Cinci proiecte de autostrada de 1,7 mld. euro isi vor afla constructorul in noiembrie

Ministerul Transporturilor va anunta in luna noiembrie castigatorii pentru cinci tronsoane de autostrada - Comarnic-Brasov (57 km), Timisoara-Arad (40), varianta ocolitoare Arad (49 km), Cernavoda-Medgidia (19 km) si Medgidia-Constanta (31,8 km), proiecte cu o valoare totala de peste 1,7 miliarde de euro.Cu toate acestea, 2008 va fi inca un an cu zero kilometri de autostrada dati in folosinta de Ministerul Transporturilor.

"Pe 18 noiembrie vom anunta castigatorul licitatiei Comarnic-Brasov, primul proiect in parteneriat public-privat, iar pentru tronsoanele Timisoara-Arad, varianta ocolitoare Arad, Cernavoda-Constanta si Medgidia-Constanta, vom anunta castigatorii la inceputul lunii noiembrie", a declarat pentru ZF Ludovic Orban, ministrul transporturilor.

Cele cinci tronsoane cuprind 197 de kilometri de autostrada, iar lucrarile vor fi finalizate in urmatorii trei-patru ani. Cel mai mare proiect, cu o valoare de circa un miliard de euro, va fi tronsonul Comarnic-Brasov, realizat in parteneriat public-privat, in timp ce tronsoanele Timisoara-Arad si Cernavoda-Constanta vor fi realizate cu fonduri europene. Pentru cele cinci tronsoane se lupta unii dintre cei mai mari constructori din lume. Astfel, pentru Comarnic-Brasov castigatorul va fi ales dintre patru consortii preselectate, respectiv Strabag-Egis-Eurovia, Bilfinger Berger-Porr, Colas-Bouygues si Aktor-Vinci. Pentru Cernavoda-Medgidia se lupta 12 consortii, in timp ce pentru Medgidia-Constanta au fost preselectate 11 consortii.
Din 2004 pana anul acesta au fost construiti 66 de kilometri de autostrada din totalul de 263 kilometri, si s-a inceput lucrul la alti 180 de kilometri. Tronsoanele pe care se lucreaza in prezent sunt Bucuresti-Moara Vlasiei-Ploiesti, Campia Turzii-Gilau, Suplacu de Barcau-Bors, centura Sibiu si centura Constanta.

In anul 2000 alocarile bugetare pentru constructia de autostrazi se ridicau la aproximativ 2 milioane de euro, suma suficienta pentru constructia a 1-2 kilometri de autostrada.
Daca in 2007 alocarea bugetara pentru proiecte de autostrazi a fost de 292 milioane euro, in 2008 investitiile in infrastructura aproape s-au dublat, pana la 508 milioane euro, dintr-un necesar de 1,3 miliarde de euro, potrivit datelor prezentate de CNADNR.

Coridorul IV pan-european Nadlac-Constanta va fi principalul traseu care va atrage fonduri europene, iar in prezent sunt in lucru circa 37 de kilometri, in cadrul tronsoanelor ocolitoare de la Constanta si Sibiu, si alti 130 de kilometri sunt in faza de licitatie. Pentru a recupera deficitul de infrastructura, avand in vedere ca Romania are cel mai mic numar de kilometri dintre tarile din Uniunea Europeana, obiectivul CNADNR este inceperea constructiei a 700 - 1.300 de kilometri de autostrada in 2009.

Sursa ZF

Romania ar putea atrage in 2009 un sfert din totalul fondurilor europene alocate infrastructurii rutiere

Romania ar putea atrage in 2009 de la Uniunea Europeana 500 de milioane de euro, echivalentul a circa 25% din totalul fondurilor europene alocate pentru infrastructura rutiera, potrivit estimarilor Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR). "Am depus la Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor proiecte in valoare de 500 milioane de euro, care vor necesita o perioada de 6 luni inainte de a fi aprobate", a declarat Stefan Szobotka, directorul de comunicare al CNADNR, in cadrul seminarului "Cand se vor vedea primele rezultate ale fondurilor europene din infrastructura", organizat ieri de Ziarul Financiar impreuna cu Search Corporation, Rompetrol, Schoenherr si Asociatii si Siemens.

Valoarea fondurilor care ar putea fi atrase in 2009 este mult sub necesarul estimat pana in 2018, care se ridica la circa 4-5 miliarde de euro pe an, in conditiile in care 2 miliarde de euro/ an merg catre constructia de autostrazi, un miliard de euro/ an catre reabilitarea de drumuri nationale si judetene si nu in ultimul rand 2 miliarde de euro/ an catre intretinerea curenta si periodica a intregii retele de drumuri, potrivit estimarilor companiei de consultanta Search Corporation. Din 2004 pana anul acesta au fost construiti 66 de kilometri de autostrada din totalul de 263 de kilometri pe care ii are Romania, si s-a inceput lucrul la alti 180 de kilometri. "In primii doi ani rezultatele atragerii de fonduri europene in infrastructura vor fi slabe, vom putea sa ne pronuntam insa la inceputul lui 2009 cand va avea loc prima evaluare din partea Uniunii Europene. Principalii factori care vor influenta proiectele de infrastructura sunt stabilitatea strategiei guvernamentale, disponibilitatea terenurilor, costurile operationale si legislatia", a declarat Victor Grigore, director Advisory Services in cadrul companiei de consultanta KPMG.

In prezent sunt in lucru 37 de kilometri pe Coridorul IV pan-european Nadlac-Constanta si alti 130 de kilometri sunt in faza de licitatie. "Exista o intarziere istorica a proiectelor de infrastructura. De aceea, in ultimii ani CNADNR si-a schimbat radical profilul. In urma cu 2-3 ani circa 80% din activitate era de intretinere a drumurilor nationale existente, iar in prezent peste 50% din activitate reprezinta dezvoltarea de proiecte noi", spune Szobotka. Potrivit lui, Ministerul Transporturilor doreste sa inceapa proiecte de constructie pe cat mai multe sectoare de drum anul viitor, inclusiv componente a autostrazii Transilvania. Anul viitor vor fi finalizate tronsonul Suplacu de Barcau-Bors si o portiune din segmentul Campia Turzii-Gilau, care va fi utilizata ca solutie temporara de ocolire a orasului Cluj-Napoca.

Daca in 2007 alocarea bugetara pentru proiecte de autostrazi a fost de 292 de milioane de euro, in 2008 investitiile in infrastructura aproape s-au dublat, pana la 508 milioane de euro, dintr-un necesar de 1,3 miliarde de euro, potrivit datelor prezentate de CNADNR.
Principalele obstacole pentru realizarea proiectelor de infrastructura sunt in opinia ministrului transporturilor Ludovic Orban procesul de expropriere, descarcarile arheologice si autorizatiile de mediu necesare pentru realizarea constructiilor. "Trebuie urmarite anumite etape in realizarea unui proiect major de infrastructura, pornind de la elaborarea studiului de fezabilitate cu o durata de 12 pana la 24 de luni, urmat de atragerea cofinantarii europene cu o perioada de aproximativ 6 luni, ulterior fiind organizata licitatia pentru selectarea proiectantului, elaborarea proiectului tehnic si achizitionarea terenurilor cu o perioada totala de circa trei ani. Elaborarea detaliilor de executie, licitatia pentru supervizarea si executia lucrarilor si constructia propriu-zisa dureaza aproximativ patru ani", a explicat Valentin Stoica, vicepresedintele executiv al Search Corporation.

In cadrul proiectului tehnic, intarzierea procesului de obtinere a avizelor poate avea drept consecinta expirarea avizelor, situatie ce se intampla in 75% din proiectele de infrastructura. Mai mult, lipsa cadrastrului la nivel national si a planurilor de parcelare impiedica procesul de achizitie a terenurilor, in timp ce procesul de executie este blocat de descoperirea de utilitati necunoscute chiar de catre detinatori. "Exproprierea este o lupta de principii intre utilitatea publica si dreptul de proprietate. Noua lege 198 propusa de Guvern (n.r. - care se afla in prezent in dezbatere la Parlament) micsoreaza numarul participantilor la negociere, dar elimina instrumentele de protectie a proprietarilor", a declarat Sebastian Gutiu, managing partner al firmei de avocatura Schonherr si Asociatii. Noua lege va reduce timpul alocat exproprierii de la 15 la 6 luni.

O alta problema care afecteaza proiectele de infrastructura este calitatea slaba a materialelor de constructii utilizate pentru constructia drumurilor. "Rompetrol a decis in urma cu 4 ani sa se implice in procesul de productie a bitumului pentru proiecte de infrastructura, si a inceput in toamna anului 2007 sa produca la rafinaria Vega bitum cu polimeri. In pofida costurilor cu 32% mai mari, pe termen lung avantajele sunt evidente, atat in ceea ce priveste durata de viata a drumurilor cat si standardele superioare la care se ridica acestea", afirma Dumitru Manoiu, vicepresedinte Research & Development Rompetrol.

Pe langa fondurile de la Uniunea Europeana, infrastructura va fi dezvoltata si prin proiecte in parteneriat public-privat. Un exemplu in acest sens este sectorul Comarnic-Brasov component al autostrazii Bucuresti-Brasov, in valoare de circa un miliard de euro, care a inregistrat insa un esec in 2004-2005, cand au fost reziliate contractele castigate atunci de Strabag (Austria), Vinci (Franta) si Ashtrom & Roichmann J.V (Israel). "Exista riscul sa ne compromitem ca tara in cazul in care nu vom duce la bun sfarsit proiectul in parteneriat public-privat Comarnic-Brasov, aflat in ultima faza de licitatie", spune Szobotka. Studiul de fezabilitate al proiectului Comarnic-Brasov este realizat de compania de consultanta Search Corporation care considera ca proiectul PPP Comarnic-Brasov trebuie "protejat ca un tezaur". "Potrivit unui studiu realizat de noi faptul ca autostrada Bucuresti-Ploiesti nu este finalizata aduce pierderi anuale de cel putin 50 milioane de euro", conchide Stoica de la Search Corporation.

Sursa

Undă verde pentru benzinării pe Autostrada Soarelui

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) a anunţat ieri că a transmis către OMV, Rompetrol şi Petrom contractele în baza cărora acestea vor putea demara construcţia de benzinării pe traseul Autostrăzii Soarelui, Bucureşti-Cernavodă. "În maximum o lună putem să ne aşteptăm să apară staţiile mobile", afirmă reprezentanţii CNADNR.


Contractele de concesiune sunt încheiate pe o perioadă de maximum 29 de ani, investitorii fiind obligaţi să finalizeze construcţia staţiilor fixe de distribuţie a carburanţilor în termen de şase luni de la atribuire.

OMV va construi patru benzinării, la kilometrii 49 şi 66, Rompetrol - patru staţii, la kilometrii 88 şi 139, iar Petrom va opera două benzinării, la kilometrul 111. CNADNR mai preconizează şi amenajarea, din 2009, a unor cafenele, spaţii de alimentaţie, hoteluri, parcări şi toalete.
  

Contractele încheiate cu OMV, Rompetrol şi Petrom au fost semnate de Compania Naţională de Drumuri 

Pe magistrala A2 vor apărea în curând cinci loturi a câte două benzinării, câte una pe fiecare sens de circulaţie. Statul a dat, ieri, undă verde companiilor petroliere. 

Conducerea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) a anunţat ieri că a transmis companiilor petroliere OMV, Rompetrol şi Petrom contractele privind construcţia de benzinării pe traseul Autostrăzii Soarelui, Bucureşti-Cernavodă. 

Directorul de comunicare al CNADNR, Ştefan Szobotka, a declarat că ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, împreună cu Compania Naţională de Drumuri, au transmis companiilor petroliere contractul semnat, urmând ca în zilele următoare să primească documentele parafate de către OMV şi Petrom. Actul a fost deja semnat de către Rompetrol. „În maximum o lună putem să ne aşteptăm să apară staţiile mobile", a spus Szobotka. 

Concesiune până în anul 2037 

Conform contractului de concesiune, încheiat pe o perioadă de maximum 29 de ani, investitorii vor fi obligaţi să finalizeze construcţia staţiilor fixe de distribuţie a carburanţilor, în termen de şase luni de la semnarea contractelor. 

OMV va construi două benzinării, în zona kilometrului 66, Rompetrol patru staţii, la kilometrii 88 şi 139, iar Petrom va opera două benzinării, la kilometrul 111. Primul lot, cel de la kilometrul 49, a fost câştigat tot de OMV, dar, potrivit CNADNR, una dintre companiile participante la licitaţia pentru primul lot, Agip, a depus contestaţie după ce a fost anunţat câştigătorul. 

Ultimul hop: birocraţia locală 

Directorul general al Rompetrol Downstream, Dan Roşu, a menţionat că Rompetrol va instala cele patru staţii mobile în termenul prevăzut, după ce va obţine toate avizele şi autorizaţiile necesare. „Noi putem să instalăm staţiile mobile şi în 48 de ore, însă există unele formalităţi legale şi paşi de urmat, adică autorizaţii de la consiliile locale şi avize privind mediul. Sperăm să le obţinem în termen util", a menţionat Roşu. 

Potrivit acestuia, staţiile mobile pot avea aproximativ 20.000 litri de carburanţi şi sunt amplasate pe platformă de beton. CNADNR mai preconizează şi amenajarea, din 2009, a unor cafenele, spaţii de alimentaţie, hoteluri, parcări şi toalete. 

În iarnă vor veni şi staţiile fixe 

Procesul de concesiune a demarat în urmă cu trei ani, dar a fost întârziat de primăriile din zonă, care trebuiau să predea planurile cu parcelele pe care urmau să fie amplasate benzinăriile. Acestea trebuiau ulterior să fie intabulate şi să aibă cadastru pentru a putea fi concesionate. 

Potrivit contractului de concesiune, benzinăriile fixe urmează să fie finalizate la şase luni de la data atribuirii contractului, ceea ce înseamnă că Autostrada Soarelui va avea staţii fixe de alimentare cu carburanţi la sfârşitul lunii februarie.

Sursa Adevarul

Centura Constanţei va avea regim de autostradă

Ministrul Transporturilor, Construcţiilor şi Locuinţelor, Ludovic Orban, a participat, ieri, la Constanţa, alături de directorul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) Constanţa, Jean Paul Tucan, la semnarea contractului privind proiectarea şi execuţia lucrărilor la viitoarea şosea de centură a municipiului Constanţa, cu profil de autostradă. Evenimentul a avut loc la jumătatea drumului dintre Constanţa şi comuna Valu lui Traian, exact pe locul unde va trece varianta de ocolire a Constanţei. Ministrul Orban a declarat cu această ocazie că viitoarea şosea de centură va face legătura cu autostrada Cernavodă - Constanţa, ale cărei lucrări de conastrucţie vor fi demarate în cel mai scurt timp.

Orban a precizat că lucrările efective la varianta Constanţei vor demara la 1 martie 2009, urmînd a se finaliza în 24 de luni. Lucrările vor fi executate de un consorţiu de firme compus din FCC Construccion SA (Spania) şi Astaldi SpA (Italia). Valoarea totală estimată a investiţiei se ridică la aprox. 450 de milioane de lei noi, finanţarea fiind asigurată prin împrumut de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, beneficiarul fiind Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România. Contractul a fost atribuit prin licitaţie internaţională cu precalificare, criteriul de atribuire fiind preţul cel mai scăzut al ofertei care îndeplineşte condiţiile tehnice solicitate prin documentaţia de atribuire. Proiectul include construcţia a 22 de km de autostradă, 34 de poduri, podeţe, pasaje, cinci noduri rutiere şi o parcare. Traseul Centurii pleacă de la Ovidiu, peste Canalul Poarta Albă - Midia Năvodari, ocoleşte oraşul Constanţa pe la vest, traversează DN 39 (Constanţa - Mangalia) în dreptul podului Agigea şi ajunge la capătul sudic al Portului Constanţa. “Vor fi cinci noduri rutiere, cinci locuri în care autovehiculele pot intra sau ieşi de pe centură. Unul va fi situat la intersecţia cu DN 2A, în Ovidiu, altul la intersecţia cu DC 89 Poiana - Ovidiu, cel de-al treilea la intersecţia cu DN 3 Basarabi - Constanţa, al patrulea, la intersecţia cu Autostrada Constanţa - Cernavodă, iar ultimul, la intersecţia cu DN 39. Este o lucrare amplă, care va descongestiona masiv traficul în zona Constanţei”, a spus Orban. Tronsonul face parte din Coridorul Pan European IV. Ministrul a adăugat că, pînă în prezent, a fost expropriată aprox. 70% din suprafaţa viitoarei autostrăzi de ocolire a Constanţei, care se ridică la 110 hectare de teren, restul de 30% fiind expropriat anul viitor. În fişa tehnică se estimează a se folosi două tipuri de asfalt, în cantitate de 180.000 de tone şi, respectiv, 2,5 milioane de tone, precum şi 80.000 de metri pătraţi de asfalt uzură, 123 km de parapet, 43 km de garduri şi 27 km de system anti-orbire. Pentru executarea lucrărilor vor fi implicaţi 40 de ingineri şi 380 de maiştri şi muncitori.

Puteti citi mai multe pe blog despre centura Constantei si autostrada Cernavoda Constanta.  

Sursa

Centura Constanta

Componenta a  Coridorului IV European.

Caracteristici generale aliniament
Traseul de varianta proiectat vine din drumul naţional DN22 (E87). In continuare merge către sud, pana la intersecţia DJ 87, apoi intalneste DJ88, DJ89, apoi o serie de drumuri de pamant si canale. Intersecţia cu DN3 se face pe un pasaj urmat de un altul situat peste calea ferata Bucureşti- Constanta. In ultima parte, traseul se suprapune peste DJ1A si se termina la intersecţia cu DN39, unde este propus un alt inter- schimb pe mai multe niveluri. Apoi proiectul realizează legătura cu sistemul de drum local, in zona portului Constanta.
Pe unitatile geometrice ale traseului este permisa circulaţia autovehiculelor cu o viteza minima de 140 km/h, conform prevederilor TEM. La proiectarea traseului au fost construite structuri perpendiculare pe obstacole, in scopul de a minimaliza lungimea acestora. Deoarece valoarea razelor curbelor depaseste valoarea de 225 m, lărgirea acestora nu este necesara.
Traseul centurii de ocolire a municipiului Constanta prezintă elemente geometrice definite prin normativul PD162 – 2002, folosind o viteza de proiectare de 140 km/h respectiv:
• Valorile minime ale razelor super- curbelor ridicate, cu clotoide: minimum 1000m ;
• Valorile pentru razele curbelor circulare: 3100 – 4500m ;
• Lungimea clotoida: 140m;
• Lungime conversie: 75m;
• Pasul minim de proiectare: 350m;
Au fost evitate următoarele situaţii:
• Coincidenta dintre jumatatile curbelor orizontale si punctele tangente ale curbelor ce aparţin legăturii verticale

• Modificarea declivitatii in punctele de tangenta ale curbelor in plan;
• Lungimile curbelor mai mici de 2, 5 v.
Aliniament vertical
- Gradele adoptate sunt destinate unei viteze de proiectare de 140 km/h, respectiv 4%;
- Valoarea maxima a acestora este de 7% pentru taluzul in rampa si de 8% pentru bretelele de drum;
- Raza legăturii verticale este de minimum 6000m pentru legăturile concave si de 18000m pentru legăturile convexe;
- In cazul taluzului in rampa si a bretelelor de drum, razele de legătura sunt de minimum 400m pentru legăturile concave si de 800m pentru cele convexe;
- Paul minim de proiectare este de 450m;
- Au fost respectate condiţiile confortului optic privind dimensiunea razelor convexe in toate situaţiile posibile (sunt zone in care, din considerente economice, in scopul de a evita volumele mari de excavaţie, volumele de umplere excesiva, lungimile de pod excesive, razele de legătura au valoarea apropiata valorilor minime acceptate care au fost folosite).

Secţiuni transversale caracteristice
Mai jos, sunt listate principalele caracteristici adoptate pentru autostrada:
Latime platforma……………….…………………...… 26m
Carosabil……………...………………………… ….2x7.5m
Zona centrala ……………..………..………….………..4m
Linie oprire urgenta ………………………… 2x3.0m
Praguri …………..………………………………….2x0.5m

Lungimea sa totală va fi de 22 km, iar costul total al lucrărilor de execuţie este de 120 milioane de euro, finanţare asigurată de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Termenul de finalizare 2009-2010.

Sursa CNADNR

Autostrada Cernavoda - Constanta

Coridorul de Transporturi Bucuresti - Constanta este o punte importanta intre Coridorul Pan –
European (IV si VII) cu Drumurile TRACECA care trec prin Caucaz Asia Centrala. Aceasta
perspectiva a Coridorului Bucuresti – Constanţa, coridor ce este compus din urmatoarele
infrastructuri de transport:
1. Infrastructura de drumuri: conexiunea directa actualmente reprezentand autostrada noua in constructie Bucuresti – Fundulea – Lehliu – Drajna – Fetesti (in constructie) – Cernavoda (se reabiliteaza) apoi prin DN 22C la Basarabi si DN 3 catre Constanţa. Alte alternative de drumuri paralele ar fi: in nordul lui E60 compus din DN 2 si DN 2A prin Urziceni – Slobozia – Hirsova – Ovidiu si in Sud: DN 3 prin Calarasi si Basarabi sau DN 4 prin Oltenita - Calarasi.
2. Infrastructura feroviara : Magistrala Constanţa – Basarabi – Medgidia – Cernavoda – Fetesti – Lehliu – Fundulea – Bucuresti , linia Dubla Fetesti – Tandarei si linia Tandarei – Slobozia - Urziceni – Bucuresti.

3. Cai navigabile interne fluviale: Dunarea impreuna cu Canalul Dunare - Marea Neagra constituie o importanta cale navigabila intre portul Constanţa si portul Calarasi sau Giurgiu. Canalul are 64 km si se desfasoara de la Cernavoda (partea Hidrotehnica) in sud de DN 22 si ajunge in portul nou Agigea in sudul portului vechi din Constanta

4. Porturi: pe langa portul Constanţa – Agigea, doua porturi se situeaza in apropierea orasului Constanta: Mangalia (45 km sud) si Midia (20 km nord).

5. Conducte: O conducta importanta de petrol leaga portul Constanţa cu Complexul Petrolier Petromidia cu Bucuresti si teritoriile petroliere Ploiesti, Pitesti si Craiova. Locatia Conductelor de Gaze in mare parte este de-a lungul coastei in directia Nord – Sud.

Cu toate ca Romania este avantajata din punct de vedere geografic, are reteaua de infrastructura slab dezvoltata. Lipsa unor investitii capitale in acest domeniu reprezinta mai degraba o bariera in evolutia economica. Ca un rezultat al progresului deficitar cu privire la modernizarea coridoarelor de transport trage dupa sine pericolul de a pierde avantajul ce provine din pozitia geografica, reprezentind tranzitul intre rutele Vest – Est si Nord – Sud.

Comparat cu alte state ale Uniunii Europene si cu cateva tari Est – Europene sistemul de ransport este insuficient de dezvoltat si de o calitate slaba. Astfel Obiectivul General al proiectului este ca sa asiste Romania in constructia unei autostrazi moderne intre Bucuresti si Constanta ca o parte integranta in Coridorul European IV”.

Tronsonul va avea 50,1 km si va costa 397 milioane euro, în timp ce pentru constructia centurii Constantei, care va avea 22,2 km, se vor cheltui 167 milioane euro. Termenul de finalizare este 2009-2010.

Sursa CNADNR

Autostrada Soarelui A2

Autostrada A2, supranumită şi Autostrada Soarelui este o autostradă componenta a Coridorului IV Pan European. Când va fi gata in 2010 va lega Bucureştiul de Constanţa, cel mai mare port al României. 152 km din lungimea totală de 225 km a autostrăzii au fost terminaţi şi sunt funcţionali, între Bucureşti şi Cernavodă via Fundulea şi Drajna.

Tronsoanle autostrazii A2

Bucuresti - Lehliu 55,7 km 
Lehliu - Drajna 42 km
Drajna - Fetesti 36,8 km
Fetesti - Cernavoda 17,2 km 
Cernavoda - Constanta 52,1 km

Istoric

Construirea autostrăzii A2 între Bucureşti şi Constanţa a început în era comunistă în timpul regimului lui Nicolae Ceauşescu. Primul tronson Feteşti - Cernavodă de aproximativ 18 km a fost dat în folosinţă în 1987. Acest tronson include un complex sistem de poduri şi viaducte de autostradă şi cale ferată peste Dunăre şi unul din braţele acestuia (Braţul Borcea). De fapt, autostrada trece pe lângă podul istoric de cale ferată construit Anghel Saligny în 1896, în timp ce noul pod folosit astăzi separă autostrada de calea ferată.

După căderea comunismului în 1989 construirea autostrăzii a continuat pentru o scurtă perioadă de timp, dar în cele din urmă în 1993 a fost oprită datorită lipsei resurselor financiare, pentru a fi continuată după 1998. În 2004 două noi tronsoane au fost deschise traficului: Bucureşti - Fundulea - Drajna (aproximativ 106 km). Astăzi, 152 km din cei 225 km sunt operaţionali (aproximativ 67%). Tronsonul Drajna - Feteşti (aproximativ 37 km) a fost deschis circulaţiei in 27.04.2007 şi se speră că tronsonul final Cernavodă - Constanţa (62 km) va fi inaugurat in 2010.

Tronsonul Cernavodă-Constanţa (52,1 km) şi varianta de ocolire a municipiului Constanţa (22,2 km) – s-a elaborat studiul de fezabilitate, s-a semnat şi ratificat contractul de finantare cu BEI nr. 23370, pentru Proiectul de construcţie a autostrăzii Cernavodă – Constanţa. Valoarea împrumutului BEI este de 250 MEUR.
A fost aprobat Memorandumul Acord de principiu privind contractarea unui împrumut de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în valoare de până la 145 mil. Euro pentru finanţarea Proiectului de construcţie a variantei de ocolire a municipiului Constanţa şi mandatul de negociere, s-a semnat acordul de împrumut şi a fost aprobat proiectul de lege pentru
ratificarea Acordului de Împrumut cu BERD nr. 33391. S-au derulat procedurile pentru servicii de consultanţă pentru expropriere terenuri, servicii de proiectare, supervizare lucrări.

Sursa