În 2008, traficul pe canal a mers împotriva curentului

În acest an, traficul pe canalele navigabile (Dunăre - Marea Neagră şi Poarta Albă – Midia Năvodari) nu a reflectat nicidecum situaţia economică din lume. A trecut de la agonie la recorduri, în timp ce economia mondială a făcut pasul de la creştere la criză. În prima jumătate a anului, traficul a fost extrem de slab, în mare parte din cauza faptului că unui an agricol 2007 dezastruos. După primele luni, Administraţia Canalelor Navigabile (ACN) nu realizase decât 57% din prognoza pe 2008 şi semnalele pentru cea de-a doua jumătate a anului nu erau deloc optimiste.

Contrar aşteptărilor, situaţia s-a schimbat drastic în luna iulie, când traficul şi-a revenit şi prognoza a fost depăşită cu 10%. Ploile puternice au prevenit formarea malurilor pe Dunăre şi, susţinut de exporturile masive de cereale şi minereuri, traficul a ajuns la 2,8 milioane capacitate, cu o medie zilnică de 80.000 tone capacitate. „Traficul din iunie şi iulie ne-a adus la 92,7% din prognoza pe 2008. Sunt mari şanse să atingem planul anual de 29 milioane t.c.”, declara, la acea vreme, Ovidiu Cupşa, fostul director general al ACN Constanţa. Ce s-a întâmplat ulterior a depăşit însă şi cele mai optimiste prognoze. Transporturile susţinute de cereale din România şi din restul ţărilor central-europene a ridicat traficul la circa 29,5 milioane tone capacitate, cu 3 milioane mai mult decât în 2007. 

Mai mult, pe 28 septembrie s-a înregistrat cel mai mare trafic zilnic din istoria canalului Dunăre – Marea Neagră, de 204.500 tone capacitate. Vechiul record era de 164.000 tone capacitate, fiind realizat în 2005, cel mai bun an pentru traficul pe canalele navigabile.  Recordurile nu s-au oprit însă aici. În octombrie şi noiembrie s-a trecut, în premieră, de pragul de 3 milioane tone capacitate (3,3 milioane t.c. în octombrie şi 3,25 milioane t.c. în noiembrie).

Aşadar, criza financiară n-a avut loc pe canal, unde în ultimele luni s-a circulat „bară la bară”. „Sunt şanse ca şi 2009 să înceapă în forţă, tot datorită anului agricol foarte bun. Traficul de cereale va continua până în iunie – iulie. O prognoză optimistă ar fi de 31,2 milioane tone capacitate şi avem motive să credem că traficul se va menţine la un nivel ridicat. În cel mai rău caz, traficul ar fi de 28 milioane t.c., dacă criza economică se va resimţi pe canalele navigabile”, a declarat, recent, Ovidiu Cupşa. Pe viitor, capacitatea de tranzit a canalului Dunăre – Marea Neagră va creşte semnificativ, până la 150 milioane tone/an, datorită investiţiilor demarate în 2008. Este vorba de realizarea unui front de aşteptare pentru convoaie, la confluenţa canalelor Dunăre - Marea Neagră şi Poarta Albă - Midia Năvodari (2,8 milioane euro), implementarea unui sistem de măsurători topografice (1,1 milioane euro), reabilitarea sistemelor de semnalizări de pe cele două canale (4,87 milioane euro + 3,5 milioane euro) şi upgradarea sistemului informaţional VTMIS şi integrarea în sistemul mai amplu RO-RIS de pe Dunăre (6,69 milioane euro). Investiţiile vor fi finanţate cu fonduri structurale, în proporţie de 75%, bani solicitaţi în cadrul axei de transport a Programului Operaţional Sectorial (POS 2007 - 2013).
Sursa Cuget Liber

Romania beton

-- Programele partidelor privind construirea de autostrazi concureaza recordul absolut stabilit de Adolf Hitler

Dupa ce in 19 de ani si cinci mandate au dat in folosinta doar 128 km de autostrada, partidele politice promit sa remedieze problema cu constructii fantasmagorice de mii de kilometri in numai patru ani. Daca promisiunile ar fi respectate, Romania ar bate orice record in materie de viteza la constructia de autostrazi.

Democrat-liberalii par cei mai modesti, cu 836 de kilometri promisi pana in 2012. Pe langa tronsoanele pe care spun ca le vor finalizeza, pedelistii isi propun sa aiba in constructie inca aproape 1400 km si in studiu, proiectare si exproprie alti 850 km. Astfel, daca votam cu Stolojan & co., vom avea Autostrada Soarelui gata de la un cap la altul, o autostrada ce traverseaza nordul tarii de la Oradea la Iasi, o alta de la Arad la Sibiu si una de la Bucuresti la Comarnic. Cea mai mare parte a acestor constructii va fi data in folosinta in ultimul an de mandat, cand se vor deschide nu mai putin de 354 km. In total, vom vorbi peste patru ani de peste 3200 km noi de autostrada, in folosinta, in constructie sau in proiectare, conform promisiunilor PD-L.

Liberalii uber alles
Spre deosebire de democrat-liberali, penelistii, care se afla "in paine" de ceva vreme, promit sa finalizeze intreaga axa Oradea - Constanta (Autostrada Transilvania plus Autostrada Soarelui). Aceasta s-ar uni la Targu Mures cu Autostrada Moldovei, dinspre Iasi, iar la Fagaras cu cea care vine de la Nadlac. In total, ei fagaduiesc sa termine nu mai putin de 1.349 km, plus inca 749 km de drumuri expres, care, "cu minime interventii", s-ar transforma in autostrazi cand traficul va necesita acest lucru. Astfel, PNL promite, in medie, 337 de kilometri pe an.

1000 de la PSD
Pesedistii nu si-au facut calculele, dar se angajeaza sa realizeze "aproximativ" 1000 de kilometri. Ei au in plan terminarea autostrazii Bucuresti-Nadlac si a Autostrazii Soarelui, constructia Autostrazii Transilvania, si deschiderea lucrarilor la Autostrada Moldovei (Bucuresti - Iasi - Suceava) si la Autostrada de Sud.

Recordul UE a fost de 685 km pe an
Recordul de kilometri dati in folosinta pe an in Uniunea Europeana, conform statisticilor Comisiei pentru Transport a UE, este 685, la sfarsitul lui 2005, in Spania. Nemtii au reusit sa construiasca in jur de 1000 de kilometri intr-un singur an, insa acest lucru se intampla pe vremea lui Hitler, cand Autobahn era folosit ca instrument de propaganda. In tarile UE din estul Europei, Ungaria este cea mai eficienta, cu 86 km dati in folosinta intr-un singur an, in 2005. Adica de patru ori mai putin decat ceea ce promite PD-L pentru 2012. Tara balcanica ce detine recordul de viteza este insa Croatia, care a dat in folosinta 188 km in 2004.

Berceanu: "Realizabil, dar foarte greu"
Fostul ministru al Transporturilor, pedelistul Radu Berceanu sustine ca planurile partidului sau sunt realizabile, dar cu foarte mare greutate. "Adica este nivelul maxim posibil", recunoaste el.
Berceanu afirma ca a prezentat in noiembrie 2006 un program pe sapte ani pentru constructia de autostrazi, despre care premierul Calin Popescu Tariceanu ar fi spus ca este "extraordinar", dar nu a fost pus in aplicare. Democrat-liberalul afirma ca a facut toate calculele si se va baza de la bugetul statului doar pe doua miliarde de euro pe an, in rest banii venind din fonduri europene.
El sustine ca celelalte partide si-au facut programul dupa al sau si au scos "din burta" cifrele pe care le promit. "Nu exista tronsoane de 1000 km si nu se pot face 250 km pe an. Sunt fantezii demne de Petre Ispirescu. De ce? Pur si simplu, infrastructura nu este pregatita. De asta, noi am promis doar 54 km in primul an", afirma Berceanu. Potrivit democrat-liberalului, rivalii sai uita ca, pentru a construi kilometrii promisi, trebuiesc expropriate 11.000 de hectare de teren. Berceanu mai considera ca problemele aparute la Autostrada Transilvaniei sunt datorate unei hotii a lui Miron Mitrea, prin care proiectul a fost finantat din bani publici.

Ce avem pana acum
Conform celui mai recent raport al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR), in prezent se afla in derulare proiecte pentru variantele ocolitoare Sibiu, Pitesti si Constanta, s-au inceput lucrarile la Autostrada Bucuresti-Brasov si s-a contractat un studiu de fezabilitate pentru Ploiesti - Buzau - Focsani.
Se afla in faza de licitatie tronsoanele Arad - Timisoara, Deva - Orastie, Cernavoda - Constanta si varianta ocolitoare a Municipiului Arad si se pregateste licitatia pentru Centura Bucurestiului. Americanii de la Bechtel se plang insa ca nu pot respecta termenul promis daca CNADNR nu preda terenurile necesare in timp util. "Pana acum, acest lucru nu s-a intamplat, caci ne confruntam cu dificultati legate de terenuri care nu au fost inca expropriate, utilitati care nu au fost inca relocate sau alte obstacole care nu au fost indepartate de pe teren", afirma Bogdan Sgarcitu, External Affairs Manager al Proiectului Autostrada Transilvania. Acesta a mai precizat ca au fost ridicate costurile deoarece prima estimare se baza pe un studiu de prefezabilitate, iar studiul final realizat dupa semnarea contractului a relevat nevoia de mult mai multi bani.

Dan Nica: Banii pentru autostrazi exista
Vicepresedintele PSD Dan Nica ne-a declarat ca social-democratii sunt convinsi ca vor reusi sa construiasca 1000 de km de autostrada daca ajung la guvernare si ca au pregatiti banii necesari.
"Programul PSD se bazeaza pe capacitatea constructorilor romani de a construi 300 de km de autostrada pe an si in al doilea rand pe finantarea alocata constructiei de autostrazi. Pentru cei 1000 de km de autostrada avem pregatiti opt miliarde de euro: 5,6 miliarde euro costul mediu de constructie; 1,4 euro miliarde pentru expropriere; iar restul pentru viaductele lungi. Albania face 75 de km de autostrada, eu cred ca Romania are capacitatea de a construi mai mult", a sustinut aspirantul PSD la functia de ministru al Transporturilor, Dan Nica. El a acuzat guvernarea Tariceanu ca a avut un management catastrofal in domeniul infrastructurii. Pentru perioada guvernarii Nastase, Nica a explicat ca s-au construit doar 120 km de autostrada deoarece bugetul era extrem de mic. "In 2001 si 2002, Romania nu a avut bani pentru infrastructura, pentru ca venea dupa gaura din 1996-2000 si o cadere a PIB-ului cu 15%. Dupa ce am inceput sa crestem productia am inceput sa avem bani pentru infrastructura. Nu e corect sa se spuna ca PSD a facut doar 120 km. Portiunea Drajna-Fetesti era facuta cu stratul de rezistenta, erau semnate si aprobate de Fondul Monetar International documentele cu parteneriate public-privat pentru tronsonul Bucuresti-Ploiesti-Brasov, cu trei firme", a subli-niat vicepresedintele social-democrat.

 
Orban se lauda ca trece muntii
Ministrul Transporturilor, liberalul Ludovic Orban, a declarat ieri pentru postul public de radio
ca pana la data de 1 noiembrie 2009 se vor semna contractele de executie pentru aproape toate tronsoanele care fac parte din reteaua de autostrazi prevazuta in programul de guvernare. Mai mult, pana la data alegerilor se vor semna contracte pentru o serie de tronsoane din Coridorul 4 paneuropean (Nadlac - Pitesti - Bucuresti - Constanta). Spre deosebire de democrat-liberali, care considera tronsonul Sibiu - Pitesti, ce traverseaza muntii, unul prea dificil, Orban se lauda ca a finalizat deja studiul de fezabilitate pentru aceasta portiune si ca a depus deja cererile de finantare pentru toate tronsoanele din Coridorul 4 paneuropean. "Sigur ca lumea vrea sa circule pe autostrada. Am si eu exact aceeasi dorinta ca marea majoritate, dar trebuie sa tinem cont de faptul ca totusi, 18 ani de zile aproape, ministrii transporturilor si guvernele care s-au succedat au pus intotdeauna, nu neaparat pe ultimul loc, dar pe penultimul loc, problema constructiei de autostrazi si mai ales a modernizarii infrastructurii de transport", a mai spus Orban.
Sursa Ziua

Autostrada Cernavoda - Constanta

Coridorul de Transporturi Bucuresti - Constanta este o punte importanta intre Coridorul Pan –
European (IV si VII) cu Drumurile TRACECA care trec prin Caucaz Asia Centrala. Aceasta
perspectiva a Coridorului Bucuresti – Constanţa, coridor ce este compus din urmatoarele
infrastructuri de transport:
1. Infrastructura de drumuri: conexiunea directa actualmente reprezentand autostrada noua in constructie Bucuresti – Fundulea – Lehliu – Drajna – Fetesti (in constructie) – Cernavoda (se reabiliteaza) apoi prin DN 22C la Basarabi si DN 3 catre Constanţa. Alte alternative de drumuri paralele ar fi: in nordul lui E60 compus din DN 2 si DN 2A prin Urziceni – Slobozia – Hirsova – Ovidiu si in Sud: DN 3 prin Calarasi si Basarabi sau DN 4 prin Oltenita - Calarasi.
2. Infrastructura feroviara : Magistrala Constanţa – Basarabi – Medgidia – Cernavoda – Fetesti – Lehliu – Fundulea – Bucuresti , linia Dubla Fetesti – Tandarei si linia Tandarei – Slobozia - Urziceni – Bucuresti.

3. Cai navigabile interne fluviale: Dunarea impreuna cu Canalul Dunare - Marea Neagra constituie o importanta cale navigabila intre portul Constanţa si portul Calarasi sau Giurgiu. Canalul are 64 km si se desfasoara de la Cernavoda (partea Hidrotehnica) in sud de DN 22 si ajunge in portul nou Agigea in sudul portului vechi din Constanta

4. Porturi: pe langa portul Constanţa – Agigea, doua porturi se situeaza in apropierea orasului Constanta: Mangalia (45 km sud) si Midia (20 km nord).

5. Conducte: O conducta importanta de petrol leaga portul Constanţa cu Complexul Petrolier Petromidia cu Bucuresti si teritoriile petroliere Ploiesti, Pitesti si Craiova. Locatia Conductelor de Gaze in mare parte este de-a lungul coastei in directia Nord – Sud.

Cu toate ca Romania este avantajata din punct de vedere geografic, are reteaua de infrastructura slab dezvoltata. Lipsa unor investitii capitale in acest domeniu reprezinta mai degraba o bariera in evolutia economica. Ca un rezultat al progresului deficitar cu privire la modernizarea coridoarelor de transport trage dupa sine pericolul de a pierde avantajul ce provine din pozitia geografica, reprezentind tranzitul intre rutele Vest – Est si Nord – Sud.

Comparat cu alte state ale Uniunii Europene si cu cateva tari Est – Europene sistemul de ransport este insuficient de dezvoltat si de o calitate slaba. Astfel Obiectivul General al proiectului este ca sa asiste Romania in constructia unei autostrazi moderne intre Bucuresti si Constanta ca o parte integranta in Coridorul European IV”.

Tronsonul va avea 50,1 km si va costa 397 milioane euro, în timp ce pentru constructia centurii Constantei, care va avea 22,2 km, se vor cheltui 167 milioane euro. Termenul de finalizare este 2009-2010.

Sursa CNADNR

Dunarea, o solutie de transport ecologic

Presedintele Traian Basescu a declarat, marti, ca l-a bucurat deschiderea manifestata de cancelarii Austriei si Germaniei, cu care a discutat la cel mai recent Consiliu European, pentru "visul de a lega Marea Neagra de Marea Nordului" prin canalul Dunare-Rin, anunta Mediafax. 

Seful statului s-a intalnit, la bordul unui vapor care a facut o croaziera pe Dunare in zona Orsova, cu reprezentanti ai unor firme austriece, cu care a discutat despre potentialul de investitii in sectorul romanesc al Dunarii.

El a spus ca este unul dintre politicienii care promoveaza ideea ca Dunarea si Rinul trebuie sa devina o coloana de transport european prietenos cu mediul.

"Dunarea devine un test pentru politicienii europeni, in ce masura facem ceea ce spunem cand ne referim la mediu. in baza unor decizii la nivelul Consiliului European si al Comisiei Europene, Dunarea poate fi o solutie de transport ecologic care ar degreva foarte mult autostrazile Europei. Romania, Bulgaria, Serbia, Austria, Germania au in mana solutia de a transforma transportul intr-o varianta de transport mult mai prietenoasa cu mediul", a spus Basescu.

El a adaugat ca, in 1992, a fost prezent la deschiderea canalului Rin-Main-Dunare. Basescu a mentionat chiar ca a fost prezent la bordul navei care a facut prima calatorie pe acest canal. "Mi s-a parut ca, dupa acea prima nava, vor mai trece multe, nu a fost asa si pana la intrarea Romaniei si Bulgariei in UE ar fi fost o justificare politica, acum nu mai exista", a spus Basescu.

Presedintele a mentionat ca a discutat cu cancelarii Austriei si Germaniei, la lucrarile celui mai recent Consiliu European, despre acest subiect. "M-a bucurat deschiderea celor doua personalitati pentru visul de a lega Marea Neagra de Marea Nordului si am convingerea ca oamenii de afaceri vor fi cei care ne vor impinge inainte in a face ceea ce trebuie pentru realizarea acestuia", a spus Basescu. El a invitat oamenii de afaceri din Austria sa investeasca in sectorul romanesc al Dunarii.

Dupa incheierea discursului presedintelui, un om afaceri a spus ca a venit la Orsova cu masina din Timisoara si a vazut pe drum foarte multe masini de constructii stand. "Probabil erau in pauza de masa", a replicat razand seful statului, raspunsul sau starnind aplauze din partea celor prezenti.

El a adaugat ca Romania are un ritm de crestere in primele sase luni ale acestui an de 8,2% din PIB, mare parte datorandu-se sectorului constructiilor. "Si vreau sa va spun ca cei mai mari constructori din Romania sunt germani si austrieci, asa ca nu stiu de ce stateau", a spus seful statului razand, dupa care a fost aplaudat de cei prezenti.

Sursa

Coridorul VII Pan European

Acest coridor corespunde traseului Fluviului Dunarea (Nurnberg - Viena - Budapesta - Bratislava - Budapesta - Belgrad - Drobeta Turnu Severin - Vidin/Calafat - Giurgiu/Ruse - Galati - Marea Neagra ).

Completandu-se cu Canalul Rhin - Main si Dunare - Marea Neagra, acesta reprezinta principala artera de infrastructura fluviala a Uniunii Europene.