Noua linie de autobuz expres Gara de Nord - Aeroport

Incepand cu data de 17.01.2009, se infiinteaza linia expres 780.Ca urmare a numeroaselor solicitari din partea calatorilor, pentru asigurarea unei relatii de transport intre Gara de Nord si Aeroportul International Henri Coanda, incepand cu data de 17.01.2009, RATB va infiinta linia expres 780.

Autobuzele acestei linii vor circula de la terminalul Fluviului, pe Bd. Dinicu Golescu, Piata Garii de Nord, Cal. Grivitei, Str. Clabucet, Str. Av Popisteanu, Bd. Expozitiei, Piata Presei Libere, Sos. Bucuresti-Ploiesti pana la Aeroportul International Henri Coanda.
De asemenea, autobuzele vor efectua opriri in urmatoarele statii : Fluviului, Gara de Nord, Clabucet, Piata Presei Libere, Aeroportul Baneasa si Aeroportul International Henri Coanda.

Calatoria pe linia expres 780 se poate achita utilizand CARDUL ACTIV, cu urmatoarele titluri de calatorie:

10 CALATORII : 27 LEI
ABONAMENT : 80 LEI
PORTOFEL ELECTRONIC : maxim 50 lei
(valoarea unei calatorii 3,5 lei)
Sursa RATB

Capitolul Transporturi din Programul de guvernare PSD-PDL 2009-2012

(Sursa Romania Libera aici)

CAPITOLUL 13 Infrastructura de transport

Obiective

1. Interconectarea şi interoperabilitatea reţelei de drumuri din România cu reţeaua de drumuri europeană.
2. Asigurarea coerenţei şi continuităţii lucrărilor de infrastructură pe termen lung prin promovarea pactului naţional “Autostrăzile României”.
3. Reducerea constantă a numărului de victime din accidentele de circulaţie.
4. Mărirea perioadei de garanţie la lucrările realizate pentru îmbunătăţirea infrastructurii de transport. 
5. Refacerea reţelei de drumuri naţionale la un nivel calitativ european, până în anul 2012.
6. Dezvoltarea infrastructurii feroviare simultan şi în concordanţă cu cea rutieră, în conformitate cu cerinţele europene.
7. Asigurarea legăturilor între marile oraşe cu trenuri intercity.
8. Creşterea vitezei tehnice proiectate pe calea ferată în medie cu 25% şi reducerea timpului de circulaţie cu 50% faţă de cel actual la trenurile de călători şi marfă, precum şi eliminarea staţionării trenurilor în frontieră.
9. Înnoirea şi modernizarea parcului existent de material rulant, modernizarea staţiilor de cale ferată pentru creşterea gradului de confort oferit publicului călător.
10. Asigurarea transportului port-auto pe calea ferată pentru distanţe lungi.
11. Crearea unei infrastructuri adecvate în porturile fluviale pentru a face faţă cerinţelor de exploatare la nivel european.
12. Dezvoltarea capacităţii feroviare în zona fluvio – maritimă a Portului Constanţa.
13. Dezvoltarea infrastructurii aeroportuare în zonele cu activitate turistică importantă.

Direcţii de acţiune

Transport rutier
• Reorganizarea activităţii de construcţie şi întreţinere a infrastructurii de transport rutier prin înfiinţarea „Companiei Naţionale de Autostrăzi” şi a „Companiei Naţionale de Drumuri”.
• Modificarea legislaţiei privind modalităţile şi condiţiile de participare la licitaţiile pentru lucrările necesare îmbunătăţirii infrastructurii de transport, eliminând principiul „cel mai mic preţ câştiga”, care s-a dovedit păgubos şi introducând respectarea termenelor parţiale drept condiţie de reziliere unilaterală a contractului.  
• Modificarea legislaţiei privind contestaţiile la adjudecarea lucrărilor privind infrastructura de transport prin introducerea unei taxe de contestare ce se pierde în cazul respingerii contestaţiei.
• Modificarea legislaţiei privind obţinerea diverselor avize pentru lucrările necesare îmbunătăţirii infrastructurii de transport astfel încât să se reducă numărul acestora şi durata obţinerii.
• Instituirea unui mod de colectare echitabil a taxelor pe infrastructura rutieră conform principiului „plăteşti cât şi cum foloseşti”.
• Constituirea unei baze de date cu toate firmele care nu au respectat anumite prevederi contractuale (preţul, calitatea, termenul de finalizare) în vederea depunctării lor la licitaţii.

Autostrăzi
• Realizarea Pactului Naţional Autostrăzile României pentru asigurarea coerenţei şi continuităţii în finanţarea construcţiei de autostrăzi.
• Finalizarea coridorului IV pan-european Nădlac – Constanţa (total 855 km) la nivel de autostrada până în anul 2012, cu excepţia tronsonului Sibiu-Piteşti (120 km) ce va fi realizat prin concesiune cu finalizare în 2013-2014.
• Finalizarea porţiunii între Borş şi Târgu Mureş (254 de km), din Autostrada Transilvania (total 415 km), urmând ca porţiunea între Târgu Mureş şi Braşov (161 km) să fie finalizată în 2013-2014.
• Finalizarea tronsonului de autostrada Bucureşti - Comarnic (110 km), urmând ca tronsonul Comarnic - Braşov (56 km) să fie realizat prin concesiune cu finalizare în 2013-2014.
• Realizarea conexiunilor dintre autostrăzile A1 şi A2, prin realizarea la nivel de autostradă a centurii de tranzit a Bucureştiului, porţiunea de nord până în anul 2012 şi a porţiunii de sud până în anul 2014.
• Completarea şi lărgirea la 4 benzi, până în anul 2011, a porţiunii de nord (A1- Otopeni - A2) din centura periurbană Bucureşti (existentă) şi finalizarea, până în anul 2013, a porţiunii de sud.
• Începerea lucrărilor la autostrada Ploieşti - Buzău - Focşani (108 km), parte a coridorului IX pan european şi la autostrada Focşani - Saboani (140 km).
• Începerea lucrărilor la autostrada Târgu Mureş - Iaşi (300 km) şi la Autostrada Sudului Bucureşti - Alexandria - Craiova (170 km). 
• Începerea lucrărilor la autostrada Lugoj - Caransebeş - Orşova - Drobeta Turnu Severin - Craiova - Calafat, parte a coridorului paneuropean IV B.
• Realizarea studiilor de fezabilitate, proiectare, exproprieri la coridorul paneuropean IX Focşani - Albiţa.

Drumuri Naţionale
• Asigurarea, până în anul 2012, a capacităţii portante de 11,5 tone/osie pentru toate drumurile europene.
• Realizarea Programului Naţional Centuri Ocolitoare astfel:
o cu finanţare de la bugetul de stat: Ploieşti Vest, Cluj Est, Oradea, Iaşi, Suceava, Satu Mare, Alba Iulia, Teiuş, Aiud, Turda, Bistriţa, Zalău, Aleşd, Râmnicu Vâlcea, Timişoara, Bârlad, Arad, Roman, Slatina, Sighetul Marmaţiei, Galaţi;
o cu finanţare B.I.R.D.: Braşov, Bacău, Târgu Mureş, Reghin;
o cu finanţare JBIC:Centura Timişoara;
o cu finanţare ISPA: Adunaţii Copăceni, Sibiu – (lucrările rămase), Deva şi Orăştie (la standard de autostradă), Lugoj, Drobeta Turnu Severin, Mehadia, Domaşnea;
o cu finanţare FEDR: Sebeş, Alexandria – Caracal, Dej, Filiaşi, Târgu Frumos, Craiova Sud, Mangalia, Budeşti, Fălticeni, Buftea, Pucioasa, Târgu Jiu, Mihăileşti.
• Refacerea a 5000 de km de drumuri naţionale la nivel calitativ european.
• Iniţierea demersurilor pentru realizarea podului peste Dunăre la Turnu Măgurele -Nicopole şi conectivitatea cu Autostrada Sudului.
• Refacerea a 10000 de km de drumuri judeţene prin colaborarea Ministerului Transporturilor cu Consiliile Judeţene.
• Reconstrucţia zonelor cu risc ridicat de accidente pentru eliminarea punctelor negre cunoscute în infrastructura rutieră.
• Unificarea activităţilor de control în trafic ale RAR, ARR, CNA, CND, în cadrul Inspectoratului de Control în Transportul Rutier, care va lucra împreună cu Poliţia Rutieră.
• Înfiinţarea Biroului Naţional de Siguranţă Rutieră ce va cuprinde un serviciu Info Trafic şi un post de Radio Trafic.
• Eliberarea de autorizaţii rutiere gratuite de tranzit sau de continuare parcurs, în cazul TIR-urilor care utilizează tehnologia RO-LA sau feribot.

Transport feroviar
• Finalizarea până în anul 2009 a lucrărilor de modernizare a tronsonului de cale ferată Bucureşti - Constanţa, şi până în anul 2011 a tronsonului Câmpina - Braşov, porţiuni din coridorul IV pan European.
• Devansarea termenului de finalizare a lucrărilor de modernizare, din anul 2013 în anul 2012, a tronsonului Curtici - Braşov, parte a Coridorului lV paneuropean, prin împărţirea în sectoare scurte.
• Finalizarea proiectării lucrărilor de modernizare a Coridorul IX pan-european, până la sfârşitul anului 2009 şi începerea lucrărilor de modernizare în anul 2010(Giurgiu - Bucureşti - Suceava - Vadu Siret).
• Electrificarea şi dublarea liniei principale Cluj - Oradea şi a magistralei Iaşi - Tecuci.
• Reanalizarea lucrărilor la liniile Râmnicu Vâlcea - Vâlcele şi Bucureşti - Giurgiu, inclusiv a podului afectat de inundaţii. 
• Modificarea taxei de utilizare a infrastructurii (TUI) prin introducerea plăţii pe vagon faţă de plata pe tren existentă în prezent.
• Introducerea TUI diferenţiat pe magistrale şi linii principale faţă de linii secundare respectiv vagoane marfa - vagoane calatori.
• Reducerea TUI cu până la 25% pentru trenurile de marfă cu circulaţie permanentă şi instituirea TUI preferenţial pentru transportul RO-LA (camioane transportate în vagoane speciale).
• Reconstrucţia Gării de Nord Bucureşti prin transformarea zonelor adiacente în centru comercial; lucrările vor fi scoase la licitaţie internaţională pentru parteneriat public privat.
• Reabilitarea gărilor Cluj, Sibiu, Alba Iulia, Timişoara, Iaşi, Craiova, Constanţa, Galaţi, inclusiv dezvoltarea lor în complexe comerciale; lucrările vor fi realizate prin parteneriat public privat. 
• Continuarea procesului de modernizare telecomenzi şi semnalizare feroviara pentru coridoarele IV şi IX paneuropene de mare viteză (160 km/h).
• Înnoirea şi modernizarea parcului de material rulant pentru transportul de călători prin: achiziţia a 100 de rame electrice noi, achiziţia a circa 500 de vagoane noi, modernizarea a circa 700 de vagoane şi a 300 de locomotive din parcul existent.
• Continuarea programului de achiziţii automotoare diesel tip “Săgeata Albastră” cu încă 50 de unităţi.
• Utilizarea liniei de cale ferată periferice existente în jurul Bucureştiului pentru transport periurban şi legătura între Gara de Nord şi aeroportul Otopeni.
• Asigurarea subvenţiei la nivelul necesar pentru transportul public de călători pe calea ferată conform practicilor europene.
• Finalizarea până în anul 2010 a liniei de metrou 1 Mai – Laromet (3,1 km - 2 staţii).
• Începerea lucrărilor la linia 5 de metrou: Ghencea - Drumul Taberei - Eroilor -Universitate - Pantelimon cu finalizarea primului tronson Ghencea - Eroilor până în 2012. 
• Achiziţionarea a încă 26 de trenuri (156 de vagoane) pentru modernizare parcului de vagoane metrou.
• Modernizarea instalaţiilor de siguranţă a circulaţiei şi de ventilaţie de la metrou, componente ale sistemului de protecţie în cazuri speciale.
• Deschiderea unei staţii de transfer RO-LA în sudul Bucureştiului pentru preluarea traficului rutier de marfă ce intră în ţară prin vama Giurgiu.  

Transport naval
• Construirea unui pod peste Canalul Dunăre – Marea Neagră în zona Agigea care să facă legătura cu autostrada A2 şi centura la nivel de autostrada a Municipiului Constanţa.
• Implementarea proiectului privind îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre pe sectorul Călăraşi – Brăila.
• Consolidarea malurilor şi modernizarea instalaţiilor la Canalul Dunăre – Marea Neagră şi Poarta Albă – Midia Năvodari.
• Implementarea fazei a doua a sistemului RORIS (River Information System) de urmărire şi dirijare a traficului fluvial de nave şi mărfuri pe sectorul românesc al Dunării şi construcţia centrului de editare a hărţii electronice a Dunării şi de colectare a datelor pentru sistemul RORIS.
• Elaborarea legislaţiei pentru implementarea programului Comisiei Europene privind dezvoltarea transportului pe căile navigabile interioare (NAIADES).
• Sporirea capacităţii de operare a mărfurilor prin construirea molului 3 în portul Constanta Sud Agigea.
• Implementarea proiectului „Apărări de maluri pe Canalul Sulina”.
• Prelungirea digului de larg al Portului Constanta pentru asigurarea condiţiilor optime de operare şi staţionare a navelor la cheu în Constanta Sud – Agigea.
• Simplificarea formalităţilor de control al navelor fluviale.
• Îmbunătăţirea condiţiilor tehnice şi a eficientei liniei de feribot Constanţa Poti/Batumi.

Transport aerian
• Asigurarea unui management competitiv prin înfiinţarea Companiei Naţionale Aeroportuare Bucureşti (Otopeni şi Băneasa) şi a Companiei Naţionale Aeroportuare Banat (Timişoara – Arad).
• Finalizarea terminalului de pasageri de la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti pentru atingerea unei capacităţi de 5 milioane de pasageri pe an.
• Acordarea de sprijin tehnic şi financiar pentru aeroporturile care deservesc zone cu potenţial turistic ridicat (Suceava, Tulcea, Satu-Mare, Baia-Mare, Iaşi).
• Acordarea de asistenţă tehnică autorităţilor locale din judeţele Braşov, Alba, Galaţi-Brăila şi Bistriţa pentru construirea de noi aeroporturi.
• Creşterea eficienţei activităţii Companiei TAROM, pentru consolidarea poziţiei de membru în alianţa Sky Team, în vederea listării la bursă şi privatizării.
• Consolidarea poziţiei regiei autonome ROMATSA în cadrul programului Cer Unic European prin realizarea unui bloc multifuncţional de dirijare a traficului aerian împreună cu Bulgaria.
• Separarea funcţiei de supervizare a activităţii de aviaţie în general de activităţile de furnizare de servicii în cadrul Autorităţii Aeronautice Române.

Varianta integrala a Programului de Guvernare 2009 - 2012 aici

Chiriaş în gările CFR-ului

OFERTĂ. Una câte una, gările sunt vândute sau închiriate pe sume modice şi ajung case de locuit, cârciumi sau material de construcţii pentru hoţi.

În România se poate trăi oriunde, chiar şi în gări. Lenjeria care atârnă pe sârmă la uscat, mirosul de mâncare sau trenurile care opresc mai încolo de gară pentru a nu deranja chiriaşul nu mai surprind pe nimeni.

În pragul falimentului şi departe de a arăta precum suratele lor din Europa civilizată, CFR-ul închiriază din spaţiul şi aşa prea mic unor „investitori“ care ulterior blochează accesul călătorilor pe peron. Motivul este simplu: „Gara s-a privatizat!“. Altele, în schimb, s-au transformat în dormitoare pentru propriii angajaţi sau pentru solicitanţii de locuinţe sociale.

Chirie cât un pachet de ţigări

În Gara Titan Sud, din Bucureşti, la etaj, zece familii, toţi CFR-işti, locuiesc cu chirie, în schimbul unei sume modice: cinci lei pe lună, adică echivalentul unui pachet de ţigări.

Singurul tren care mai opreşte în gara de la Republica este personalul de Olteniţa.

Toalete în capătul holului

În „blocul“ lor se intră pe o uşă mâncată de rugină, iar până la etaj peisajul este dezolant. Pereţi scorojiţi, neatinşi de bidinea de ani întregi. Geamurile sunt sparte, iar ţevile de încălzire sunt învelite în carton.

Un coridor strâmt, cu câte cinci „garsoniere“ pe fiecare parte, cu încălţări aşezate pe preşul de la intrare, în faţa unor uşi albe, vechi, identice. Toaletele sunt în capătul culoarului, la comun, patru în total, de o parte şi de alta, şi două camere de duş.

Printre locatari, şi doamna Ioana, în prag de pensionare. Îmbrăcată în haina de serviciu, ea locuieşte aici de 11 ani. „Lucram la altă gară şi m-a văzut şeful supărată. I-am zis că începe fata mea liceul şi n-are unde să stea. Mi-a dat aprobare şi mi-a zis să merg la regională să-mi dea o cameră. La început nu m-a încântat, am zis că e o tâmpenie. Când am văzut cât de mari sunt chiriile, ne-am mutat.“

Cheltuieli reduse

Zgomotul nu mai reprezintă de mult o problemă. „Ne-am obişnuit, la un moment dat nici nu mai auzi trenul“ şi nici zgomotul de la restaurantul de peste drum.

Întreţinerea lunară a unei astfel de locuinţe costă cam 20% din salariul unui CFR-ist. La cei cinci lei chirie lunară se adaugă „cam 150 de lei căldura iarna, plus lumina şi apa. Curentul vine un pic mai mult, este instituţie de stat“, susţine locatara. 

Femeia spune că se simte în podul gării chiar mai bine ca acasă. Singurul ei regret: „Noi, CFR-ul, eram văzuţi altfel, acum nu mai avem nicio trecere. Nu mai e renumele care a fost odată“.

"Nici trenul nu opreşte în gară, ci puţin mai încolo, ca să nu fie domnul Chiş deranjat. Noi, cei care venim la tren, stăm pe sub copaci, pe unde putem, când plouă. Asta e sala noastră de aşteptare, sub pomi.", Costică Popa, sătean din Călugăreni 

LA ÎNDEMÂNĂ

Cum să furi o staţie CFR 

Gara Bârzeşti din judeţul Vaslui, aflată în proprietatea Regionalei CFR Iaşi, a devenit inaccesibilă călătorilor după ce un instructor din cadrul Regionalei CFR Iaşi a închiriat o parte a acesteia şi o consideră proprietate privată.

Iniţial, în 2006, Ovidiu Gheorghe Chiş, instructor la Şcoala de Mecanici de locomotivă, a închiriat clădirea la un preţ de doar 45 de lei pe lună. Cu timpul, el a modernizat-o, a schimbat geamurile, şi-a făcut gospodărie zootehnică şi a făcut gard pe peronul staţiei, blocând accesul călătorilor. 

„Ne băgăm unii în alţii“

Oamenii din regiune au făcut plângere la primărie, la prefectură şi la Consiliul Judeţean Vaslui, dar nu s-a luat nicio măsură, deşi unii au primit asigurări că se vor face verificări în cazul „gării lui Chiş“. 

O femeie cu un copil, în aşteptarea unui tren personal, povesteşte că „atunci când plouă sau ninge, ne băgăm unii în alţii pe lângă clădirea fostului WC, ne mai adăpostim de vânt, punem un celofan în cap şi stăm până vine trenul“. 

„Ne-a spus să plecăm, că e privat“

Alţii, călători fideli CFR-ului, sunt revoltaţi. „Acest domn face ce vrea el. Astă-iarnă, eram mai mulţi oameni din sat şi aşteptam trenul. Era ger şi bătea vântul. Am vrut să stăm lângă gardul ridicat pe peron, dar a ieşit femeia lui Chiş cu apă clocotită în sticle de plastic şi a aruncat în noi. Ne-a spus să plecăm de lângă gard, că e privat“, povesteşte Gela Sandu, o femeie din Bârzeşti.

Primarul comunei Ştefan cel Mare, Emil Huzum, de care aparţine Bârzeştiul, a declarat că, în ciuda numeroaselor sesizări făcute la Regionala CFR Iaşi, nimeni nu a dat niciun răspuns la această problemă. (Alina Darie)
CAZARE 

În staţia Tomnatic s-a instalat un locatar clandestin

Pe traseul Timişoara - Sânnicolau Mare, jumătate din gările în care trenul face staţie arată ca după bombardament. > Tabloul deplorabil apare în staţia Tomnatic. Gara, practic, nu mai există. Doar la etajul clădirii s-a instalat un locatar clandestin, care însă şi-a pus antenă de satelit. Din fostul peron, hoţii au furat mai toate cărămizile, aşa că totul arată ca o ruină. > Şi gara din Petroşani, una dintre cele mai vechi clădiri ale municipiului hunedorean, a ajuns aproape impracticabilă pentru că, de foarte mulţi ani, nu a mai fost reparată. Lucrări de reabilitare şi de modernizare ale clădirii şi ale peroanelor sunt aproape inexistente, iar călătorii care au neşansa de a fi nevoiţi să coboare din tren pe întuneric îşi pot rupe oricând picioarele în peroanele pline de gropi. Iluminatul gării se face la mila autorităţilor locale, întrucât cele trei becuri care luminează staţia CFR sunt branşate la iluminatul public. În medie, pe lună, pe aici trec aproximativ 20.000 de persoane. (Georgeta Petrovici, Marius Mitrache)
Sursa EVZ

Cand se vor vedea primele rezultate ale fondurilor europene in infrastructura?

Proiectele de infrastructura cu finantare de la Uniunea Europeana nu vor inregistra rezultate notabile in urmatorii doi ani, insa daca va exista interes politic, absorbtia fondurilor europene, cifrate la circa 4,6 miliarde de euro, in urmatorii cinci ani ar putea deveni principalul motor de dezvoltare a infrastructurii, potrivit participantilor la seminarul "Cand se vor vedea primele rezultate ale fondurilor europene in infrastructura" organizat de Ziarul Financiar in parteneriat cu Search Corporation, Rompetrol, Schonherr si Asociatii si Siemens. "Anul viitor, fondurile nerambursabile absorbite de la Uniunea Europeana se vor situa intre 350 si 500 de milioane de euro, cu posibilitatea de a depasi aceasta suma daca se va adopta in mod eficient legislatia in cauza", afirma Ludovic Orban, ministrul transporturilor.

Romania va putea vorbi de un sistem integrat de autostrazi abia in 2011-2012. "Intr-o viziune realista, pentru 2009 tara noastra nu se poate astepta decat la inceperea lucrarilor pentru 1300 de kilometri de autostrada, pentru ca in 2010 sa se finalizeze 180 de kilometri", afirma Stefan Szobotka, director de comunicare in cadrul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania. In prezent CNADNR a depus la Uniunea Europeana proiecte de finantare pentru 77 de milioane de euro, ce se vor concretiza in centuri ocolitoare pentru 10 orase din Romania.

"Un proiect de infrastructura nu poate fi realizat inainte de 5 pana la 8 ani, din cauza numeroaselor procese de pregatire, executare a lucrarilor si de expropriere a terenurilor. Una dintre principalele probleme care au condus la intarzierea investitiilor in infrastructura a fost faptul ca CNADNR a schimbat in 8 ani 9 directori", a declarat Valentin Stoica, vicepresedinte executiv al companiei de consultanta Search Corporation.
Sursa

infrastructura rutiera pune "bete in roate" turismului

Autoritatile care supervizeaza "bunul mers" al turismului au inceput sa observe, in sfarsit, si aspectele negative care ne dau note proaste la acest capitol. "Infrastructura rutiera precara impiedica dezvoltarea turismului cultural, un produs foarte cautat in Romania", a declarat secretarul de stat din cadrul Ministerului pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale (MIMMCTPL), Lucia Morariu, potrivit unui portal de stiri economice. Oficialul a adaugat, cu vadita nemultumire, ca "este inadmisibil sa faci o zi pe drum intre obiectivele din Bucuresti, spre exempu, si cele din Sibiu". Pentru a iesi din impas, Lucia Morariu indeamna autoritatile sa accelereze depunerea proiectelor pentru Programul Operational Regional, destinat infrastructurii turistice. Valoarea acestui program este de 350 milioane euro, bani suficienti in opinia Luciei Morariu, pentru dezvoltarea unei infrastructuri adecvate turismului cultural.

Sursa

Orban: Suma obtinuta la ultima rectificarea bugetara va fi folosita pentru infrastructura rutiera

Suma de 450 milioane lei obtinuta la ultima rectificare bugetara va fi repartizata numai pentru infrastructura rutiera, dar nu acopera tot necesarul pentru acest sector, a declarat miercuri pentru agentia NewsIn ministrul transporturilor Ludovic Orban. 

"Banii repartizati Ministerului Transporturilor la cea de a treia rectificare bugetara vor fi alocati cu prioritate pentru Autostrada Bucuresti- Brasov, largirea la patru benzi a Centurii Bucuresti, largirea la patru benzi a Centurii Ploiesti si pentru pasajul denivelat DN1", a declarat ministrul transporturilor. 

La intrebarea daca sunt suficienti banii alocati Ministerului Transporturilor la ultima rectificare, Ludovic Orban a precizat ca " in infrastructura banii nu sunt suficienti". 

Guvernul a aprobat miercuri cea de-a treia rectificare bugetara din acest an, deficitul bugetar fiind mentinut la 2,3 % din PIB, au declarat miercuri pentru NewsIn reprezentanti ai Executivului. 

Potrivit acestor surse, cheltuielile bugetare se majoreaza cu 7 miliarde lei, iar veniturile cu peste 6 miliarde lei. Guvernul va aloca cea mai mare parte a cheltuielilor pentru plati pentru magistrati, reprezentand sporuri salariale restante castigate in instante, pe care estimeaza ca le va acoperi in cea mai mare parte din cresterea economica peste estimari, potrivit proiectului de rectificare bugetara, prezentat de ministrul Finantelor in urma cu o saptamana. 

La ultima rectificare de buget, din luna iulie, Guvernul majorase deficitul nominal programat, marind mai mult cheltuielile decat estimarile de venituri, insa ponderea deficitului in produsul intern brut s-a mentinut la 2,3%, deoarece Comisia Nationala de Prognoza majorase intre timp estimarea pentru PIB-ul din acest an, de la 440 miliarde lei la 475 miliarde lei. 

La rectificarea bugetara din 16 iulie cei mai multi bani au mers la Ministerul Transporturilor (MT), care a primit aproximativ 1,5 miliarde lei de la bugetul de stat, in special pentru proiecte de infrastructura rutiera si feroviara. 

Prima rectificare bugetara din acest an a fost facuta in luna martie, cand Guvernul a redus tinta de deficit bugetar de la 2,7% la 2,3% din PIB, prin reducerea cheltuielilor cu 1,1 miliarde euro. (Newsin)

Sursa

Optimizarea fluxurilor de infrastructură cu soluţiile MaxCAD

MaxCAD a reunit peste 200 de proiectanţi de infrastructură români cu dezvoltatorii de aplicaţii specializate de proiectare de drumuri, canalizare şi alimentări cu apă în cadrul celui mai important eveniment de infrastructură „AutoCAD Civil 3D şi aplicaţii software de proiectare a sistemelor de transport, canalizare şi alimentări cu apă”. Evenimentul şi-a propus reunirea proiectanţilor de infrastructură din România cu dezvoltatorii aplicaţiilor specializate din Australia sau Croaţia pentru a îmbunătăţi aplicaţiile şi a le adapta cerinţelor specifice proiectării din România.

  „Ritmul pieţei românesti de proiectare a ultimilor trei ani a crescut cu un dinamism şi performanţă inimaginabile. Având în vedere acest context şi faptul că odată cu numărul de proiecte a crescut şi numărul de firme care oferă acest tip de servicii, ţin să subliniez că într-un proiect contează în primul rând calitatea proiectantului pe care aplicaţia vine să-l ajute cu precizie, rapiditate şi eficienţă”, spune ing. Florin Balcu, General Manager MaxCAD. Întrucât calitatea softului susţine calitatea proiectantului, unii dintre cei mai specializaţi dezvoltatori de aplicaţii din lume, dr. ing. Peter Bloomfield, dezvoltatorul ARD şi CivilCAD, şi Drazen Galic, dezvoltatorul Canalis şi Hydra, au fost prezenţi pentru a asculta cererile specifice ale proiectanţilor români. 

  „După AutoCAD, ARD, Canalis şi Hydra sunt cele mai performante produse software, îndeosebi datorită abordării de nişă, extrem de specializată, dar şi faptului că prin intermediul MaxCAD, permanent s-a luat pulsul pieţei şi au fost operate adaptări la cerinţele proiectanţilor români”, susţine Cristian Dumitrescu, CEO MaxCAD.

  „ARD l-am scris în primul rând pentru a face procesul de proiectare mai uşor. De la început, software-ul a fost proiectat pentru automatizarea intersecţiilor, deoarece această parte a procesului de proiectare de drumuri a fost dificilă şi consumatoare de timp, în special dacă au intervenit schimbări în proiect. Caracteristicile software-ului sunt conduse îndeosebi de nevoile utilizatorilor sau de cerinţele lor. Pentru unele funcţii specifice pentru România am adăugat proiectarea şanţurilor şi a rampelor de acces, precum şi multe caracteristici specifice de tipărire”, declară dr. ing. Peter Bloomfield, Developer Engineer CadApps Australia. Programele Autodesk încorporează tehnologii de ultima oră şi au o vastă aplicabilitate: mecanică, infrastructură, arhitectură, construcţii civile, cartografiere, cadastru, digital media şi servicii wireless de transfer al datelor, care îmbunătăţesc considerabil procesul de proiectare şi de management al ciclului de viaţă al produselor (PLM).

  Aplicaţia software Advanced Road Design proiectează rapid şi eficient intersecţii, intersecţii complexe cu sens giratoriu, străzi, intrări; realizează proiecte de reconstrucţie şi reabilitare de drumuri. Advanced Road Design este un software deja recunoscut în România şi în Europa datorită facilităţilor oferite, dar şi datorită distribuitorului său local, firma MaxCAD, şi european, firma MaxCAD International. StudioArs oferă software complementar Autodesk pentru proiectarea sistemelor de canalizare: aplicaţia Canalis şi aplicaţia Hydra pentru proiectarea sistemelor de distributie de apă. Aceste aplicaţii funcţionează peste platformele AutoCAD, AutoCAD Map 3D sau AutoCAD Civil 3D. Canalis este programul de proiectare a sistemelor de canalizare cu ajutorul căruia se obţine topografia sistemelor de canalizare, calculul debitelor, calcule hidraulice, secţiuni longitudinale, calculul săpăturilor adiacente.

Sursa

Ministerul Transporturilor va simplifica procedurile de exproiere

Ministerul Transporturilor va aproba predarea amplasamentului constructorului chiar daca nu sunt finalizate litigiile cu proprietarii, a declarat joi, ministrul transporturilor, Ludovic Orban. "Se va adopta o hotarare de Guvern pentru a nu se mai astepta sa fie predat amplasamentul la finalul procedurilor de expropriere. In cazul in care exista litigii in instanta sa se plateasca, dar sa se lucreze in continuare pentru finalizare. Urmeaza ca dupa litigii sa fie platita valoarea amplasamentului", a precizat Ludovic Orban.

Realizarea exproprierilor este un proces destul de greoi pentru ca sunt foarte multi proprietari care nu au acte de proprietate sau exista neconcordante intre cartea funciara si inregistrarile de la primarii, potrivit reprezentantilor Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR).  Practic este o munca luata de la zero in unele zone, iar Romania nu are cadastru, considera reprezentantii Companiei de Drumuri.

Sursa

Politica de transport 2007-2013

Doua treimi din suprafata totala a infrastructurii din Romania trebuie refacuta. Mai multe studii internationale arata ca starea proasta a drumurilor si lipsa investitiilor in acest segment reprezinta un impediment major in calea dezvoltarii economice. In aceste conditii, modernizarea infrastructurii la standarde europene este una dintre prioritatile nationale pentru perioada 2007-2013. De altfel, infrastructura este principalul beneficiar al fondurilor de coeziune ale UE.

Sursa

Infrastructura in cifre statistice

Romania are de recuperat un decalaj foarte mare in domeniul infrastructurii, fata de restul tarilor UE. De exemplu, din reteaua de aproape 80 de mii de kilometri de drumuri, doar 20% reprezinta drumuri nationale. Restul sunt drumuri judetene si comunale a caror grad de utilitate a scazut dramatic in ultimii ani. Aceasta deoarece numai 21 de mii de kilometri din drumuri au fost reparate. Starea de uzura este mare si din cauza ca numarul soselelor din Romania a ramas aproximativ acelasi de peste zece ani. Soselele din zonele turistice au ajuns sa fie extrem de aglomerate in perioadele de sezon. In raport cu suprafata tarii, Romania are cea mai mica densitate de drumuri din toate statele membre UE, adica 33,5 kilometri la 100 de kilometri patrati. 

Din Romania, cea mai mare densitate a drumurilor publice o au regiunile Bucuresti - Ilfov - 49,9 kilometri, Nord-Est - 36,5 kilometri si Sud-Est Oltenia - 35,9 kilometri. Ministrul transporturilor, Ludovic Orban, a recunoscut ca peste 60% din drumurile si autostrazile din Romania si-au depasit perioada de functionare."Daca nu vom finanta constructia de autostrazi, Romania risca sa fie izolata", a spus Orban. In ceea ce priveste transportul feroviar, se inregistreaza mici scaderi. Potrivit Ministerului Transporturilor, in 2006 au fost transportate 68,3 milioane de tone de marfuri fata de 69,1 milioane tone in 2005 si 72,7 milioane tone in 2004. Numarul pasagerilor ramane insa constant, in 2006 inregistrandu-se 94,4 milioane persoane transportate. Lungimea cailor ferate a ramas neschimbata de ani de zile. In 2005 se inregistrau 21.228 de kilometri de cai ferate. "Infrastructura feroviara romaneasca poate atinge standardele europene de calitate peste 10 ani, intrucat, pana acum, nu s-au realizat aproape deloc investitii in acest sector", a afirmat ministrul transporturilor, Ludovic Orban. Potrivit lui Orban, compania CFR trebuie reformata, in conditiile in care, din 2015, orice companie europeana va putea opera pe cursele interne. Nici transportul aerian nu inregistreaza cresteri spectaculoase. Flota companiei Tarom este foarte saraca. A crescut insa traficul aerian datorita companiilor low-cost care au inceput sa opereze in Romania, printre care se numara Blue Air, My Air, Sky Europe si Wizz Air. 

Starea infrastructurii, o piedica in calea dezvoltarii economice

Un raport al Consiliului Mondial al Turismului si Calatoriilor (WTTC), considera ca starea proasta a drumurilor reprezinta un impediment major in calea dezvoltarii turismului romanesc, in conditiile in care majoritatea vizitatorilor straini sosesc in Romania pe cale terestra. Reprezentantii WTTC sustin ca drumurile constituie un mijloc esential nu numai pentru turism, dar si pentru dezvoltarea tarii.

Starea proasta a drumurilor din Romania reprezinta un impediment major pentru dezvoltarea turismului din Romania, in conditiile in care majoritatea vizitatorilor straini sosesc in Romania pe cale terestra, se arata in Raportul Consiliului Mondial al Turismului si Calatoriilor, WTTC, asupra turismului romanesc, consultat de Rompres.

Reprezentantii WTTC sustin ca drumurile constituie un mijloc esential nu numai pentru turism, dar si pentru dezvoltarea tarii. Sunt necesare investitii puternice in principalele rute catre Marea Neagra, si catre orase ca Brasov, Sighisoara sau Sibiu, precum si in nordul Bucurestiului. Potrivit WTTC, trebuie dezvoltate si aeroporturi regionale. In ceea ce priveste calea ferata, calitatea acesteia a scazut dramatic, se mai arata in raport. Proiectele privind imbunatatirea infrastructurii rutiere reprezinta un segment important pe piata constructiilor din Romania, se arata intr-un studiu al companiei poloneze de consultanta PMR. Principalele probleme sunt generate de slaba dezvoltare a infrastructurii rutiere, precum si starea foarte proasta a drumurilor. Specialistii PMR estimeaza ca doua treimi din suprafata totala a infrastructurii rutiere din Romania trebuie refacuta. 

Principalele probleme ale Romaniei sunt lipsa infrastructurii si a unui mediu de afaceri dezvoltat, se arata intr-un studiu al World Economic Forum. Potrivit studiului, Romania nu are o infrastructura de transport aerian dezvoltata, primind cel mai scazut punctaj la acest capitol, de 2,5 puncte, si are probleme importante in ceea ce priveste infrastructura rutiera, capitol la care a primit trei puncte, dar si cu infrastructura in turism - 2,8 puncte. Din aceste cauze, Romania este clasata pe locul 76 in topul mondial al competitivitatii in turism, dupa Azerbaidjan, clasata pe locul 75 si El Salvador, care ocupa pozitia 77.

Fonduri si programe

Fondurile considerabile alocate de Uniunea Europeana pentru proiectele de refacere a infrastructurii ofera Romaniei o oportunitate pentru rezolvarea problemelor legate de infrastructura. Potrivit statisticilor PMR, nu mai putin de patru miliarde de euro, reprezentand fonduri nerambursabile, au fost alocate Romaniei de catre UE pentru proiecte de infrastructura. La acestea se adauga proiecte guvernamentale privind reabilitarea cailor rutiere si construirea, pana la finele anului 2013, a 1.300 de kilometri de autostrada. "Majoritatea proiectelor de infrastructura rutiera de anvergura va fi derulata de consortii de firme internationale si companii de constructii mari, care vor angrena, probabil si companii locale, ca subcontractori locali", apreciaza Szymon Jungiewicz, head construction market analyst in cadrul PMR. Beneficiarii urmeaza sa fie Compania de autostrazi, CFR, CFR Calatori, administratiile aeroportuare si cele ale porturilor. Cea mai mare parte a fondurilor respectiv, 60% va fi folosita pentru axa prioritara 1, care vizeaza dezvoltarea unui sistem de transport legat de retelele de drumuri si autostrazi ale Uniunii Europene. De asemenea, 34% din fonduri vor fi destinate modernizarii si dezvoltarii infrastructurii nationale. In ceea ce priveste reteaua feroviara se are in vedere reabilitarea coridorului 4 Curtici - Constanta. Pe langa acestea vor fi folosite fonduri 

europene si pentru modernizarea aeroporturilor. Strategia de transport a Romaniei se bazeaza in principal pe construirea retelei trans-europene, ceea ce inseamna autostrazi noi si finalizarea celor care sunt in constructie. Pentru drumurile nationale si cele judetene, strategia se bazeaza pe reabilitarea lor. Iar in ceea ce priveste reteaua de cai ferate, un obiectiv este cresterea vitezei operationale maxime la 160 de kilometri pe ora pentru trenurile de pasageri si 120 de kilometri pe ora pentru cele de marfa. Strategia mai prevede ridicarea standardelor in infrastructura aeriana si navala. Fiind un sector foarte important, o mare parte din fondurile europene se duce in dezvoltarea infrastructurii. Obiectivul general al Guvernului este ca volumul activitatii de transport sa creasca de la 3,6 miliarde de euro in prezent la cel putin 7 miliarde de euro in 2015. 


Pentru dezvoltarea infrastructurii, pana la data aderarii, cele mai importante fonduri europene au fost alocate prin programele ISPA si Phare. Incepand cu 2007, asistenta financiara prin ISPA este inlocuita in mod automat de Fondurile de Coeziune. De altfel, intregul spriin financiar va creste de trei-patru ori mai mult decat pachetul ISPA la momentul aderarii. Din totalul fondurilor europene alocate Romaniei, 19,7 miliarde de euro reprezinta fondurile structurale si de coeziune. Circa 60% din suma se vor indrepta catre infrastructura de baza. Banii vor fi alocati proiectelor din domeniul infrastructurii de baza. Fondurile structurale vor trebui folosite pentru retelele trans-europene de transport, respectiv Coridorul IV feroviar si rutier, Coridorul IX rutier si feroviar si Coridorul VII de transport naval pe Dunare. Si prin programul ISPA, Romania a beneficiat de fonduri importante pentru infrastructura. In perioada 2000-2006, Romania a acoperit 95,9% din pachetul financiar de 2 miliarde de euro alocat prin programul ISPA. Romania a primit intre 20 si 26% din bugetul total anual disponibil pentru Facilitatea ISPA pe perioada 2000-2006, devenind astfel a doua tara dupa Polonia in ceea ce priveste ajutorul acordat. Romania a mai beneficiat de fonduri importante si prin programul PHARE-Componenta de Infrastructura Regionala. Pentru perioada 2004-2006 au fost prevazute fonduri de 152 de milioane de euro. 

Autostrazile sunt prioritare

Ministerul Transporturilor are ambitii foarte mari in ceea ce priveste autostrazile. Pana in 2013 vrea ca Romania sa aiba circa 2.000 de kilometri de autostrada. Pentru construirea de autostrazi in perioada 2007-2013 este necesara o finantare anuala de 1,86 miliarde de euro, potrivit Administratiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania. Valoarea reprezinta 11,8% din veniturile bugetului de stat pentru anul 2007. Finantarea de asigurat in perioada 2007-2013 de la bugetul de stat sau din alte surse este de 9,62 miliarde de euro si reprezinta o medie de 1,37 de miliarde de euro pe an, respectiv 8,7% din veniturile bugetului de stat pe anul 2007. In ceea ce priveste autostrada Transilvania, constructorul american va finaliza lucrarile la autostrada Transilvaniei in 2012, iar primul tronson Campia Turzii-Gilau in 2008. Autostrada Transilvania va avea o lungime de 415 km si va fi construita pe ruta Bors-Cluj-Tg. Mures-Brasov. 

"In 2007 vor fi finalizati 80 km de autostrada, iar in 2008 vor fi gata 120 km, astfel incat la sfarsitul mandatului nostru sa putem spune ca am reusit construirea a 420 km. Romania va avea pana in 2013 aproximativ 2.000 km de autostrada... Pana in 2013 se va reabilita reteaua de drumuri nationale care inseamna peste 10.700 de km ", a declarat secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Septimiu Buzasu. "Autostrazile prioritare sunt cele care au un trafic mare. Bucuresti-Brasov va fi una din cele mai aglomerate autostrazi, urmand ca in 2009 sa fie finalizat tronsonul Moara Vlasiei-Ploiesti si, in 2010, Bucuresti-Moara Vlasiei. Vom face demersuri ca aceste tronsoane sa fie totusi finalizate in acelasi timp. Un alt transon cu trafic ridicat este Comarnic-Predeal-Brasov, proiect care a fost intarziat cu patru ani", a spus Mihai Grecu, director al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania.

Deci cam asa ar trebui sa arate Romania dpdv al autostrazilor in 2013

Infrastructura - Ro blog

Bine ati venit pe blogul meu!

Acesta isi propune sa prezinte proiectele de infrastructura din Romania aflate in derulare sau in faza de proiect.