.
• Începerea lucrărilor la autostrada Ploieşti - Buzău - Focşani (108 km), parte a coridorului IX pan european şi la autostrada Focşani - Saboani (140 km).
• Începerea lucrărilor la autostrada Târgu Mureş - Iaşi (300 km) şi la Autostrada Sudului Bucureşti - Alexandria - Craiova (170 km). 
• Începerea lucrărilor la autostrada Lugoj - Caransebeş - Orşova - Drobeta Turnu Severin - Craiova - Calafat, parte a coridorului paneuropean IV B.
• Realizarea studiilor de fezabilitate, proiectare, exproprieri la coridorul paneuropean IX Focşani - Albiţa.

Drumuri Naţionale
• Asigurarea, până în anul 2012, a capacităţii portante de 11,5 tone/osie pentru toate drumurile europene.
• Realizarea Programului Naţional Centuri Ocolitoare astfel:
o cu finanţare de la bugetul de stat: Ploieşti Vest, Cluj Est, Oradea, Iaşi, Suceava, Satu Mare, Alba Iulia, Teiuş, Aiud, Turda, Bistriţa, Zalău, Aleşd, Râmnicu Vâlcea, Timişoara, Bârlad, Arad, Roman, Slatina, Sighetul Marmaţiei, Galaţi;
o cu finanţare B.I.R.D.: Braşov, Bacău, Târgu Mureş, Reghin;
o cu finanţare JBIC:Centura Timişoara;
o cu finanţare ISPA: Adunaţii Copăceni, Sibiu – (lucrările rămase), Deva şi Orăştie (la standard de autostradă), Lugoj, Drobeta Turnu Severin, Mehadia, Domaşnea;
o cu finanţare FEDR: Sebeş, Alexandria – Caracal, Dej, Filiaşi, Târgu Frumos, Craiova Sud, Mangalia, Budeşti, Fălticeni, Buftea, Pucioasa, Târgu Jiu, Mihăileşti.
• Refacerea a 5000 de km de drumuri naţionale la nivel calitativ european.
• Iniţierea demersurilor pentru realizarea podului peste Dunăre la Turnu Măgurele -Nicopole şi conectivitatea cu Autostrada Sudului.
• Refacerea a 10000 de km de drumuri judeţene prin colaborarea Ministerului Transporturilor cu Consiliile Judeţene.
• Reconstrucţia zonelor cu risc ridicat de accidente pentru eliminarea punctelor negre cunoscute în infrastructura rutieră.
• Unificarea activităţilor de control în trafic ale RAR, ARR, CNA, CND, în cadrul Inspectoratului de Control în Transportul Rutier, care va lucra împreună cu Poliţia Rutieră.
• Înfiinţarea Biroului Naţional de Siguranţă Rutieră ce va cuprinde un serviciu Info Trafic şi un post de Radio Trafic.
• Eliberarea de autorizaţii rutiere gratuite de tranzit sau de continuare parcurs, în cazul TIR-urilor care utilizează tehnologia RO-LA sau feribot.

Transport feroviar
• Finalizarea până în anul 2009 a lucrărilor de modernizare a tronsonului de cale ferată Bucureşti - Constanţa, şi până în anul 2011 a tronsonului Câmpina - Braşov, porţiuni din coridorul IV pan European.
• Devansarea termenului de finalizare a lucrărilor de modernizare, din anul 2013 în anul 2012, a tronsonului Curtici - Braşov, parte a Coridorului lV paneuropean, prin împărţirea în sectoare scurte.
• Finalizarea proiectării lucrărilor de modernizare a Coridorul IX pan-european, până la sfârşitul anului 2009 şi începerea lucrărilor de modernizare în anul 2010(Giurgiu - Bucureşti - Suceava - Vadu Siret).
• Electrificarea şi dublarea liniei principale Cluj - Oradea şi a magistralei Iaşi - Tecuci.
• Reanalizarea lucrărilor la liniile Râmnicu Vâlcea - Vâlcele şi Bucureşti - Giurgiu, inclusiv a podului afectat de inundaţii. 
• Modificarea taxei de utilizare a infrastructurii (TUI) prin introducerea plăţii pe vagon faţă de plata pe tren existentă în prezent.
• Introducerea TUI diferenţiat pe magistrale şi linii principale faţă de linii secundare respectiv vagoane marfa - vagoane calatori.
• Reducerea TUI cu până la 25% pentru trenurile de marfă cu circulaţie permanentă şi instituirea TUI preferenţial pentru transportul RO-LA (camioane transportate în vagoane speciale).
• Reconstrucţia Gării de Nord Bucureşti prin transformarea zonelor adiacente în centru comercial; lucrările vor fi scoase la licitaţie internaţională pentru parteneriat public privat.
• Reabilitarea gărilor Cluj, Sibiu, Alba Iulia, Timişoara, Iaşi, Craiova, Constanţa, Galaţi, inclusiv dezvoltarea lor în complexe comerciale; lucrările vor fi realizate prin parteneriat public privat. 
• Continuarea procesului de modernizare telecomenzi şi semnalizare feroviara pentru coridoarele IV şi IX paneuropene de mare viteză (160 km/h).
• Înnoirea şi modernizarea parcului de material rulant pentru transportul de călători prin: achiziţia a 100 de rame electrice noi, achiziţia a circa 500 de vagoane noi, modernizarea a circa 700 de vagoane şi a 300 de locomotive din parcul existent.
• Continuarea programului de achiziţii automotoare diesel tip “Săgeata Albastră” cu încă 50 de unităţi.
• Utilizarea liniei de cale ferată periferice existente în jurul Bucureştiului pentru transport periurban şi legătura între Gara de Nord şi aeroportul Otopeni.
• Asigurarea subvenţiei la nivelul necesar pentru transportul public de călători pe calea ferată conform practicilor europene.
• Finalizarea până în anul 2010 a liniei de metrou 1 Mai – Laromet (3,1 km - 2 staţii).
• Începerea lucrărilor la linia 5 de metrou: Ghencea - Drumul Taberei - Eroilor -Universitate - Pantelimon cu finalizarea primului tronson Ghencea - Eroilor până în 2012. 
• Achiziţionarea a încă 26 de trenuri (156 de vagoane) pentru modernizare parcului de vagoane metrou.
• Modernizarea instalaţiilor de siguranţă a circulaţiei şi de ventilaţie de la metrou, componente ale sistemului de protecţie în cazuri speciale.
• Deschiderea unei staţii de transfer RO-LA în sudul Bucureştiului pentru preluarea traficului rutier de marfă ce intră în ţară prin vama Giurgiu.  

Transport naval
• Construirea unui pod peste Canalul Dunăre – Marea Neagră în zona Agigea care să facă legătura cu autostrada A2 şi centura la nivel de autostrada a Municipiului Constanţa.
• Implementarea proiectului privind îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre pe sectorul Călăraşi – Brăila.
• Consolidarea malurilor şi modernizarea instalaţiilor la Canalul Dunăre – Marea Neagră şi Poarta Albă – Midia Năvodari.
• Implementarea fazei a doua a sistemului RORIS (River Information System) de urmărire şi dirijare a traficului fluvial de nave şi mărfuri pe sectorul românesc al Dunării şi construcţia centrului de editare a hărţii electronice a Dunării şi de colectare a datelor pentru sistemul RORIS.
• Elaborarea legislaţiei pentru implementarea programului Comisiei Europene privind dezvoltarea transportului pe căile navigabile interioare (NAIADES).
• Sporirea capacităţii de operare a mărfurilor prin construirea molului 3 în portul Constanta Sud Agigea.
• Implementarea proiectului „Apărări de maluri pe Canalul Sulina”.
• Prelungirea digului de larg al Portului Constanta pentru asigurarea condiţiilor optime de operare şi staţionare a navelor la cheu în Constanta Sud – Agigea.
• Simplificarea formalităţilor de control al navelor fluviale.
• Îmbunătăţirea condiţiilor tehnice şi a eficientei liniei de feribot Constanţa Poti/Batumi.

Transport aerian
• Asigurarea unui management competitiv prin înfiinţarea Companiei Naţionale Aeroportuare Bucureşti (Otopeni şi Băneasa) şi a Companiei Naţionale Aeroportuare Banat (Timişoara – Arad).
• Finalizarea terminalului de pasageri de la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti pentru atingerea unei capacităţi de 5 milioane de pasageri pe an.
• Acordarea de sprijin tehnic şi financiar pentru aeroporturile care deservesc zone cu potenţial turistic ridicat (Suceava, Tulcea, Satu-Mare, Baia-Mare, Iaşi).
• Acordarea de asistenţă tehnică autorităţilor locale din judeţele Braşov, Alba, Galaţi-Brăila şi Bistriţa pentru construirea de noi aeroporturi.
• Creşterea eficienţei activităţii Companiei TAROM, pentru consolidarea poziţiei de membru în alianţa Sky Team, în vederea listării la bursă şi privatizării.
• Consolidarea poziţiei regiei autonome ROMATSA în cadrul programului Cer Unic European prin realizarea unui bloc multifuncţional de dirijare a traficului aerian împreună cu Bulgaria.
• Separarea funcţiei de supervizare a activităţii de aviaţie în general de activităţile de furnizare de servicii în cadrul Autorităţii Aeronautice Române.

Varianta integrala a Programului de Guvernare 2009 - 2012 aici

Extindere: Investitii de 450 mil. euro pentru aeroportul Henri Coanda

Aeroportul International Henri Coanda-Otopeni (AIHCB) va incepe in 2011 o noua etapa de dezvoltare, care va atrage intr-o prima faza o investitie de circa 450 de milioane de euro, urmand sa fie finalizat in 2013-2014. Aeroportul se va intinde in urmatorii 12 ani pe o suprafata de 1.400 de hectare, dubla fata de cea actuala, urmand ca procesul de achizitie a terenurilor sa fie fina-lizat in urmatorii cinci ani. 

"Urmatoarea faza de dezvoltare a aeroportului va fi derulata catre viitoarea autostrada Bucuresti-Brasov, iar in urmatorii cinci ani se va desfasura procesul de achizitie a suprafetei de teren necesara extinderii, care se ridica la 700 de hectare", a declarat Valentin Iordache, directorul de calitate si mediu al aeroportului.

AIHCB va incheia in perioada 2009-2010 programul de modernizare inceput in anii ‘90, prin investitii de circa 85 de milioane de euro in cadrul fazei a treia de dezvoltare, realizate din fonduri proprii si din credite bancare. AIHCB isi propune o extindere masiva a capacitatii pana in 2020 de la 4,5 milioane la 20 de milioane de pasageri prin dezvoltarea a patru module a cate 5 milioane de pasageri, iar investitia de 450 de milioane de euro acopera construirea unui nou terminal de pasageri si a unei platforme multimodale destinata transportului cargo. AIHCB se ocupa in prezent de realizarea studiului de fezabilitate impreuna cu firmele Roland Berger si Hochtief. 

Totodata, vor fi construiti patru kilometri de cale ferata, patru kilometri de metrou cu o statie subterana multinivel tren/ metrou, conexiune cu viitoarea autostrada Bucuresti-Pitesti, un centru de business de circa 5.000 de metri patrati si un hotel cu o capacitate de 200 de camere. "Dezvoltarea aeroportului se va face in functie de necesar, astfel incat sa tinem pasul cu cresterea numarului de pasageri. Procesul de expropriere a fost amanat cu un an si va incepe in 2009, pentru ca situatia terenurilor este destul de complicata, avand in vedere ca sunt multi proprietari si o parte din suprafete nu sunt intabulate", explica Iordache. 
In urmatorii doi ani, aeroportul isi va moderniza fluxurile in conformitate cu Acordul Schengen, va avea un salon oficial modernizat, urmand sa fie moder-nizata pista 1 si sa fi construita o noua parcare de 12.000 de metri patrati, unde au inceput deja lucrarile de constructie. Investitiile implica extinderea terminalului de plecari internationale si Schengen la 19.600 de metri patrati, reamenajare aerogara sosiri internationale si Schengen care va avea 500 de metri patrati si extinderea zonei de imbarcare (Finger) pana la 14 aviobridge-uri, inclusiv Schengen, fata de 5 cate sunt in prezent. In urma investitiilor care vor fi realizate in 2009-2010, capacitatea aeroportului va creste la circa 6 milioane de pasageri, fata de 4,5 mi-lioane cat este in prezent.
 
Planurile AIHCB
AIHCB isi propune o extindere masiva a capacitatii pana in 2020 de la 4,5 milioane la 20 de milioane de pasageri prin dezvoltarea a patru module a cate 5 milioane de pasageri
Vor fi construiti patru kilometri de cale ferata, patru kilometri de metrou cu o statie subterana multinivel tren/metrou, conexiune cu viitoarea autostrada Bucuresti-Pitesti.
Investitii importante vor fi realizate si in constructia unui centru de business de circa 5.000 mp si a unui hotel cu o capacitate de 200 de camere.
In urma investitiilor care vor fi rea-lizate in 2009-2010, capacitatea aeroportului va creste la circa 6 milioane de pasageri, fata de 4,5 milioane cat este in prezent.
Sursa ZF

Aeroportul Băneasa va investi în panouri pentru diminuarea zgomotului

Aeroportul Băneasa va investi peste două milioane de euro pentru achiziţia de panouri fonoabsorbante. Tranzacţia va fi încheiată până în 2009 şi se va realiza prin accesarea de fonduri structurale europene.

Directorul general al Aeroportului Băneasa, Ştefan Mladin,a declarat pentru Newsin că prin această investiţie Băneasa va deveni primul aeroport din România şi al doilea din lume dotat cu un sistem de protecţie cu panouri fonoabsorbante. In prezent astfel de dotări mai sunt instalate doar pe aeroportul Schonfeld din Berlin, lucrările urmând să se încheie tot în cursul anului 2009.

La începutul lunii noiembrie, experţi din cadrul aeroportului Băneasa au fost la Bremen, unde este amplasată fabrica Mehrings care confecţionează astfel de panouri pentru diminuarea zgomotului. Într-o primă fază, pentru panouri de şase metri înălţime amplasate pe o rază de 3 kilometri a fost stabilit un preţ "informativ", respectiv de 150 euro pe metrul pătrat.
Investiţia totală urmează să se ridice la peste două milioane de euro. Au fost deja demarate procedurile pentru contractarea finanţării necesare proiectului şi, în funcţie de perioada de alocare a acestor fonduri, panourile vor fi amplasate într-o perioadă de trei luni. Mladin a adăugat că reprezentanţii Primăriei Sectorului 1 din Bucureşti s-au arătat interesaţi şi şi-au exprimat intenţia de a contribui financiar pentru susţinerea acestui proiect.
Sursa The Money Channel

Tarom si Air France vs. Lufthansa

Intrarea TAROM in Sky Team din 2009 va crea o conexiune importanta intre numarul unu si numarul doi de pe piata aviatica din Romania. Va crea in fapt o cota de piata de aproape 50%, iar o viitoare strategie comuna a celor doi membri ai Sky Team este normala, in contextul in care aliantele intre companiile aeriene se consolideaza.

"Intrarea TAROM in Sky Team nu a fost intamplatoare”, spune putin misterios Alexandru Dobrescu, directorul pentru Romania al Air France-KLM. Compania franco-olandeza este unul dintre membrii de baza ai aliantei aeriene transnationale Sky Team, iar acoperirea acesteia in Romania era destul de mica, insa odata cu atragerea TAROM se va apropia de o cota de piata de 50%. 

Intrarea TAROM in alianta este prevazuta pentru a doua jumatate a anului viitor, iar managerul Air France-KLM se declara de pe acum pregatit de o colaborare cat mai stransa: “Modul meu de gandire se concentreaza acum la modalitatile prin care sa imi cresc prezenta pe piata din Romania alaturi de partenerul meu TAROM, deoarece in mod sigur vom avea o strategie comuna aici”. 

Alexandru Dobrescu precizeaza ca filozofia aliantei din care face parte este destul de liberala, in sensul ca nu-i constrange pe membri sa renunte la aranjamentele comerciale din afara aliantei, atat timp cat acestea nu intra in contradictie cu interesele Sky Team. Interesele sunt, bineinteles, de consolidare a pozitiei aliantei in fata unui competitor care capata din ce in ce mai multa forta. Dupa ce a achizitionat compania elvetiana Swiss si a ajuns in postura de a prelua Austrian Airlines, grupul german Lufthansa (membru al aliantei aeriene rivale Star Alliance, cea mai mare din lume) lupta umar la umar pentru suprematie in Europa cu Air France- KLM. 

Bineinteles, fiecare piata interna are specificul ei, dar in multe piete - cel putin din estul Europei - achizitia Austrian de catre Lufthansa va schimba ierarhia cotelor de piata, operatorul german urmand a lupta pentru suprematie cu operatorii nationali din tarile respective. In Romania, fuziunea dintre Lufthansa si Austrian va duce la o cota de piata de aproximativ 22% (15% pentru Lufthansa si Swiss plus 7% pentru Austrian), cele doua companii urmand sa aiba impreuna 164 de zboruri saptamanale din Romania, ceea ce inseamna trecerea pe primul loc ca numar de zboruri. 

Lufthansa isi mareste astfel pe piata romaneasca avansul fata de alianta Air France-KLM, care are opt zboruri zilnice (asadar, 56 saptamanale). Se anunta, asadar, un 2009 agitat nu numai din punctul de vedere al conditiilor de criza, dar si al ierarhiilor de piata, incluzand perspectiva deschiderii unor noi destinatii in Romania de catre cele mai importante companii aeriene internationale prezente aici. Alexandru Dobrescu spune ca nu a fost direct interesat in acesti ani si nu este nici acum de deschiderea unor noi destinatii in alte orase din Romania. 

“Principalul motiv pentru care nu am deschis o noua destinatie este ca 80% din viata economica a acestei tari are loc in Bucuresti. Un altul este ca intrarea TAROM in Sky Team nu s-a intamplat peste noapte, iar strategia noastra a tinut cont de acest element.” La baza acestei afirmatii a lui Alexandru Dobrescu sta evidenta ca, urmand sa intre in aceeasi alianta cu TAROM, care are o pozitie de monopol pe cursele interne, intrarea Air France sau a KLM cu zboruri din provincie catre Paris sau Amsterdam ar fi fost inutila. In 2007, Air France-KLM a avut o cota de piata in Romania de 18%, dintre care 9% pentru Air France, iar 9% pentru KLM. 

In 2008, Alexandru Dobrescu vede o mentinere a cotei de piata a Air France, insa o usoara scadere pentru KLM, cu maxim doua procente: “Zborurile sunt atat de pline, incat nu mai pot asimila cresterea - am adus aeronave mai mari, dar Boeing 737-900 este cel mai mare avion pe care il pot aduce”. Situatia de acum pastreaza insa locul al doilea pe piata pentru Air France-KLM (pana la preluarea Austrian de catre Lufthansa): “Cele doua companii au cote bune de piata, pentru ca fiecare are specificul ei: Air France vinde Paris, cea mai cautata destinatie din Romania, iar KLM vinde hub-ul din Amsterdam, unul dintre cele mai bune hub- uri din lume”. 

Deocamdata, Dobrescu este multumit de cresterea de 10% pe care a avut-o Air France- KLM in Romania anul acesta. O considera satisfacatoare din mai multe puncte de vedere: pentru ca a fost in ritm cu piata, dar si pentru ca a fost o crestere organica si nu a avut la baza deschiderea de noi curse sau alte investitii. “Se simte faptul ca am lucrat cu doua echipe. In conditiile in care gradul de incarcare era oricum destul de ridicat, eu am pus aceasta crestere pe seama sinergiilor create intre cele doua companii, deoarece una compenseaza lipsurile celeilalte”, spune managerul Air France-KLM, admitand insa ca o parte din crestere a fost legata pur si simplu de dezvoltarea pietei. 

Pentru 2009, discutia despre crestere este mai rezervata. In primul rand, Dobrescu spune ca in 2009 cresterea pietei de aviatie ar fi incetinit oricum din cauza maturizarii pietei. Dar va avea si criza efectele ei: “Criza se simte, deoarece toate companiile au planuri de reduceri de costuri si vor pune presiune pe transportatorii aerieni sa le ofere preturi mai scazute”. Alexandru Dobrescu spune ca intr- o piata unde deja multi clienti sunt stransi cu usa, este rezonabil sa te mentii unde esti si sa te tii de planul initial in masura posibilitatilor. 

Managerul Air France-KLM crede ca perioada complicata de acum va consolida tendinta consumatorilor de a-si calcula cu mai mare atentie bugetele: “Partea buna este tendinta, slefuita de criza, de crestere a categoriei calatorilor civilizati, care au clar in plan cand si unde merg si ce buget vor folosi. Pana acum cativa ani, era haos; orice calatorie de afaceri sau de placere era un fel de last minute”. Alexandru Dobrescu admite insa ca in acest “haos” a avut loc cea mai mare crestere a pietei aeriene si ca e putin probabil ca ea sa se mai poata repeta, mai ales ca pentru toata piata aeriana europeana, cifrele din toamna acestui an dau cu minus. In asemenea conditii, singura masura de optimism pentru companiile aviatice ramane “o crestere economica a Romaniei la anul - oricat de mica”.
Sursa BusinessMagazin

TAROM bate low-costul la intern

Incercarile companiilor aeriene low-cost de a intra pe piata zborurilor interne ajung ori sa reprezinte o cota infima din activitatea companiei, ori nici macar atat. Cum se face ca TAROM a reusit sa-si mentina suprematia pe cursele interne?

Cu doua luni in urma, compania ungara Wizz Air anunta ca va renunta la prima sa cursa interna din Romania (Bucuresti- Cluj) pe perioada iernii 2008-2009, dupa mai putin de un an de operare. De fapt, ungurii vor sa se gandeasca mai mult si mai bine daca vor mai redeschide aceasta cursa in vara lui 2009, dupa cum admite oficialul companiei, Natasa Kazmer. 

“De fapt, analizam oportunitatea de a dezvolta aceasta sau alta cursa interna in Romania, in conditiile in care gradul de ocupare pe ruta Bucuresti-Cluj este de aproximativ 40%”, spune Natasa Kazmer. Decizia grupului maghiar de a renunta la Bucuresti-Cluj ar putea avea doua cauze importante: acoperirea insuficienta a rutei prin patru zboruri pe saptamana si operarea acestei rute cu un avion prea mare pentru cursele interne “ Airbus A320, cu 180 de locuri (singurul tip de avion din flota de 19 aparate a Wizz Air). 

Pentru comparatie, TAROM - care detine 70% cota de piata pe zborurile interne - efectueaza curse interne pe aeroporturile interne precum Timisoara, Cluj, Iasi sau Sibiu cu avioane ATR 42-500, cu 50 de locuri, iar frecventa zborurilor este de aproximativ trei in fiecare zi. Aceste cauze sunt intarite de faptul ca oprirea zborului Wizz Air are loc tocmai pe perioada iernii, fiind astfel contrara pietei: varful pentru cursele interne este reprezentat de iarna si de inmultirea calatoriilor de afaceri, vara fiind mai profitabila pentru destinatiile externe, cand slabirea traficului de business este compensata de vacante. 

Faptul ca are avioane prea mari (Boeing 737, cu cel putin 136 locuri) este principalul motiv pentru care cealalta companie low-cost care a incercat si a inceput sa zboare pe curse interne, Blue Air, nu poate deocamdata sa isi dezvolte acest produs: “Autoritatile nu ne permit sa mixam pasagerii - adica sa luam pasageri de la Bucuresti si sa ii ducem pana la Sibiu, sa lasam acolo pe o parte dintre ei si sa plecam spre alta destinatie cu alti pasageri de acolo”, spune Gheorghe Racaru, directorul general al Blue Air. 

Exista totusi un oras unde s-a putut face o exceptie: la Arad, unde autoritatile locale au permis ca Blue Air sa vina de la Bucuresti cu pasageri, dintre care o parte ar ramane la Arad, iar ceilalti impreuna cu pasagerii aradeni isi pot continua calatoria. “Datorita acestei intelegeri cu autoritatile aradene, pentru un asa-numit stop comercial, putem spune ca avem o cursa interna, altfel nu ar fi posibil”, spune Racaru. Directorul Blue Air spune ca, in momentul de fata, ar trebui o investitie importanta pentru o companie care ar vrea sa intre pe segmentul de zboruri interne: achizitia unei flote de avioane mici (cu capacitate de 60-70 de locuri), care sa zboare de cel putin doua ori pe zi intre doua destinatii si sa atraga un grad de ocupare de minim 75%. 

Gheorghe Racaru crede ca o alta varianta prin care Blue Air sau o alta companie sa intre pe piata de zboruri interne, estimata la 800.000 de pasageri, nu exista deocamdata: “Blue Air nu ia in calcul aceasta varianta, deoarece in primul rand asta ar insemna o diversificare a flotei care ar creste prea mult costurile companiei (flota companiei este formata din Boeing 737, iar producatorul american nu are in portofoliu avioane mici - n.red.)”. 
Singura oportunitate de business pe care o vede Racaru pentru o astfel de decizie ar fi in momentul in care tari precum Ucraina sau Serbia ar intra in open-sky: “Daca ar fi posibil sa mixezi zborurile interne cu cele regionale, s-ar putea sa devina rentabil”. 

Carpatair, compania cu sediul la Timisoara, opereaza mai multe curse interne si regionale, dar aduce pasagerii in hub-ul de la Timisoara, nu la Bucuresti. Carpatair a decis sa acorde o mai mare importanta curselor interne din luna martie a acestui an, cand a trecut la operarea in regim intern a tuturor destinatiilor din Romania (o parte din acestea fiind operate pana acum in regim de escala la Timisoara). Pana acum, compania efectua curse interne catre Timisoara doar din Bucuresti, Constanta, Craiova, Suceava si Iasi, dar cu noile zboruri din Bacau, Cluj, Sibiu, Oradea si Satu Mare, Carpatair isi va dubla numarul de zboruri interne, care ar trebui sa atinga o pondere de 15% din totalul pasagerilor in acest an (fata de 8% in 2007). 

15% din cei 650.000 de pasageri estimati de Carpatair pentru acest an inseamna aproape 100.000 de pasageri, ceea ce ar aduce companiei timisorene o cota de piata de aproximativ 20- 25%. Omul de afaceri Nicolae Petrov, directorul si actionarul majoritar al companiei timisorene, spune ca hub-ul Carpatair va ramane la Timisoara si va acoperi toata regiunea, din Ucraina pana in Grecia. Aeroportul de la Timisoara va deveni insa din ce in ce mai aglomerat, dat fiind ca, pe langa companii precum Austrian Airlines, Malev, Lufthansa sau TAROM, si-au anuntat intrarea acolo si ungurii de la Wizz Air, din luna martie a anului viitor, cu 22 de zboruri saptamanale. 

Restul cotei de piata ar ramane in continuare companiei nationale, care concureaza direct cu Carpatair, respectiv cu Blue Air pe doua rute: Bucuresti-Timisoara si Bucuresti-Arad. TAROM a transportat in primele luni ale acestui an aproape 250.000 de pasageri pe curse interne, dupa cum arata oficialii companiei. Cifra este mare in comparatie cu cea raportata de oficialii TAROM pentru aceeasi perioada din 2007, cand au fost transportati pe cursele interne 160.000 de pasageri. Oficialii TAROM estimeaza ca numarul pasagerilor “interni” ar putea trece de 400.000 pana la sfarsitul anului, ceea ce ar asigura companiei o pozitie comoda pe piata zborurilor interne.
Sursa BusinessMagazin

Delta Air Lines va relua in iunie 2009 cursa directa Bucuresti-New York

Delta Air Lines va relua, in sezonul de vara, cursa directa pe ruta Bucuresti - New York, zborurile urmand sa fie operate din 2 iunie 2009, de patru ori pe saptamana, se arata intr-un comunicat al companiei aeriene americane. Pasagerii care calatoresc din Bucuresti vor avea la dispozitie peste 40 de conexiuni prin hub-ul din New York al companiei, relateaza Mediafax. 

"Zborul direct va oferi din nou mai multe optiuni importante de calatorie pentru oamenii de afaceri si turisti, datorita confortului oferit de conexiunea Deltei prin aeroportul New York-JFK si va servi, de asemenea, la cresterea relatiilor comerciale dintre Romania si Statele Unite", a declarat Frank Jahangir, vice-presedinte de vanzari Delta pentru Europa, Orientul Mijlociu si Africa.

Compania a sistat zborurile de la Bucuresti in aceasta toamna. Delta Air Lines a reluat zborurile de la Bucuresti la New York in iunie 2007, dupa o pauza de 8-9 ani. Legaturile aeriene directe de la Bucuresti la New York, operate de Tarom, au fost sistate in 2003, operatorul roman motivand lipsa de profitabilitate a zborurilor spre SUA.

Compania americana a anuntat ca, incepand din 2009, intentioneaza sa lanseze 18 rute transpacifice si transatlantice. Zborul pe ruta Bucuresti-New York va fi operat cu o aeronava Boeing 767-300ER, cu o capacitate de 217 pasageri. O parte dintre zborurile spre alte destinatii din SUA, cu conexiune pe aeroportul New York JFK, pot fi operate de transportatorii Delta Connection Comair si Freedom Airlines, se mai arata in comunicat. Delta Air Lines, subsidiara sa NWA si Delta Connection ofera, in prezent, servicii catre peste 376 de destinatii din 66 de tari din intreaga lume si inregistreaza anual 170 de milioane de pasageri.

Sursa Capital

My Air Italia negociaza cu investitori romani pentru deschiderea unei filiale locale

Compania italiana My Air va avea o filiala locala, in prezent oficialii italieni fiind in discutii avansate cu o serie de investitori romani pentru a infiinta My Air Romania, companie ce va avea capital majoritar roman, a spus Antonio Iervolino, director general My Air.
In noua companie, My Air Italia va avea o participatie minoritara.

Prin noua companie se vor opera toate cursele din Romania si se vor introduce altele noi, atat interne, cat si externe.

"Sa spunem ca va fi un cadou de Craciun", a spus Vicenzo Soddu, executive vicepresident My Air, intrebat cand va fi lansata aceasta companie. "Sunt zboruri pe care My Air Italia nu le poate opera spre destinatii mai indepartate, cum ar fi sa zicem Tel Aviv. Din Romania aceste zboruri pot fi operate direct si acesta este rolul acestei noi companii", a mai spus Soddu.

My Air Romania va face parte din parteneriatul My Air-Sky Europe, semnat luna trecuta.

In cadrul acestui parteneriat inca nu au fost facute schimburi de actiuni intre cele doua companii, insa urmeaza si acest lucru.

Reprezentantii My Air si Sky Europe au spus ca pregatesc si zboruri catre alte destinatii din Romania. Acest parteneriat va reduce costurile celor doua companii cu 25% in total, iar in urmatoarele 18 luni cele doua linii aeriene vor sa transporte in total in Romania peste 1 mil. de pasageri.
Sursa Hotnews

Aeroportul Baneasa, afaceri de 13 mil. euro la noua luni

Aeroportul Baneasa a inregistrat o cifra de afaceri de 13 milioane de euro la noua luni, nivel similar celui inregistrat pe parcursul anului trecut si cu 30% mai mult decat in aceeasi perioada din 2007.

 “Unele companii aeriene au introdus curse noi. In acelasi timp, romanii au inceput sa renunte la cursele cu autocarul, in favoarea curselor aeriene”, a declarat Stefan Mladin, directorul Aeroportului Baneasa. 

Potrivit acestuia, pana la finele anului, afacerile aeroportului ar putea depasi usor 18 milioane de euro. “In aceasta perioada, pana in luna decembrie, cand revin in tara romanii care muncesc in strainatate, este o perioada de stagnare, traficul nefiind la fel de aglomerat”, a explicat Mladin. 

In privinta atragerii unor noi companii pe Baneasa, directorul aeroportului a spus ca, acum, aeroportul nu are drept obiectiv acest lucru, ci, mai degraba, fluidizarea traficului. 

In acest sens, a fost separat fluxul de sosiri de cel de plecari, pentru ca unele curse se intersectau. Baneasa a fost inchis traficului in perioada 29 septembrie-12 octombrie pentru lucrari la calea de rulare Delta, de racordare a acestei cai in pista si in platforma. 

In acest interval, cursele au fost transferate pe Aeroportul Otopeni, fluxul de pasageri pe acest aeroport crescand cu 30%. Anul trecut, traficul de pasageri pe Aeroportul Otopeni a crescut cu 41% fata de 2006 si cu 43% pe Aeroportul Baneasa. 

Analistii din piata estimeaza ca Romania va inregistra o crestere medie anuala a traficului aeroportuar de 6,9%, pana in 2014.
Sursa

O alianţă low-cost italo-slovacă atacă poziţia Blue Air în România

Doi dintre cei mai importanţi operatori aerieni low-cost din Europa, italienii de la MyAir şi slovacii de la Sky Europe, au decis să încheie o alianţă strategică. Parafat la sfârşitul săptămânii trecute, acordul are ca obiectiv ocuparea poziţiei de lider de piaţă de către entitatea formată prin această regrupare de forţe. O veste proastă pentru Blue Air, liderul pieţei locale.

Fly Holding, din care face parte My Air, şi Sky Holding, proprietarul Sky Europe, vor deţine pentru început părţi egale din capitalul noii entităţi. Operaţiunile la nivel european vor continua ca şi până acum, sub cele două branduri. Dar cum se explică decizia celor doi jucători de a-şi uni forţele? Ea vine într-un moment în care preţul ridicat al carburanţilor afectează puternic industria aeronautică, iar companiile de linie şi cele low-cost caută diverse posibilităţi de eficientizare a operaţiunilor. Într-un asemenea climat, fuziunile devin o alternativă luată în calcul de tot mai mulţi jucători.

„Acest parteneriat are ca scop creşterea cotei de piaţă şi o mai bună acoperire a destinaţiilor“, a declarat pentru Capital Antonio Iervolino, director general al MyAir România. La rândul său, administratorul-delegat al companiei Sky Europe, Jason Bitter, a declarat că obiectivul alianţei este de a ajunge numărul unu în Europa pe piaţa low-cost, atacând frontal poziţia deţinută actualmente de Ryanair. „Sper ca acest parteneriat să ne transforme, în scurt timp, în liderul pieţei low-cost în Europa“, a subliniat acesta. Deocamdată, noua entitate deţine poziţia a patra pe piaţa de profil.

„Asocierea strategică dintre cele două companii este o acţiune normală pentru două companii aeriene care au operat separat, dar au strategii similare, concentrându-se asupra Europei Centrale şi de Est“, a declarat Carlo Bernini, director al My Air.

În România, My Air ocupă poziţia a treia (după numărul de călători transportaţi), în timp ce Sky Europe se află pe poziţia a patra (în Austria, Cehia şi Slovacia este lider de piaţă), conform Official Airline Guide. Fuziunea le va permite celor doi operatori să-şi adjudece peste 33% din piaţa românească, adică exact cât deţinea operatorul autohton Blue Air la finele anului trecut. Următorul clasat era, atunci, Wizz Air, cu o cotă de piaţă de 24%, în vreme ce My Air ocupa poziţia a treia (23%), fiind urmată de Sky Europe (10%).

O piaţă extrem de disputată

La nivel european, Sky Europe a transportat 3,7 milioane de călători, în 2007, în timp ce My Air şi-a trecut în cont 1,5 milioane. Gradul de ocupare al aeronavelor celor doi operatori depăşeşte 65% pe an.

Pentru călători, alianţa celor doi operatori se va traduce printr-o varietate crescută de destinaţii (deservite de o flotă formată din 27 de aeronave), dar şi prin tarife mai atractive. Vârsta medie a aeronavelor este de aproape un an şi jumătate, în cazul Sky Europe, şi puţin peste şapte ani, în cel al My Air. Dar anul trecut Sky Europe a anunţat un ambiţios program de achiziţii de noi aparate de zbor, astfel încât până în 2012 să deţină 32 de aeronave Boeing 737-700.

Piaţa low-cost din România a ajuns una dintre cele mai ofertante din regiune pentru operatorii de profil din Europa, fiind disputată în prezent de un număr de zece companii. Ultimii intraţi pe piaţă sunt Ryanair, EasyJet, ClickAir şi GermanWings. 33% din piaţa românească îşi vor adjudeca cei doi operatori, Sky Europe şi My Air, în urma fuziunii, adică exact cât deţinea operatorul autohton Blue Air la finele anului trecut.

Sursa Capital

PE - de acord cu un sistem comun de stabilire a taxelor aeroportuare

Parlamentul European a adoptat un raport legislativ ce stabileste principii comune pentru stabilirea taxelor aeroportuare din UE. Deputatii considera ca aceste reguli trebuie aplicate aeroporturilor ale caror trafic anual depaseste 5 milioane de pasageri, in timp ce Comisia propusese initial pragul de 1 milion de pasageri. Cu toate acestea, indiferent de numarul pasagerilor, directiva se va aplica celui mai mare aeroport din fiecare stat membru. 


In momentul actual, stabilirea preturilor pentru utilizarea infrastructurii aeroportuare se efectueaza la nivel national. In plus, utilizatorii aeroporturilor nu sunt consultati in mod sistematic inainte de determinarea sau modificarea taxelor de aeroport. Taxele de aeroport reprezinta in medie 4% pana la 8% din costurile operationale ale operatorilor majori de transport aerian.

Potrivit amendamentelor propuse de deputatii europeni, taxele de aeroport trebuie sa fie nediscriminatorii. Ar trebui sa se puna in aplicare o procedura obligatorie pentru consultarea periodica intre organele de gestionare a aeroporturilor si utilizatorii aeroporturilor, oferind posibilitatea fiecarei parti de a recurge la o autoritate independenta de supraveghere in cazul in care o decizie privind tarifele de aeroport sau modificarea sistemului de tarifare este contestata de utilizatorii aeroporturilor. 

„Taxa de aeroport” inseamna o taxa perceputa in beneficiul organismului de gestionare a aeroportului si platita de utilizatorii aeroportului si/sau pasagerii aerieni pentru utilizarea instalatiilor si serviciilor furnizate in exclusivitate de organismul de gestionare a aeroportului si care au legatura cu aterizarea, decolarea, iluminarea si stationarea aeronavei, gestionarea pasagerilor si manipularea marfurilor.

Lista aeroporturilor care ar urma sa aplice noile reguli, odata ce directiva va intra in vigoare, include Bucuresti/Henri Coanda si Timisoara.

Europarlamentarul PSE Adriana Ticau a declarat miercuri seara, in plenul Parlamentului European, ca diferentierea tarifelor de aeroport trebuie sa se bazeze pe criterii transparente, obiective si clare. 

Adriana Ticau, vicepresedinta Comisiei de transport si turism a Parlamentului European (TRAN), a spus ca "aeroporturile trebuie sa functioneze pe criterii de rentabilitate si va fi permisa acordarea de stimulente pentru noile rute spre regiunile defavorizate si periferice. Acordarea acestor stimulente trebuie sa fie facuta pe baza unor criterii transparente". 

"Sustinem ideea ca, dupa informarea Comisiei in conformitate cu legislatia comunitara, Statele Membre sa poata autoriza un organism de gestionare a aeroportului sa aplice un sistem comun si transparent de tarifare a aeroporturilor care deservesc acelasi oras sau aceeasi conurbatie, cu conditia ca fiecare aeroport sa respecte in totalitate conditiile de transparenta prevazute in directiva. De asemenea, criteriile de mediu vor deveni un fundament pentru adaptarea tarifelor aeroportuare. In ceea ce priveste pre-finantarea investitiilor aeroportuare, statele membre ar trebui sa se raporteze la politicile Organizatiei Internationale a Aviatiei Civile sau sa-si stabileasca propriile masuri de siguranta", a conchis deputata europeana. 


Europarlamentarul PSE Corina Cretu a depus o declaratie scrisa aferenta raportului Stockmann privind taxele de aeroport.
 
Intrucat obiectivul directivei vizate de raportul Stockman este de a stabili principiile comune pentru perceperea tarifelor de aeroport in aeroporturile din statele membre UE, eurodeputata PSD a insistat asupra necesitatii corelarii taxelor de calatorie cu nevoia cresterii mobilitatii fortei de munca in spatiul Uniunii si, in general, cu imperativul garantarii dreptului la libera circulatie a persoanelor. Rolul unei autoritati de supraveghere in materie ar fi inclusiv acela de a limita taxele excesive, ce nu sunt in concordanta cu costurile si puterea de cumparare locala. 

"Traim intr-o epoca in care avionul nu mai este un lux, ci o necesitate pentru a putea raspunde cerintelor vietii si ale pietei fortei de munca. De aceea, cred ca este extrem de important sa avem in vedere garantarea libertatii de miscare a persoanelor in interiorul Uniunii Europene, inclusiv prin facilitarea deplasarilor in urma supravegherii problematicii tarifelor aeroportuare. Cresterea fluxului de lucratori si de cunostinte in domeniile cu inalta valoare adaugata ar contribui la punerea in practica a Strategiei de la Lisabona pentru transformarea economiei europene in cea mai dinamica economie bazata pe cunoastere din lume", a declarat Corina Cretu, membra a Comisiei pentru ocuparea fortei de munca si afaceri sociale a Parlamentului European.
Sursa euractiv.ro

Guvernul amana cu patru ani modernizarea Aeroportului Otopeni

Lucrarile de modernizare a Aeroportului Otopeni au fost amanate cu patru ani, din cauza nefinalizarii Planului Urbanistic Zonal. Amanarea planului de dezvoltare a aeroportului Otopeni a fost decisa în ultima sedinta a Guvernului. Terenurile pe care se va extinde aeroportul se afla în intravilanul orasului Otopeni si extravilanul comunei Tunari, urmând ca aproximativ 200 de persoane sa fie expropriate cu despagubiri. „Situatia de urgenta consta în iminenta expirarii termenului alocat etapei I a Programului Strategic de dezvoltare pe termen lung a Aeroportului International Henri Coanda-Bucuresti si necesitatea asigurarii în avans a capacitatilor aeroportuare pentru mentinerea gradului de siguranta si securitate în conditiile cresterii traficului aerian”, se arata in ordonanta de urgenta, citata de Mediafax. Potrivit noului plan, infrastructura de transport rutier, metrou si calea ferata care urmeaza sa asigure legatura între Capitala si aeroport trebuie dezvoltata pâna la sfârsitul anului 2013, fata de termenul initial de 2011, iar lucrarile la un nou terminal de pasageri urmeaza sa fie încheiate pâna la sfârsitul anului 2019, cu patru ani peste primul termen.

Sursa Gardianul

TAROM bate low-costul la intern

Cu doua luni in urma, compania ungara Wizz Air anunta ca va renunta la prima sa cursa interna din Romania (Bucuresti- Cluj) pe perioada iernii 2008-2009, dupa mai putin de un an de operare. De fapt, ungurii vor sa se gandeasca mai mult si mai bine daca vor mai redeschide aceasta cursa in vara lui 2009, dupa cum admite oficialul companiei, Natasa Kazmer. 

“De fapt, analizam oportunitatea de a dezvolta aceasta sau alta cursa interna in Romania, in conditiile in care gradul de ocupare pe ruta Bucuresti-Cluj este de aproximativ 40%”, spune Natasa Kazmer. Decizia grupului maghiar de a renunta la Bucuresti-Cluj ar putea avea doua cauze importante: acoperirea insuficienta a rutei prin patru zboruri pe saptamana si operarea acestei rute cu un avion prea mare pentru cursele interne “ Airbus A320, cu 180 de locuri (singurul tip de avion din flota de 19 aparate a Wizz Air). 

Pentru comparatie, TAROM - care detine 70% cota de piata pe zborurile interne - efectueaza curse interne pe aeroporturile interne precum Timisoara, Cluj, Iasi sau Sibiu cu avioane ATR 42-500, cu 50 de locuri, iar frecventa zborurilor este de aproximativ trei in fiecare zi. Aceste cauze sunt intarite de faptul ca oprirea zborului Wizz Air are loc tocmai pe perioada iernii, fiind astfel contrara pietei: varful pentru cursele interne este reprezentat de iarna si de inmultirea calatoriilor de afaceri, vara fiind mai profitabila pentru destinatiile externe, cand slabirea traficului de business este compensata de vacante. 

Faptul ca are avioane prea mari (Boeing 737, cu cel putin 136 locuri) este principalul motiv pentru care cealalta companie low-cost care a incercat si a inceput sa zboare pe curse interne, Blue Air, nu poate deocamdata sa isi dezvolte acest produs: “Autoritatile nu ne permit sa mixam pasagerii - adica sa luam pasageri de la Bucuresti si sa ii ducem pana la Sibiu, sa lasam acolo pe o parte dintre ei si sa plecam spre alta destinatie cu alti pasageri de acolo”, spune Gheorghe Racaru, directorul general al Blue Air. 

Exista totusi un oras unde s-a putut face o exceptie: la Arad, unde autoritatile locale au permis ca Blue Air sa vina de la Bucuresti cu pasageri, dintre care o parte ar ramane la Arad, iar ceilalti impreuna cu pasagerii aradeni isi pot continua calatoria. “Datorita acestei intelegeri cu autoritatile aradene, pentru un asa-numit stop comercial, putem spune ca avem o cursa interna, altfel nu ar fi posibil”, spune Racaru. Directorul Blue Air spune ca, in momentul de fata, ar trebui o investitie importanta pentru o companie care ar vrea sa intre pe segmentul de zboruri interne: achizitia unei flote de avioane mici (cu capacitate de 60-70 de locuri), care sa zboare de cel putin doua ori pe zi intre doua destinatii si sa atraga un grad de ocupare de minim 75%. 

Gheorghe Racaru crede ca o alta varianta prin care Blue Air sau o alta companie sa intre pe piata de zboruri interne, estimata la 800.000 de pasageri, nu exista deocamdata: “Blue Air nu ia in calcul aceasta varianta, deoarece in primul rand asta ar insemna o diversificare a flotei care ar creste prea mult costurile companiei (flota companiei este formata din Boeing 737, iar producatorul american nu are in portofoliu avioane mici - n.red.)”. 
Singura oportunitate de business pe care o vede Racaru pentru o astfel de decizie ar fi in momentul in care tari precum Ucraina sau Serbia ar intra in open-sky: “Daca ar fi posibil sa mixezi zborurile interne cu cele regionale, s-ar putea sa devina rentabil”. 

Carpatair, compania cu sediul la Timisoara, opereaza mai multe curse interne si regionale, dar aduce pasagerii in hub-ul de la Timisoara, nu la Bucuresti. Carpatair a decis sa acorde o mai mare importanta curselor interne din luna martie a acestui an, cand a trecut la operarea in regim intern a tuturor destinatiilor din Romania (o parte din acestea fiind operate pana acum in regim de escala la Timisoara). Pana acum, compania efectua curse interne catre Timisoara doar din Bucuresti, Constanta, Craiova, Suceava si Iasi, dar cu noile zboruri din Bacau, Cluj, Sibiu, Oradea si Satu Mare, Carpatair isi va dubla numarul de zboruri interne, care ar trebui sa atinga o pondere de 15% din totalul pasagerilor in acest an (fata de 8% in 2007). 

15% din cei 650.000 de pasageri estimati de Carpatair pentru acest an inseamna aproape 100.000 de pasageri, ceea ce ar aduce companiei timisorene o cota de piata de aproximativ 20- 25%. Omul de afaceri Nicolae Petrov, directorul si actionarul majoritar al companiei timisorene, spune ca hub-ul Carpatair va ramane la Timisoara si va acoperi toata regiunea, din Ucraina pana in Grecia. Aeroportul de la Timisoara va deveni insa din ce in ce mai aglomerat, dat fiind ca, pe langa companii precum Austrian Airlines, Malev, Lufthansa sau TAROM, si-au anuntat intrarea acolo si ungurii de la Wizz Air, din luna martie a anului viitor, cu 22 de zboruri saptamanale. 

Restul cotei de piata ar ramane in continuare companiei nationale, care concureaza direct cu Carpatair, respectiv cu Blue Air pe doua rute: Bucuresti-Timisoara si Bucuresti-Arad. TAROM a transportat in primele luni ale acestui an aproape 250.000 de pasageri pe curse interne, dupa cum arata oficialii companiei. Cifra este mare in comparatie cu cea raportata de oficialii TAROM pentru aceeasi perioada din 2007, cand au fost transportati pe cursele interne 160.000 de pasageri. Oficialii TAROM estimeaza ca numarul pasagerilor “interni” ar putea trece de 400.000 pana la sfarsitul anului, ceea ce ar asigura companiei o pozitie comoda pe piata zborurilor interne.
Sursa Businessmagazin

Ryanair leagă Constanţa de Bologna

Succesul înregistrat de Ryanair cu ruta aeriană Constanţa - Pisa a determinat compania irlandeză să mărească numărul rutelor aeriene spre Italia, care au punct de plecare Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu. Astfel, începînd cu 1 aprilie 2009, Ryanair va opera o nouă destinaţie spre Italia, de data aceasta Constanţa fiind legată prin cursă aeriană de Bologna şi retur. Potrivit reprezentantului Consiliului Judeţean Constanţa (CJC) în Consiliul de Administraţie al Aeroportului, Cristian Moldovanu, aeronavele de pe viitoarea rută vor decola în fiecare miercuri şi duminică. Prima cursă va pleca de pe aeroportul din Bologna la ora 14,15, urmînd să ajungă la Constanţa, pe Mihail Kogălniceanu, la 17,45. Cîteva minute mai tîrziu, la ora 18,10, aeronava se va întoarce spre Italia, unde va ajunge la ora 19,40. Cristi Moldovanu a adăugat că cei care doresc să circule pe această rută pot face rezervări încă din această lună, primii călători putînd plăti pentru o călătorie dus - întors aprox. 75 de euro, inclusiv taxele de aeroport. Moldovanu a adăugat că reprezentanţii companiei Ryanair vor oferi, în perioada următoare, bilete la preţuri promoţionale, o călătorie dus urmînd să ajungă la 5 euro, cu tot cu taxe. Compania Ryanair anunţă că ruta Constanţa - Bologna va face legătura cu alte 10 noi rute din Bologna, către: Bari, Brindisi, Dusseldorf, Granada, Lamezia, Paris, Trapani, Edinburgh, Katowice şi Oslo. Operatorul irlandez a mai anunţat că, tot anul viitor, va deschide o rută care va opera de pe aeroportul Constanţa cu destinaţia Spania. Primele curse aeriane low - cost ale Ryanair de pe aeroportul Mihail Kogălniceanu au fost inaugurate în primăvara acestui an, pe ruta Constanţa - Pisa (Italia) şi retur, în urma demersurilor întreprinse de conducerea Consiliului Judeţean Constanţa, în calitate de acţionar al Aeroportului. Menţionăm faptul că intrarea CJC în acţionariatul Aeroportului a fost posibilă în urma demersurilor făcute de deputaţii de Constanţa ai PSD, Alexandru Mazăre, Eduard Martin şi regretatul Corneliu Dida, care au iniţiat un proiect de lege prin care CJC a primit, prin transfer de la stat, 20% din acţiunile Aeroportului.

Sursa Telegraf

Wizz Air, venituri duble in 2008 pentru piata din Romania

Compania aeriana low-cost Wizz Air estimeaza, pentru acest an, venituri de peste 70 milioane de euro in Romania, mai mult decat dublu fata de anul trecut, au declarat ieri oficialii operatorului de transport.

Acest lucru se datoreaza cresterii numarului zborurilor si al traficului de pasageri. Totodata, din totalul veniturilor companiei la nivel international, aproximtiv 20% reprezinta veniturile obtinute in Romania.

Conform strategiei de dezvoltare a Wizz Air, operatorul va dubla numarul curselor, precum si capacitatea de transport pe cursele din si inspre Romania, prin alocarea de trei aeronave Airbus A320 pentru bazele din Romania, numarul acestora ajungand la sase. “Pana in mai 2009, vom opera pe 30 de rute din Romania si vom avea 200 de angajati. Prin aceasta extindere, urmarim obtinerea pozitiei de lider pe piata romaneasca”, a declarat ieri Natasa Kazmer, director Corporate Communications&Public Affairs Wizz Air. 

Principalul concurent al Wizz Air pe piata romaneasca este Blue Air. Potrivit datelor companiei ungare, in prezent, Wizz Air are o cota de piata de 31%, in timp ce Blue Air, de 35%. 

Baza operationala din Timisoara va fi deschisa de Wizz Air in februarie 2008, de unde vor fi operate curse cu plecare spre Londra, Dortmund, Roma, Milano, Venetia, Barcelona, Paris si Valencia. Investitiile anuntate de companie pentru aceasta baza, in urmatorii trei ani, depasesc o suta milioane de euro. 

Totodata, din Cluj, operatorul ungar anunta destinatii noi catre Paris, Madrid, Bologna si Venetia, cele mai multe fiind operabile din primavara anului viitor. 

Pentru anul 2009, reprezentantii companiei au anuntat ca vor transporta 1,7 milioane de pasageri din si inspre Romania, dubland numarul pasagerilor pe care ii va deservi pana la finele acestui an. Wizz Air a intrat pe piata din Romania in iulie 2006. Principalii concurenti la nivel local sunt Blue Air si MyAir.
Sursa Standard.ro

TAROM zboara economic pentru a recastiga piata

Compania nationala de transport aerian TAROM, controlata de stat, a decis sa apeleze la o noua strategie pentru a recupera din cota de piata pierduta in ultimii cinci ani. La finele saptamanii trecute, operatorul aerian a anuntat ca a inchiriat trei aeronave de tip Boeing 737-800 New Generation, cu un consum mai mic de carburant, a caror utilizare va permite TAROM o economie de 36 mil. dolari la costurile cu combustibilul. Reprezentanti din piata sustin ca TAROM a pierdut intre 17% si 20% din cota de piata, din 2003, cand companiile low-cost au inceput sa se dezvolte pe piata locala.

Compania nationala de transport aerian Tarom mizeaza pe avioane economice pentru a-si recastiga cota de piata pe care a pierdut-o in urma cu cinci ani. 

“Pana in 2012, flota companiei va numara 30 de aeronave. Am decis sa inchiriem si sa achizitionam avioane economice, care sa reduca mare parte din costuri si, in acelasi timp, sa atraga un numar mai mare de pasageri”, a declarat pentru Business Standard Gheorghe Barla, directorul general al TAROM. Reprezentanti din piata sustin ca TAROM a pierdut intre 17% si 20% din cota de piata, incepand cu 2003, cand companiile low-cost au inceput sa se dezvolte pe piata locala. Operatorul de transport a incheiat, recent, un contract de inchiriere a trei aeronave de tip Boeing 737-800 New Generation, cu doua firme de leasing, decizie care va genera o reducere a costurilor anuale din exploatare cu pana la 36 milioane de dolari. Aeronavele vor intra in flota TAROM la inceputul lui noiembrie. 

Acestea au o capacitate totala de 189 de locuri, un consum cu pana la 50% mai redus de petrol, fata de anumite aeronave din flota actuala a operatorului, cum ar fi Airbus-ul 310-325. Totodata, potrivit oficialului TAROM, in perioada urmatoare, compania va incepe discutii cu cei doi mari producatori de aeronave de tip mediu-curier, Airbus si Boeing, in vederea solicitarii de oferte concrete de achizitie. In acest context, TAROM a incheiat deja un contract de achizitie cu producatorul european ATR pentru doua aparate de zbor de tipul ATR72-500, extrem de performante din punctul de vedere al consumului de petrol. Acestea vor intra in flota companiei anul viitor. La acest moment, compania opereaza cu o flota de 21 de aeronave. 

De altfel, potrivit strategiei operatorului national de transport, TAROM va pastra, in urmatoarea perioada, aproximativ acelasi tarif al biletelor, pentru a atrage mai multi clienti. In privinta profitului, compania ar putea incheia anul acesta cu un profit brut de 17,5 milioane de lei (aproximativ cinci milioane de euro, de peste patru ori mai mic decat rezultatul net aferent anului trecut, cand acesta a fost de 72,68 mil. lei (21,77 mil. euro). 

Totodata, compania anticipeaza venituri de 1,4 miliarde lei (397,54 milioane de euro), in crestere cu 24,6% fata de nivelul consemnat anul trecut, de 1,12 miliarde lei, si majorarea cheltuielilor cu 32%, de la 1,05 miliarde lei la 1,385 miliarde lei. De asemenea, numarul de pasageri ar putea creste cu aproximativ 20% fata de anul trecut, pana la 2,3 milioane de persoane. 

TAROM deserveste, direct sau in cooperare, mai multe destinatii externe, printre care Viena, Paris, München, Roma, Milano, Budapesta, Londra, Salonic, Praga, Varsovia, Moscova, Damasc, Tel Aviv, Cairo. In afara de Tarom, ca linii regulate mai opereaza si Carpatair, grupul Air France-KLM, Lufthansa, Austrian Airlines, Malev, Czech Airlines si British Airways.

Sursa Standard.ro

Aeroportul din Craiova ar putea avea de la anul un nou look

Autorităţile plănuiesc o investiţie de câteva milioane de euro pentru ca aerogara să capete un aspect european. Aeroportul craiovean, devenit o adevărată mină de aur după ce autorităţile centrale au anunţat închiderea terminalului de zboruri low-cost de la Băneasa, va trece printr-un proces amplu de cosmetizare, care nu are în vedere însă şi problema de fond a unităţii: pista care necesită reabilitare imediată. În luna august, autorităţile judeţene, în subordinea cărora se află aeroportul, au demarat licitaţia pentru reproiectarea aerogării, procedură în urma căreia a fost desemnată câştigătoare firma consilierului local Emilian Ştefârţă Aedilia Proiect SRL, singurul participant. Potrivit contractului semnat joia trecută, proiectanţii trebuie să prevadă soluţii pentru refacerea faţadelor corpurilor de clădire, pentru amenajarea unor spaţii verzi şi parcări în faţa aeroportului şi soluţii pentru ca intrarea de pe drumul naţional în incinta aeroportului să fie uşoară şi sigură. În plus, specialiştii consiliului judeţean au cerut ca în proiect să fie inclusă şi refacerea volumetriilor, în sensul că turnul de control al aeroportului va fi cel mai probabil supraînălţat, în timp ce clădirea din faţă va fi mai joasă.

„Proiectul prevede refacerea faţadelor şi a volumetriilor, amenajare peisagistică, parcări şi realizarea de noi spaţii fără ca acest lucru să presupună extinderea clădirilor. Vor fi folosite două materiale, sticla şi alucobondul, care va avea o culoare aurie“, a spus arhitectul judeţului Radu Pappa, care a adăugat că, probabil, sistematizarea circulaţiei pe drumul naţional în zona aeroportului va fi făcută prin amplasarea unui sens giratoriu. Proiectul de reabilitare este prezentat şi pe site-ul www.cjdolj.ro, secţiunea Video.

Proiectul, finanţat de CJ sau de minister
 
Conducerea executivă a CJ e de părere că, în cazul în care lucrurile merg strună în privinţa proiectării, execuţia ar putea începe chiar în luna noiembrie şi s-ar putea încheia în primăvara anului viitor. Nu e foarte clar însă de unde vor lua autorităţile cele trei milioane de euro necesare reabilitării, preţ la care administraţia estimează că se vor adjudeca lucrările. Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, a declarat ieri că „va da atâţia bani câţi vor fi necesari“, după care a revenit spunând că o parte din bani ar putea fi daţi de Ministerul Transporturilor. „Am avut o discuţie cu domnul ministru Orban (Ludovic Orban, ministrul transporturilor - n.r.) şi a promis că vom primi bani. E posibil chiar în luna octombrie să primim o primă tranşă“, a spus Prioteasa. Acesta a precizat însă că reabilitarea pistei de aterizare face obiectul unui proiect separat în valoare de şapte milioane de euro, pentru care deocamdată nu se ştie sursa de finanţare. „E posibil să facem această pistă din fonduri europene, la care noi să contribuim cu o cofinanţare sau să primim aceşti bani de la Ministerul Transporturilor. Dacă nu se vor materializa nici una dintre aceste două variante, e posibil să dăm chiar noi aceşti bani“, a adăugat Prioteasa.

Dezvoltatorii, cu ochii pe terenurile din jurul aeroportului


Autorităţile judeţene spun că, în condiţiile în care Băneasa va deveni „caşcaval“ imobiliar, aeroportul craiovean, aflat la 250 de kilometri distanţă, e numai bun pentru mutarea curselor low-cost. Blue Air, peţitor de mai multă vreme, a început deja colaborarea cu Aeroportul din Bănie în această vară, sub forma unor curse charter către Antalya şi Corfu pentru agenţiile de turism din regiune. De la zboruri charter până la cele regulate este însă un drum lung, timp în care aeroportul trebuie să se pună la punct pentru a corespunde standardelor internaţionale. 

De efectuarea unor curse regulate s-au arătat interesate şi WizzAir, Myair sau Ryanair, toţi operatori low-cost. În ceea ce priveşte terenurile din jurul aeroportului, cele 233 de hectare date prin hotărâre de guvern către CJ Dolj, preşedintele acestei instituţii e de părere că dezvoltarea aeroportului se va putea face doar prin parteneriat public-privat. Potrivit lui Prioteasa, italienii de la Consorzio per lo sviluppo industriale Roma - Latina ar trebui să aducă săptămâna viitoare studiul de fezabilitate privind dezvoltarea aeroportului, dar de aeroport s-a interesat şi dezvoltatorul imobiliar Bogaris prin agenţia de dezvoltare Wakefield.

Sursa

MyAir se retrage din Romania, daca nu e lasat pe Baneasa

MyAir (Italia), unul dintre principalii jucatori low-cost, cu o jumatate de milion de pasageri anual, se va retrage din Romania, daca intentia premierului Calin Popescu Tariceanu de a scoate operatorii de profil de pe Aeroportul Baneasa se va concretiza, a declarat pentru Business Standard Antonio Iervolino, managerul general pentru Romania al MyAir.

 “Nu ne permitem sa operam pe Aeroportul Henri Coanda. Asta ar insemna sa dublam cel putin preturile unui bilet de avion”, spune Iervolino. Premierul i-a cerut ministrului de resort sa pregateasca masurile necesare pentru o redimensionare a activitatii Aeroportului Baneasa, zborurile low-cost urmand sa fie mutate pe Otopeni. 

Managerul general pentru Romania al MyAir, Antonio Iervolino, afirma ca, daca autoritatile romane nu vor oferi o alternativa valida, compania se va retrage de pe piata din Romania. 

‘‘Clientii nostri nu au nevoie de servicii VIP sau plasme, nu au nevoie de lux, ci de preturi bune si sa ajunga in siguranta la destinatie”, a precizat directorul general al MyAir, Antonio Iervolino.

Compania a transportat, in primele sase luni ale acestui an, aproximativ 250.000 de pasageri inspre si dinspre Romania, cu 15% mai mult decat in perioada similara a anului trecut, pe fondul introducerii de noi curse. In prezent, firma are curse din Bucuresti catre Milano, Venetia, Bologna, Catania, Roma, Napoli, Bari. 

Conducerea firmei anunta, pentru aceasta toamna, ca isi va incepe activitatea pe Aeroportul din Timisoara, cu zboruri spre Venetia si Milano. MyAir are o flota compusa din sapte avioane Airbus 320, cu o capacitate de 180 de locuri, si 19 aeronave de tip Crj900, cu 102 locuri, cumparate de la Bombardier (Canada). In ceea ce priveste celelalte companii de low-cost, acestea au refuzat ca comenteze intentia premierului pana cand vor primi o notificare oficiala. Contactat de Business Standard, directorul general al Aeroportului Baneasa a declarat ca mai multe informatii vor fi facute publice in urmatoarele zile, in urma unor discutii intre toate partile implicate. Pe piata romaneasca, mai sunt prezente si alte companii low-cost, precum Blue Air (Romania), SkyEurope (Slovacia), Wizz Air (Ungaria), Germanwings (Germania), easyJet (Marea Britanie) si Ryanair (Irlanda). Directorul general al Blue Air, Gheorghe Racaru, a declarat recent, pentru NewsIn, ca nu este de acord ca operatorii low-cost sa nu mai functioneze pe Baneasa. “Nu fac speculatii pe niste vorbe goale. Cei care intentioneaza sa scoata companiile low-cost de pe Baneasa sunt rupti de realitate si fac declaratii fara suport. Aeroportul Otopeni nu face fata nici acum, dar cand se vor reloca toate cursele? Acest lucru se va observa si cand Baneasa va fi inchis aproape doua saptamani, pentru lucrari. Probabil, se vrea ca pe Aeroportul Baneasa sa aiba acces doar cursele de business, ca sa fie unii linistiti si sa nu ii deranjeze nimeni”, a spus Gheorghe Racaru. 

Premierul Tariceanu i-a cerut ministrului Transporturilor sa pregateasca masurile necesare pentru transformarea Aeroportului Baneasa, astfel incat acesta sa deserveasca Romaero si sa preia avioanele mici, urmand ca zborurile low-cost sa fie preluate de pe Aeroportul Otopeni. “Aeroportul, in momentul de fata, dincolo de inconvenientele privind poluarea fonica, a devenit un Real pericol pentru locuitorii din zona, pentru ca se afla in mijlocul orasului. Exista anumite reglementari de prudenta, care fac ca aeroporturile sa fie amplasate in afara oraselor”, a declarat Tariceanu. Ministrul Transporturilor sustine ca nu este vorba despre desfiintarea Aeroportului Baneasa. “Am avut o discutie cu primul-ministru Calin Popescu Tariceanu despre Aeroportul Baneasa, dar nu in sensul desfiintarii aeroportului. In jurul aeroportului se dezvolta multe centre comerciale si a inceput construirea unor imobile. Prin urmare, Baneasa nu poate sa indeplineasca normele din cauza poluarii fonice, iar premierul mi-a cerut sa elaborez un plan de analiza”, a spus Ludovic Orban. 

Ministrul Transporturilor a mai precizat ca, in trei, cinci, sapte ani, cursele mari nu vor mai ateriza pe Aeroportul Baneasa. Acesta va deveni un aeroport pentru cursele pmici, de business. 


Sursa: Business Standard 

Aeroportul din Viena vrea să participe la licitaţia pentru modernizarea Aeroportului din Iaşi

Aeroportul din Viena este interesat să participe la licitaţia pentru modernizarea Aeroportului din Iaşi, a declarat, vineri, la Iaşi, ambasadorul Austriei la Bucureşti, Martin Eichtinger, în cadrul unei întâlniri cu autorităţile locale şi judeţene.

"Sunt pentru prima dată la Iaşi. Mă bucur că există o cursă aeriană directă de la Iaşi la Viena, pentru că aici este potenţial turistic mare, iar de la Iaşi se poate pleca spre mănăstirile din nordul Moldovei sau spre Deltă. În Rădăuţi şi Suceava sunt multe investiţii austriece, însă la Iaşi sunt doar bănci cu capital austriac", a declarat presei ambasadorul Austriei. El a mai spus că un mare investitor austriac în domeniul metalurgic va veni în România, însă nu la Iaşi, pentru că "este necesară deschiderea la un port la Marea Neagră".

Martin Eichtinger s-a întâlnit vineri la Iaşi cu preşedintele Consiliului Judeţean, Constantin Simirad şi cu prefectul judeţului Marius Bodea. "În cursul discuţiilor, ambasadorul Austriei a menţionat că Aeroportul din Viena ar vrea să participe la licitaţia care se va face pentru aeroportul ieşean", a afirmat preşedintele CJ Iaşi, Constantin Simirad, care a adăugat că interesul partenerilor străini pentru aeroportul ieşean este benefic.

Aeroportul din Iaşi urmează a fi modernizat, investiţia preconizată ridicându-se la aproximativ 170 milioane de euro. Guvernul a alocat deja prima tranşă din fonduri, adică aproximativ 10 milioane de euro pentru demararea lucrărilor, însă lucrurile trenează din cauza unor litigii apărute între CJ şi diverse instituţii sau firme pentru terenurile din zonă.

Sursa Mediafax