Berceanu: Pana in 2012 Autostrada de la Cluj la granita trebuie sa fie gata

Ministrul Transporturilor Radu Berceanu s-a aflat intr-o vizita de verificare a lucrarilor de pe Autostrada Transilvania, in urma sesizari facute de agentia Egis, angajata de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale pentru a verifica lucrarile.

"Am venit aici pentru a incerca sa gasesc raspunsurile la mai multe intrebari si sa incercam sa rezolvam toate disputele din trecut pe tema construirii Autostrazii Transilvania. Cum se explica faptul ca Statul a platit 624 de milioane euro pana in prezent si nu avem niciun produs utilizabil. E ca si cum am angaja un constructor sa ne faca un apartament fara geamuri, fara podea si care nu poate fi utilizat", a declarat Berceanu. O alta intrebare la care Berceanu incearca sa afle raspuns este care sunt lucrurile care trebuie facute de Ministerul Transporturilor pentru a urgenta lucrarile de constructie si ce anume vom primi in schimb in 2009.

"Pana in 2012 Autostrada de la Cluj la granita trebuie sa fie gata dar trebuie sa vedem ce tronsoane vor mai fi gata in fiecare an", a completat ministrul. Ministerul Transporturilor are datorii de 77 milioane euro fata de Bechtel potrivit lui Berceanu, insa compania americana solicita restante de 137 de milioane euro care nu sunt justificate.

Sursa ZF

Construcţia autostrăzii Bucureşti-Braşov este blocată pentru că statul are datorii la expropriaţi

Autostrada Bucureşti-Braşov bate pasul pe loc. Până în martie, lucrările sunt oprite din cauza frigului. Finanţările sunt şi ele cam îngheţate, iar statul are datorii la constructori, dar şi faţă de expropriaţi.

 Pe şantier, câteva utilaje. Prin contract, lucrările sunt oprite între 17 decembrie şi 27 februarie.

Pe tot parcursul celor 61 de km, cât ar trebui să aibă autostrada, se observă urmele lăsate de constructori.

Munca la autostradă a pornit greu şi a continuat tot cu probleme. La puţin timp după demararea lucrărilor, constructorii au dat de vestigii istorice şi de o specie de pasăre care trebuie protejată. Timp de doi ani, Ministerul Mediului a încercat să găsească soluţii pentru a nu afecta habitatul zburătoarei. Într-un final, s-a decis împădurirea a 29 de hectare de teren chiar lângă autostradă. O altă piedică - exproprierile.

Sute de foşti proprietari de teren aşteaptă bani de la Compania Naţională de Autostrăzi. Statul are până acum o datorie de 81 de milioane de lei către aceştia. Cât timp această problemă nu va fi rezolvată, construcţia autostrăzii este blocată.


Sursa: Realitatea TV

Patru mld euro, necesare pentru autostrazi si drumuri nationale in 2009

"Pentru continuarea si inceperea lucrarilor la autostrazi si drumuri nationale, prevazute pentru anul in curs, am avea nevoie de patru miliarde de euro, in aceasta suma fiind incluse fondurile europene si de la bugetul de stat" estimeaza Cristian Duica. Prioritatile in cazul in care s-ar obtine aceasta suma ar fi continuarea lucrarilor la autostrazile de pe Coridorul 4 Pan European Nadlac- Arad- Timisoara-Lugoj- Sibiu- si Cernavoda - Constanta, sustine Duica.

Alte lucrari importante pentru care sunt necesari bani sunt Centura Bucuresti, Autostrada Bucuresti- Ploiesti si Ploiesti -Brasov pe tronsonul Comarnic- Brasov. Potrivit lui Duica, sunt necesari bani si pentru finalizarea lucrarilor la Autostrada Transilvania respectiv a tronsonalor 2B Gilau- Campia Turzii si 3CMihailesti- Suplacu de Barcau.

De asemenea, este necesara finalizarea drumurilor nationale care fac parte din etapele 4,5 si 6 din programul de reabilitare. "Dar ce vom lucra vom sti doar dupa aprobarea Legii bugetului de stat. Abia atunci vom avea o viziune exacta a sumele care vor fi repartizate pentru CNADNR si le vom putea imparti pe fiecare lucrare stabilita prin contractele de executie. Pana atunci stam, nu avem bani si mai avem si datorii" spune Cristain Duica.

Compania a cheltuit 2,1 miliarde lei pentru "construirea de autostrazi" in 2008, aproape jumatate din bugetul de 5,8 miliarde lei, au declarat in decembrie pentru NewsIn reprezentantii companiei. Sumele alocate anul trecut pentru proiectele CNADNR respectiv bugetul de venituri si cheltuieli defalcat arata astfel: pentru constructii autostrazi 2,1 miliarde lei, reabilitari/modernizari drumuri nationale 951,5 milioane lei, intretinere drumuri nationale 1,4 miliarde lei, investitii 742,5 milioane lei, reparatii capitale 284,3 miliarde lei si pentru proiectele de eliminare a efectelor inundatiilor 356 milioane lei.

Oficialii companiei de drumuri sustin ca in totalul general al cheltuielilor de 5,8 miliarde lei nu sunt incluse ratele, dobanzile si comisioanele aferente creditelor externe contractate de CNADNR cu garantia Ministerului Economiei si Fiantelor, contractate de MEF si subimprumutate de companie. Potrivit datelor Ministerului Transporturilor, in 2008 s-au semnat 112 contracte de lucrari pentru drumuri nationale si autostrazi, pentru alte 37 de contracte procedurile fiind in desfasurare.

CNADNR a finalizat in 2008 lucrarile pentru sectorul 4 al autostrazii Drajna-Fetesti (36,6 km) si devierea DN28 (km 19+ 500- km 22+ 900) la Blagesti, judetul Iasi. De asemenea, s-au terminat lucrarile la proiectul de executie a Variantei de Ocolire a Municipiului Pitesti cu profil de autostrada care are o lungime totala de 15,2 kilometri, din care 13,6 kilometri cu profil de autostrada si 1,6 kilometri largirea la patru benzi de circulatie (DN7), inclusiv pasajul inferior din intersectia Bascov cu o lungime de 628 metri, din care 258 metri zona acoperita.
Sursa Standard.ro

Drumuri noi sub imbold american

Americanii din Romania intervin puternic in brambureala strazilor de la noi, si zic puternic pentru ca la noi americanii sunt de regula impetuosi. Ei bine de data asta ei spun nu, pentru ca la fel cum s-au inteles tote partidele din Romania pe educatie, la fel ar trebui facut un pact national si in privinta infrastructurii. Ce inseamna asta ? Defapt e simplu, nu mai trebuie ca romanii sa schimbe tote proiectele dupa cum schimba si guvernarea , sa nu mai existe controverse in ceea ce priveste licitatiile si castigarea lor sI, poate, astfel vom avea si noi un km de autostrada functionala. Pe cat de logic si de bine gandit este mesajul american pe atat de complicat este el de pus in practicea in Romania. Pai cum asa, asta e mesaj de incurajare, atunci cine ar mai vrea sa guverneze in Romania daca nu ar mai putea sa desfiinteze licitatii sau sa le poata castiga cine doresc ei.

Reprezentantii Camerei de Comert Americane in Bucuresti considera ca Romania are nevoie de imbunatatiri rapide in domeniul infrastructurii, ei spun ca primul pas bun a fost facut prin pactul national pentru educatie si ca, urmatoarea mutare correcta ar fi realizarea uni acord asemanator intre toate partide, pentru construirea de drumuri si autostrazi. Un asemenea acord ar asigura continuitatea necesara unei cresteri economice sanatoase si constante.

Americanii au dreptate, dar ei ignora faptul ca in Romania se fac si se desfac cualitii politice in functie de licitatiile de milioane de euro puse in joc. Un asemenea obiectiv este un ideal de neatins in Romania, problema este ca astfel de proiecte greu pot fi terminate intr-un singur mandat si de regula licitatiile se fac inainte de alegeri pentru a constrange viitorul guvern sa dea niste bani pentru altii care au facut deja aranjamentele.

Americanii deplang situatia Agentiei Romane pentru Investii Straine si declara ca aceasta ar trebui transformata intr-o organizatie profesionista, adica una cu mai multi bani.

Sigur americanii nu inteleg nici acum modalitatea de plata a taxelor si impozitelor din Romania, pentru ei achitarea TVA-ului nu face decat sa le consume timpul si banii posibililor investitori. Ei mai spun ca sistemul de invatamant trebuie sa fie corelat cu nevoile actuale ale tarii. Astfel ei prevad ca forta de munca necesara in urmatorii ani poate fi acoperita doar printr-un numar mare de asbsolventi. Sigur romanii stiu destul de bine ca americanii au dreptate, dar nu este pentru prima data cand in ultimii ani Camera de Comert Americana critica institutiile statului roman, cam degeaba.
Daca stam si ne gandim mai bine, Bechtel, firma Americana care face autostrada in Romania, dar si cea mai scumpa, a avut de castigat o gramada de bani din faptul ca s-a reorganizat si s-a refacut calculul intregului proiect.
Sursa Transporter

Contractul cu Bechtel ar putea fi reziliat

Contractul cu firma americana Bechtel pentru constructia Autostrazii Transilvania ar putea fi reziliat, dupa o noua analiza impusa de decizia Bechtel de a incetini ritmul lucrarilor, masura ce ar suspenda locurile de munca pentru circa 2.300 de angajati, potrivit Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR). Bechtel a anuntat ieri ca lucrarile la Autostrada Transilvania vor fi reduse substantial si ca ar putea renunta la 2.300 dintre angajatii sai, din cauza neplatii de catre Compania de Drumuri a unei sume de 27 milioane de euro, in contul lucrarilor efectuate.

“Decizia companiei Bechtel International ne surprinde cu atat mai mult cu cat antreprenorul are front de lucru. In conditiile date, compania Bechtel International obliga CNADNR sa reanalizeze oportunitatea continuarii relatiei contractuale existente”, se arata in comunicatul dat publicitatii ieri de Compania Nationala de Drumuri. In plus, constructorul american sustine ca reducerea ritmului de lucru se datoreaza si faptului ca CNADNR nu a asigurat un front de lucru continuu. “Din punctul nostru de vedere, incetinirea ritmului lucrarilor este consecinta circularei CNADNR conform careia, incepand cu data de 15 noiembrie, constructorii au obligatia sa treaca la inchiderea santierelor si la pregatirea lucrarilor in executie pentru conservare pe perioada de iarna”, este pozitia CNADNR.

Potrivit Bechtel, pana in prezent a fost suspendata activitatea catorva sute de salariati, care vor fi plaitit in continuare, pana la data la care muncitorilor li se va solicita reluarea activitatii. “Regretam ca trebuie sa luam aceasta masura, dar nu putem continua lucrarile fara a fi platiti si fara a avea acces liber si fara obstacole la suprafete de teren cu o intindere considerabila, situate una in continuarea celeilalte”, a declarat Michael Mix, directorul de proiect pentru Autostrada Transilvania. Pana la jumatatea lunii august a acestui an, compania a finalizat o portiune de cinci kilometri de autostrada, dintr-un sector cu o lungime de 25 de kilometri, care face legatura intre Gilau si Campia Turzii.

Premierul Calin Popescu Tariceanu s-a declarat, la jumatatea lunii noiembrie, in timpul unei vizite in judetul Cluj, “deranjat” de ritmul in care avanseaza lucrarile la Autostrada Transilvania, afirmand ca nu este dispus ca Guvernul sa asigure finantarea “peste masura in care compania Bechtel este capabila sa predea lucrarile”. “Nu vreau sa platim mai mult decat este necesar si decat Bechtel poate sa faca”, a afirmat Tariceanu. In luna iulie, sindicatul angajatilor la Autostrada Transilvania anunta ca lucrarile ar putea fi intarziate si chiar blocate, in cazul in care statul nu va aloca fondurile prevazute in contract, iar angajatii ar putea parasi proiectul. In replica, Dorin Debucean, directorul general al CNADNR, a afirmat ca Bechtel cheltuise, pana in acel moment, doar jumatate dintre fondurile alocate de stat in acest an, in valoare de 230 milioane de euro. Autostrada Transilvania va avea o lungime de 415 km, pe ruta Brasov-Bors, si va necesita o investitie care se va apropia de sapte-opt miliarde euro, fata de valoarea negociata initial, de doua miliarde euro. Contractul a fost semnat in decembrie 2003, iar in februarie 2006, in urma renegocierii contractului, a fost prelungit termenul de finalizare din decembrie 2012 pentru decembrie 2013.
Sursa Standard.ro

Lucrările la Autostrada Transilvania reduse substanţial, 2.300 de muncitori ar putea fi afectaţi

CLUJ-NAPOCA 
Activităţile de construcţie a Autostrăzii Transilvania vor fi reduse substanţial, iar această măsură ar putea afecta până la 2.300 de angajaţi, ca urmare a faptului că CNADNR datorează constructorului 27 de milioane de euro, a anunţat, miercuri, directorul de proiect pentru Autostrada Transilvania.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de Michael Mix, director de proiect pentru Autostrada Transilvania, până în prezent a fost suspendată activitatea câtorva sute de salariaţi, transmite corespondentul MEDIAFAX.

De asemenea, şi sindicatele au fost informate în privinţa unei eventuale concedieri colective a angajaţilor. 

"Regretăm că trebuie să luăm această măsură, dar nu putem continua lucrările fără a fi plătiţi şi fără a avea acces liber şi fără obstacole la suprafeţe de teren cu o întindere considerabilă, situate una în continuarea celeilalte", a declarat Michael Mix, director de proiect, citat în comunicat.

Potrivit sursei citate, la această dată Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) datorează constructorului autostrăzii, compania Bechtel, o sumă de peste 27 de milioane de euro şi TVA în valoare de peste 14,7 milioane de lei pentru lucrări certificate încă din luna iulie.

"De asemenea, CNADNR a întâmpinat dificultăţi în asigurarea accesului la terenul necesar efectuării lucrărilor, eliberarea terenului şi relocarea utilităţilor, îndepărtarea deşeurilor şi a materialelor periculoase, precum şi în ceea ce priveşte descărcarea de sarcină arheologică. În această situaţie, ne este imposibil să menţinem ritmul actual de efectuare a lucrărilor", a afirmat Mix.

El a precizat că această măsură ar putea afecta un număr de maximum 2.300 de angajaţi, iar personalul suspendat va fi plătit în continuare conform prevederilor legale din România, până la data la care muncitorilor li se va solicita reluarea activităţii. 

"În eventualitatea unei concedieri colective, angajaţii vor beneficia de o plată compensatorie reprezentând echivalentul a două salarii de bază lunare. Ne angajăm să cooperăm cu Ministerul Transporturilor, CNADNR, liderii de sindicat şi de guvern pentru a rezolva aceste probleme", arată directorul de proiect al Autostrăzii Transilvania.

Michael Mix a menţionat că, potrivit prevederilor legislaţiei muncii, orice concediere colectivă durează câteva luni. 

"Astfel, vom avea la dispoziţie suficient de mult timp să lucrăm împreună şi să dezvoltăm un plan detaliat de revenire la ritmul normal de lucru. Importanţa Autostrăzii Transilvania este mult prea mare pentru a permite întârzieri semnificative în realizarea lucrărilor. Sperăm că CNADNR va soluţiona în cel mai scurt timp situaţia, astfel încât să putem relua activitatea", a arătat Mix.

Proiectul de construcţie a autostrăzii Transilvania, pe traseul Braşov-Borş, a început în 2004, în baza unui contract cu o valoare de 2,2 miliarde euro acordat companiei americane Bechtel. Lucrările au fost întrerupte la jumătatea anului 2005, când autorităţile au început reanalizarea contractelor încheiate de guvernarea precedentă. Ca urmare a sistării lucrărilor, termenul de finalizare a autostrăzii, stabilit iniţial pentru anul 2012, a fost prelungit cu un an.

Până la jumătatea lunii august a acestui an, compania a finalizat o porţiune de cinci kilometri de autostradă dintr-un sector cu o lungime de 25 kilometri, care face legătura între Gilău şi Câmpia Turzii.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu s-a declarat, la jumătatea lunii noiembrie, în timpul unei vizite în judeţul Cluj, "deranjat" de ritmul în care avansează lucrările la Autostrada Transilvania, afirmând că nu este dispus ca Guvernul să asigure finanţarea "peste măsura în care compania Bechtel este capabilă să predea lucrările".

Premierul preciza că sunt porţiuni ale autostrăzii care ar fi putut fi duse până la recepţie, dar nu au fost finalizate. "Am plătit Bechtel un avans la începutul anului de 30 la sută, fără să fie un centimetru de lucrare executat pentru care Bechtel are obligaţia să execute lucrări. Lucrările trebuie executate şi certificate din punct de vedere calitativ şi recepţionate. Noi nu dăm bani şi să aşteptăm să fie gata peste câţiva ani", a spus premierul.

Premierul a atras, la acea dată, atenţia companiei Bechtel că trebuie să înţeleagă că există reguli care guvernează rapoartele dintre părţi şi că această companie are drepturi, dar are şi obligaţii pe care trebuie să le respecte. "Nu sunt dispus să asigurăm finanţarea peste măsura în care Bechtel este capabilă să predea lucrările şi ele să fie certificate. Nu vreau să plătim mai mult decât este necesar şi decât Bechtel poate să facă", a afirmat Tăriceanu.

Potrivit acestuia, compania Bechtel trebuie să înţeleagă că este o firmă ca oricare alta şi nu are drepturi în plus decât altele care lucrează în România.

Primul ministru şi-a exprimat speranţa că Ministerul Transporturilor va interveni în condiţiile în care există prevederi contractuale legate de ritmul executării lucrărilor. "Ministerul Transporturilor are obligaţia să folosească prevederile contractuale în acest sens", a adăugat premierul.
Sursa Mediafax

CNADNR: Bechtel a facut greseli de proiectare si executie la autostrada Transilvania

Bechtel a facut greseli de proiectare si executie pe tronsonul Campia Turzii-Gilau al autostrazii Transilvania, ceea ce a determinat alunecari de teren pe un segment de 36 de kilometri, potrivit rezultatelor unui control efectuat de consultantul EGIS Scetauroute la solicitarea CNADNR, relateaza Mediafax.

"Bechtel a avut abateri in executia lucrarii, afectand calitatea lucrarilor, insa greselile sunt remediabile si nu vor duce la intarzieri", a declarat, joi, directorul de comunicare al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania.

Alte abateri rezultate in urma analizei au fost ignorarea de catre proiectant a recomandarilor din studiile geotehnice si interpretarea eronata a datelor din forajele geologice.

Szobotka a mentionat ca Bechtel va suporta toate costurile cu reparatiile, intrucat CNADNR nu are nicio obligatie contractuala in achitarea contravalorii prejudiciului. El nu a facut o estimare a pagubelor.

Proiectul de constructie a autostrazii Transilvania, pe traseul Brasov-Bors, a inceput in 2004, in baza unui contract cu o valoare de 2,2 miliarde euro acordat companiei americane Bechtel.

Lucrarile au fost intrerupte la jumatatea anului 2005, cand autoritatile au inceput reanalizarea contractelor incheiate de guvernarea precedenta. Ca urmare a sistarii lucrarilor, termenul de finalizare a autostrazii, stabilit initial pentru anul 2012, a fost prelungit cu un an.

Pana la jumatatea lunii august a acestui an, compania a finalizat o portiune de cinci kilometri de autostrada dintr-un sector cu o lungime de 25 kilometri, care face legatura intre Gilau si Campia Turzii.
Sursa Hotnews

Autostrada Transilvania mai inghite inca 450 milioane de euro in 2009

Autostrada Brasov-Bors va avea pentru 2009 un buget de 450 milioane euro, compania Bechtel sustinand, in discutiile cu reprezentantii Executivului, ca poate derula anul viitor lucrari in valoare de 500-550 milioane euro, au declarat agentiei Mediafax surse ministeriale.
"Reprezentantii Bechtel au estimat ca pot lucra anul viitor la nivelul a 500-550 milioane euro, dar Ministerul Transporturilor a estimat lucrari de doar 400-450 milioane, pentru care au fost prevazuti si bani in bugetul pe 2009", au afirmat sursele citate.

Proiectul de buget pentru 2009 a fost aprobat in sedinta de marti a Guvernului si transmis Parlamentului.

In intervalul 2007-2008, Guvernul a alocat pentru constructia autostrazii Transilvania o suma totala de 700 milioane de euro, dintre care aproximativ 380 milioane euro in acest an.

Proiectul de constructie a autostrazii Transilvania, pe traseul Brasov-Bors, a inceput in 2004, in baza unui contract cu o valoare de 2,2 miliarde euro acordat companiei americane Bechtel. Lucrarile au fost intrerupte la jumatatea anului 2005, cand autoritatile au inceput reanalizarea contractelor incheiate de guvernarea precedenta. Ca urmare a sistarii lucrarilor, termenul de finalizare a autostrazii, stabilit initial pentru anul 2012, a fost prelungit cu un an.

Pana la jumatatea lunii august a acestui an, compania a finalizat o portiune de cinci kilometri de autostrada dintr-un sector cu o lungime de 25 kilometri, care face legatura intre Gilau si Campia Turzii.

Premierul Calin Popescu Tariceanu a declarat, saptamana trecuta, ca problemele la constructia autostrazii Brasov-Bors nu sunt determinate de lipsa fondurilor bugetare, ci de incapacitatea companiei Bechtel de a respecta termenele contractuale si a precizat ca firma nu va primi niciun ban in plus fara un certificat de calitate a lucrarii. 
Sursa Bloombiz

Autostrăzii Bechtel îi tremură pilonii

Bechtel face presiuni pentru a primi bani pe lucrări de proastă calitate. Pe tronsonul 3C-Bihor al autostrăzii Transilvania, reporterii „Adevărul“ au depistat lucrări care pun în pericol siguranţa traficului rutier. Consultanţii refuză să avizeze lucrările.

Compania Naţională pentru Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a primit multe rapoarte despre calitatea proastă a lucrărilor, din mai multe surse, dar, până de curând, nu a luat nicio măsură. Surse din CNADNR au declarat că astfle de rapoarte au apărut la scurt timp după ce acestea au început. 

Un proiect numit dorinţă

Reporterii „Adevărul“ au fost însoţiţi pe şantiere de specialişti care au semnalat lucrările de mântuială făcute la autostradă. Astfel, s-a observat că, în foarte multe sectoare, constructorul nu a respectat adâncimea săpăturilor impusă de proiect. Nu a fost şi nu este respectat proiectul nici în ceea ce priveşte straturile de balastru – nu se respectă grosimea straturilor şi sorturile (diametrele pietrelor folosite), iar în unele locuri a fost folosit moloz pe post de balastru. 

Acest lucru va afecta în mod direct portanţa autostrăzii (capacitatea de a rezista la greutatea vehiculelor) şi va duce, în scurt timp, la apariţia unor denivelări şi rupturi în asfalt. În mai multe cazuri s-a lucrat “după ureche”, fără să se respecte unghiul de forfecare al terenului (unghiul la care terenul începe să alunece). 

Urmarea imediată a fost necesitatea unor lucrări de consolidare ale căror costuri au fost suportate tot de CNADNR. Firma constructoare nu a fost mai profesionistă nici când a venit vorba de fixarea suprafeţelor în pantă, situate de o parte şi de alta a autostrăzii, astfel că, datorită minitorentelor create de ploaie, acestea sunt brăzdate de zeci de şanţuri.

Atentat la siguranţa traficului

Situaţia este mult mai gravă când vine vorba de betoane. Foarte multe dintre lucrările din beton armat observate în zona Marghita – Chiribiş – Suplacu de Barcău erau “vopsite” cu dungi groase de material izolant. 

Atât muncitorii, cât şi sursele din CNADNR ne-au confirmat că respectivele dungi acopereau fisuri în beton, apărute din cauza neglijenţei constructorului. 

Defectele de acest tip micşorează mult durata de viaţă a lucrărilor. Cel mai mare pericol este creat, de departe, de nepăsarea constructorilor care ridică viaductul de la Suplacu de Barcău. 

La o primă vedere, uriaşii piloni ai viitorului viaduct impun respect şi siguranţă. După ce discuţi cu unii dintre cei care au asistat la turnarea lor şi cu cei care au citit rapoartele din CNADNR, respectul se risipeşte. 

Forajele pentru pilele de sprijin au fost făcute, în multe cazuri, neglijent, iar alte pile au fost turnate aiurea. Platforme pentru “talpa” pilonilor au fost făcute cu beton de proastă calitate sau insuficient. În plus, spun betoniştii români, fierul adus din Turcia de către asociaţii Bechtel, firma Enka, este de foarte slabă calitate. 

Viaductul de la Suplacu, pericol public

Ca şi cum toate acestea nu ar fi fost de-ajuns, valea inundabilă pe care o traversează viaductul are pânza freatică aproape de suprafaţă, iarapa are un pronunţat caracter acid. 

Proiectul prevedea măsuri de protecţie pentru a asigura rezistenţa pilonilor în faţa coroziunii intense provocată de acest tip de apă. Constructorii au neglijat acest aspect. 

În ziua în care reporterii „Adevărul“ au ajuns la şantierul Suplacu de Barcău, muncitorii nu construiau, ci demolau. Gropi foarte adnci fuseseră săpate în jurul a doi dintre pilonii viaductului, deja dărâmaţi pe jumătate. Muncitorii se chinuiau să dărâme stâlpii pe care îi turnaseră fără să respecte proiectul. 

Nici cu grinzile gigantice, de 140-160 de tone, executate după o tehnologie proprietate Bechtel, lucrurile nu sunt roz. Aceste grinzi, lungi de cel puţin 40 de metri, vor fi aşezate pe piloni şi vor susţine calea de rulare. Mai mulţi muncitori români din Bihor au relatat pentru un cotidian local că au fost martori la o aberaţie: pentru că muncitorii turci nu au turnat bine betonul la o grindă, parte din fierul armăturii a rămas descoperit, aşa că turcii l-au acoperit cu tencuială. 

O asemenea structură nu mai îndeplineşte în niciun fel standardele de rezistenţă, de siguranţă şi de calitate. Din aceste motive, CNADNR a interzis, pentru moment, montarea grinzilor pe piloni, fapt ce i-a supărat rău pe cei de la Bechtel. 

Noi nu putem să acceptăm lucrări care au fost abandonate, reluate şi pline de fisuri. 
Dorin Debucean
director general CNADNR

Bechtel lucrează politic

“Adevărul” a intrat în posesia unui document incendiar prin care Bechtel invocă o negociere la nivel înalt cu statul român. Americanii cer într-o scrisoare (vezi facsimil) făcută pe un ton ultimativ către CNADNR să renunţe la pretenţiile de calitate.

“RB (Reprezentantul Beneficiarului - firmele de consultanţă JV Scetauroute şi BCEOM, n. red.) trebuie să certifice sumele datorate în mod legitim către antreprenor pentru lucrările executate; Hotărârea RB trebuie să vizeze doar verificarea cantităţilor de lucrări (nu şi a calităţii, n. red.) realizate în conformitate cu Contractul”, cer reprezentanţii Bechtel. 

“Pentru a respecta solicitarea de a avansa lucrările pe întregul aliniament al autostrăzii, beneficiarul va anula imediat restricţia privind plasarea de grinzi pe secţiunea 3C (onorând astfel practica din România privind respectarea opiniei unui expert în probleme tehnice, respectiv fisurile în beton)”, se mai spune în document.

CNADNR pune piciorul în prag

Constatările jurnaliştilor au fost confirmate şi de directorul Companiei Naţionale pentru Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), Dorin Debucean. “Cei de la Bechtel s-au plâns că firmele de consultanţă nu le-au aprobat lucrări de zeci de milioane şi au ameninţat că merg la instanţe”, a spus şeful CNADNR. 

“Ce s-a întâmplat la Suplacu de Barcău este simplu de explicat. Trebuia folosit un beton special, hidrologic, care este produs numai la Medgidia. Ei au preferat să cumpere de la Holcim, aşa că lucrarea nu respectă normele. Noi nu putem să acceptăm lucrări care au fost făcute, abandonate şi reluate şi care sunt pline de fisuri”, afirmă Debucean.
Sursa Adevarul

Singurii 9 kilometri din Autostrada Bechtel risca sa fie decopertati

♦ Cei noua kilometri de autostrada, cu care se lauda actualul Guvern, ar putea fi decopertati pentru ca materialele folosite nu corespund calitativ.
♦ „De pe cei 9 kilometri pe care a fost turnata numai mixtura asfaltica au fost luate probe. Directia de calitate din CNADNR a cerut deja decopertarea a 100 de metri si s-ar putea sa obligam compania Bechtel sa decoperteze tot ce a asfaltat”, ne-au declarat oficiali din Compania de Autostrazi.
♦ Totodata, acestia ne-au spus ca americanii de la Bechtel au incercat sa insele statul roman cu un certificat de conformitate pentru achizitionarea de parapeti ce asigura siguranta circulatiei.
♦ Certificatul de conformitate este din 2004, iar parapetii din documentele prezentate de Bechtel sunt din acest an, motiv pentru care sefii CNADNR au anulat procedura de achizitie.
♦ Pana acum, echipa Bechtel a schimbat in proportie de 60% proiectul autostrazii Transilvania, propus de inginerii romani. 

Bechtel este pe muchie de cutit vizavi de un document care poate insemna o tentativa de coruptie din partea companiei americane. In urma cu circa doua saptamani, Compania de Autostrazi a primit vizita unei echipe conduse de Michael Mix, project manager in cadrul Bechtel, care a cerut aprobarea unei achizitii de parapeti pentru autostrada Brasov-Bors. Echipa condusa de oficialul de la Bechtel a depus documentatia pentru achizitia de parapeti de la firma italiana I.ME.VA. „Firma Bechtel a contactat o firma italiana pentru a cumpara parapeti la un pret mai mic. In acea documentatie depusa de Bechtel, o firma franceza care a efectuat testul pentru parapeti a confirmat ca acestia nu sunt corespunzatori si a cerut continuarea testelor. Pentru ca tin de siguranta circulatiei, acesti parapeti trebuie aprobati inclusiv de Compania de Autostrazi. Tot in documentatie s-a descoperit un certificat de conformitate a unui alt tip de parapet din anul 2004. Acest tip de parapet, pe care a vrut sa il achizitioneze compania Bechtel, a fost fabricat in 2008. Certificatul de conformitate este din 2004, cu valabilitate pana in 2009”, ne-au declarat oficiali din cadrul CNADNR. Conducerea Companiei de Autostrazi a trimis o scrisoare conducerii Bechtel prin care a cerut sa fie luate masuri impotriva managerilor. „Nu stim daca Michael Mix va mai ramane in functie. Urmeaza sa avem o intalnire cu Carl Strock, cel care conduce filiala Bechtel din Romania”, ne-au spus oficialii CNADNR.  

Asfaltul turnat nu este bun 
Dupa ce s-au laudat ca vor da in folosinta 20 km din autostrada Transilvania in acest an, muncitorii de la Bechtel sunt nevoiti sa decoperteze si tronsonul experimental de 100 de metri. „Directia de calitate din cadrul CNADNR a descoperit ca tronsonul experimental pe care a fost turnat si stratul de uzura nu este bun. Asfaltul de pe cei 100 de metri va fi decopertat. De pe cei 9 kilometri pe care a fost turnata numai mixtura asfaltica au fost luate probe si urmeaza sa vedem daca corespund calitativ. S-ar putea sa obligam compania Bechtel sa decoperteze tot ce a asfaltat”, ne-au mai declarat oficialii de la CNADNR.  

Imbunatatiri la tot ce s-a lucrat 
Echipa de management Bechtel-Enka, formata din aproximativ 50 de oameni, a schimbat in proportie de 60-70% proiectul autostrazii Transilvania, propus de inginerii romani. „Nu exista un metru de autostrada la care sa nu se fi facut imbunatatiri de circa 40 de euro. Proiectul autostrazii Transilvania a fost alcatuit si prezentat de inginerii romani. Din pacate, echipa de management a Bechtel-Enka a mers pe variantele cele mai ieftine si cu o limita de siguranta minimala. Cei de la Bechtel au mers pe minima rezistenta. Astfel, managerii de la Bechtel au adaptat proiectul ieftin la conditiile specifice de teren. Aceasta adaptare este mai scumpa decat proiectul initial”, au precizat oficialii CNADNR. 
   
Ursul pune piedica autostrazii
Sectorul 1 B Fagaras - Sighisoara, din cadrul autostrazii Transilvania, este zona protejata prin programul Natura 2000. „Acordul de mediu pe acest tronson nu a fost primit pe tronsoanele 1 A si 1 C. Pe tronsonul Fagaras - Sighisoara se afla podisul Hartibaciului, unde se afla specii unice in Europa de stejar pufos si sunt anumite zone de imperechere a ursului brun. Mai ramane sa descoperim ca exista si veverita cu trei dinti“, au mai explicat sefii de la CNADNR. Potrivit acestora, autoritatile de mediu trebuie sa pregateasca un studiu de biodiversitate pentru a vedea in ce fel influenteaza constructia autostrazii fiecare specie. „Tronsoul 1 B trebuie inceput in 2010. Studiul de fezabilitate nu a primit avizul de mediu. Si pe DN 7 exista doua zone unde sunt stejari foarte vechi. O sa punem gauri pentru iepuri, pasaje pentru animale mai mari si bariere cu sistem de ultrasunete la nivelul autostrazii, astfel incat traseul autostrazii Brasov-Bors sa nu fie modificat“, au mai explicat reprezentantii CNADNR.
Sursa Gardianul

Autostrada care nu există, acum cu 150 de milioane de euro mai scumpă

Renegocierea din 2005 nu a introdus clauze care să acopere riscul valutar

Preţul autostrăzii Bechtel creşte cu 150 de milioane de euro dacă moneda unică europeană se menţine la cota de 4 lei noi pentru că în contract tranşele plătite de stat firmei Bechtel în euro nu au un curs valutar negociat. Aşadar o creştere cu 10% a monedei europene măreşte preţul autostrăzii. Dorin Debucean, directorul general al C ompaniei de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale d in România (CNADNR), a declarat ieri, în exclusivitate pentru Gândul, că „Singurul contract prin care instituţia, şi implicit statul român, pierd sume foarte mari în momentul creşterii cursului valutar este cel cu Bechtel“. El a explicat că din contractul de 2,2 miliarde de euro, s-au plătit 700 de milioane.

„Este finanţat integral de la buget, în lei, dar preţul propriu-zis se plăteşte în euro, la Londra, şi doar TVA-ul aferent se virează în lei, la Cluj. Restanţele de plată pentru perioada iunie-august s-au ridicat la 50 de milioane de euro plus TVA, şi vă puteţi face o idee despre cât va fi următoarea tranşă, din octombrie. În total, am plătit deja 700 de milioane de euro din contractul de 2,2 miliarde, deci mai avem cam 1,5 miliarde. Vă daţi seama că orice creştere semnificativă de curs valutar are o influenţă negativă asupra costurilor.”, spune Debucean.
 

 Referitor la restul proiectelor mari de infrastructură derulate de Compania de Autostrăzi, Dorin Debucean susţine că influenţele fluctuaţiilor de curs valutar sunt mult mai mici sau chiar inexistente: „Categoria proiectelor finanţate 100% de stat, în lei, nu ne pune probleme. Totul se achită în lei şi singura corecţie convenită prin contract ţine seama de rata inflaţiei. Nici în cazul proiectelor finanţate din împrumuturi rambursabile nu avem mari probleme, împrumuturile acoperă proiectele în proporţie de 80-90%, luăm banii în euro şi tot în euro facem plăţile la constructori. Pentru moment, ne apar creşteri de costuri doar în cazul procentului acoperit din bani de la buget, în lei. Bineînţeles însă că va conta cursul valutar la care se va face rambursarea împrumuturilor, dar multe au scadenţe destul de îndepărtate.”

Înformaţiile sunt confirmate şi de directorul general adjunct pentru întreţinere şi administrare al CNADNR, Cristian Duică. Acesta ne-a declarat că „Toate contractele care au termen de execuţie la 12 luni au fost făcute doar în lei, şi, conform ordonanţei 34, nu se face nici un fel de recalculare. Situaţia e similară şi în cazul contractelor făcute în lei cu durata mai mare de 12 luni, în cazul cărora se face recalcularea cu indicele inflaţiei furnizat de Institutul de Statistică. Singura excepţie mare este Bechtel”. Conform datelor oficiale ale Ministerului Transporturilor, „Contractul pentru construirea autostrăzii Braşov-Cluj-Borş a fost negociat în anul 2003, a fost semnat cu firma americană Bechtel în 2003 şi renegociat de către Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului în anul 2005 pentru încadrarea clauzelor contractuale în prevederile legale în vigoare şi reducerea costurilor. Renegocierea a adus o economie de 126 de milioane de euro”.
Sursa Gandul

Ultimatum Bechtel

“Adevărul” a intrat în posesia unui document prin care Bechtel cere, practic, subordonarea statului român pentru a finaliza Autostrada Transilvania. În urma unei discuţii, care ar fi fost purtată cu reprezentanţi ai statului, Bechtel anunţă oficial Compania de Autostrăzi că trebuie să primească bani oricând, oricât şi pentru orice.

Bechtel a trimis în urmă cu 8 zile un document Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), prin care anunţa că în baza unei aşa-zise negocieri la nivel înalt cu reprezentanţi ai statului român ar fi obţinut facilităţi nelimitate. Conform acestui document (“Înştiinţare privind şedinţa-obiectivul pe 2008 al Primului-Ministru”),
CNADNR ar fi obligată să accepte aceste pretenţii.

În prima parte a documentului, Bechtel se spală pe mâini­ pentru banii încasaţi pentru lucrări neexe­cutate.”În acest moment, Antre­pre­norul (Bechtel şi subcontractorul turc ENKA - n.r.) consideră că incapacitatea permanentă a Beneficiarului /Reprezentantului Beneficiarului de a progresa în ceea ce priveşte acţiunile periclitează capacitatea Antreprenorului de a îndeplini solicitările declarate ale Primului-Ministru legate de obiectivul pe 2008”, se spune în documentul semnat de Michael John Mix, managerul de proiect al Bechtel. După această introducere dură, urmează şi “oferta”.

Banii sau autostrada!

Prima cerere: bani. Să fie plătite toate facturile emise de Bechtel, deşi o mare parte dintre lucrările pentru care s-au emis facturi nu au primit aviz din partea consultanţilor şi a Inspecţiei în Construcţii. Motivul invocat de partea română: calitatea execrabilă a execuţiei, materiale fără certificate de provenienţă, imposibilitatea verificării executării unor lucrări la standarde acceptate, şi altele.

Ca să elimine această problemă, americanii au pus pe listă a doua cerere: consultanţii şi inspectorii să nu mai verifice calitatea lucrărilor, ci doar cantitatea: „Hotărârea RB (reprezentantul beneficiarului - nota redacţiei) trebuie să vizeze doar verificarea cantităţilor de lucrări realizate în conformitate cu Contractul“.

Tot la bani se referă şi când vorbesc de restituirea avansului consistent primit de la CNADNR la începutul anului, în contul căruia ar fi trebuit să execute o serie de lucrări pe care nu le-au finalizat. “Beneficiarul (...) nu va avea pretenţii legate de dobânzi ori penalităţi; bugetele sunt controlate de Minister, nu de către Antreprenor.

De asemenea, Beneficiarul îşi va retrage pretenţiile legate de dobânzi şi de orice alte penalităţi cu privire la avansul pe 2006”, se pretinde în documentul emis de Bechtel. 

Să vină turcii!

Următoarea serie de pretenţii se referă la altă problemă cu care s-au confruntat, cea a personalului. Bechtel şi Enka au primit amenzi pentru că au adus muncitori turci la negru şi pentru că nu au respectat prevederile din Codul Muncii, privind zilele de odihnă şi orele de lucru. De asemenea, americanii au fost acuzaţi că îi concediază pe români în mod discriminatoriu, ca să aducă turci etc.

Soluţiile găsite de ei: “Guvernul şi Beneficiarul îşi vor transmite în scris suportul privind efectuarea de către Antreprenor a lucrărilor în două ture, 7 zile pe săptămână şi va obţine confirmarea de la Beneficiar, RB (reprezentantul beneficiarului - nota redacţiei) şi Inspectoratul de Stat”; “Guvernul va declara că Autostrada este un proiect de interes naţional şi va relaxa restricţiile privind orele de lucru”; “Conform contractului, Antreprenorului i se va permite să aducă resurse (muncitori - n.red.) din afara ţării atunci când consideră necesar şi să solicite asistenţa Beneficiarului în ceea ce priveşte urgentarea procedurilor de obţinere a vizelor şi permiselor, astfel încât acestea să fie finalizate în maximum 5 zile”, se cere în document. În fine, condiţia pusă pentru a finaliza lucrările este şocantă: “Beneficiarul (CNADNR - n.red.) va emite un Certificat de predare-primire şi îşi va asuma responsabilitatea privind toate aspectele (inclusiv securitate, întreţinere şi siguranţă în operare pentru toate Lucrările finalizate)”.

Noi distrugem, voi plătiţi!

În contractul Bechtel este prevăzută expres obligaţia americanilor de a construi drumuri tehnologice, pe care să transporte materialele la şantiere. Astfel de drumuri există pe o bună parte a traseului autostrăzii, dar au fost făcute în aşa fel că şoferii camioanelor preferă să folosească drumurile judeţene şi naţionale, distrugându-le din cauza supratonajului.

 În acest context, Bech­tel anunţă CNADNR în documentul prezentat că “Guvernul şi Beneficiarul se vor asigura că drumurile care asigură accesul în Şantier sunt întreţinute corespunzător şi vor pune la dispoziţia autorităţilor locale relevante fondurile în acest sens”, condiţionează Bechtel continuarea lucrărilor.

Mai mult, compania americană cere să se permită folosirea celor şapte kilometri de autostradă construiţi ca drum tehnologic: „Antreprenorului i se va permite să folosească secţiunea finalizată a Autostrăzii ca acces în vederea finalizării părţilor rămase a fi finalizate din secţiunea 2b“.

Evident, după ce vor fi distruşi, statul român va trebui să plătească refacerea lor. Adică, românii să plătească oricât, oricum şi oricând.

Guvernul şi Beneficiarul se vor asigura că drumurile care asigură accesul în Şantier sunt întreţinute corespunzător şi vor pune la dispoziţia autorităţilor locale relevante fondurile în acest sens (...) 
„Informare“ trimisă de Bechtel CNADNR

Oficial, Bechtel ar vrea muncitori români


 În urma a 11 întrebări adresate punctual către Bechtel, răspunsul companiei americane s-a referit doar la problema discriminărilor invocate de muncitorii români în raport cu cei turci. “În cadrul Proiectului lucrează o echipă multinaţională şi multiculturală, ponderea forţei de muncă româneşti angajate direct de Proiect fiind în mod constant în jurul procentului de 90%. (…) 

În acest moment, numărul total de angajaţi direct de către Proiect este de 2.813 de persoane, dintre care 2.531 sunt cetăţeni români (90% din totalul angajaţilor), iar 282 de angajaţi de diverse naţionalităţi (10% din totalul angajaţilor): americană, britanică, australiană, croată, turcă, indiană, egipteană, nepaleză etc.”, susţine Bogdan Sgârcitu, director de comunicare la Bechtel.
Sursa Adevarul

si tot despre subiect

Bechtel spune ca are bani, dar nu mai are unde sa lucreze

Compania Bechtel a anuntat ca nu mai are teren disponibil pentru a efectua noi lucrari la proiectul Autostrada Transilvania pe sectoarele aflate in derulare, respectiv 2B (Cluj Vest - Campia Turzii) si 3 C (Suplacu de Barcau - Bors).
"Exproprierile sunt in urma si nu mai avem unde lucra pentru ca pe sectorul dintre Cluj Vest si Campia Turzii o mare parte a lucrarilor de excavatie sunt executate, iar pe sectorul dintre Suplacu de Barcau - Bors nu putem efectua la capacitate maxima lucrarile de structuri", au declarat pentru ZF Transilvania surse din cadrul companiei.
 
Bechtel a primit saptamana aceasta 31 mil. euro de la Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR). "Am primit valoarea platilor restante pentru lunile mai, iunie si partial iulie. Saptamana aceasta va deveni restanta si luna august", au declarat sursele citate.
Oficialii CNADNR au confirmat ca s-au facut plati in valoare de circa 31 de milioane de euro si ca sunt probleme cu exproprierile si au anuntat ca sunt in asteptarea noii legi a exproprierilor pentru a facilita procedurile si pentru ca lucrarile sa se desfasoare intr-un ritm mai rapid. Ei au explicat ca procesul exproprierilor la Autostrada Transilvania este finalizat in proportie de 94,12% pentru sectiunea 2B si ca pe sectiunea 3C au fost achizitionate aproape 49% din terenurile necesare. "In lunile septembrie-octombrie sunt prevazute 28 de imobile si, respectiv, 259 de imobile expropriate pentru sectiunile 2B si 3C", a declarat anterior Stefan Sebastian Szobotka, directorul de comunicare a CNADNR.
Compania de Autostrazi a anuntat recent ca in acest an s-a cheltuit pentru constructia autostrazii Transilvania circa 211 milioane de euro pentru toate activitatile, inclusiv cele conexe proiectului, statul cheltuind in ultimii patru ani aproape 675 de milioane de euro pentru acest proiect. Autostrada ar urma sa aiba 415 kilometri si are ca termen de finalizare 2013.
Sursa Ziarul Financiar

Romania ar putea atrage in 2009 un sfert din totalul fondurilor europene alocate infrastructurii rutiere

Romania ar putea atrage in 2009 de la Uniunea Europeana 500 de milioane de euro, echivalentul a circa 25% din totalul fondurilor europene alocate pentru infrastructura rutiera, potrivit estimarilor Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR). "Am depus la Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor proiecte in valoare de 500 milioane de euro, care vor necesita o perioada de 6 luni inainte de a fi aprobate", a declarat Stefan Szobotka, directorul de comunicare al CNADNR, in cadrul seminarului "Cand se vor vedea primele rezultate ale fondurilor europene din infrastructura", organizat ieri de Ziarul Financiar impreuna cu Search Corporation, Rompetrol, Schoenherr si Asociatii si Siemens.

Valoarea fondurilor care ar putea fi atrase in 2009 este mult sub necesarul estimat pana in 2018, care se ridica la circa 4-5 miliarde de euro pe an, in conditiile in care 2 miliarde de euro/ an merg catre constructia de autostrazi, un miliard de euro/ an catre reabilitarea de drumuri nationale si judetene si nu in ultimul rand 2 miliarde de euro/ an catre intretinerea curenta si periodica a intregii retele de drumuri, potrivit estimarilor companiei de consultanta Search Corporation. Din 2004 pana anul acesta au fost construiti 66 de kilometri de autostrada din totalul de 263 de kilometri pe care ii are Romania, si s-a inceput lucrul la alti 180 de kilometri. "In primii doi ani rezultatele atragerii de fonduri europene in infrastructura vor fi slabe, vom putea sa ne pronuntam insa la inceputul lui 2009 cand va avea loc prima evaluare din partea Uniunii Europene. Principalii factori care vor influenta proiectele de infrastructura sunt stabilitatea strategiei guvernamentale, disponibilitatea terenurilor, costurile operationale si legislatia", a declarat Victor Grigore, director Advisory Services in cadrul companiei de consultanta KPMG.

In prezent sunt in lucru 37 de kilometri pe Coridorul IV pan-european Nadlac-Constanta si alti 130 de kilometri sunt in faza de licitatie. "Exista o intarziere istorica a proiectelor de infrastructura. De aceea, in ultimii ani CNADNR si-a schimbat radical profilul. In urma cu 2-3 ani circa 80% din activitate era de intretinere a drumurilor nationale existente, iar in prezent peste 50% din activitate reprezinta dezvoltarea de proiecte noi", spune Szobotka. Potrivit lui, Ministerul Transporturilor doreste sa inceapa proiecte de constructie pe cat mai multe sectoare de drum anul viitor, inclusiv componente a autostrazii Transilvania. Anul viitor vor fi finalizate tronsonul Suplacu de Barcau-Bors si o portiune din segmentul Campia Turzii-Gilau, care va fi utilizata ca solutie temporara de ocolire a orasului Cluj-Napoca.

Daca in 2007 alocarea bugetara pentru proiecte de autostrazi a fost de 292 de milioane de euro, in 2008 investitiile in infrastructura aproape s-au dublat, pana la 508 milioane de euro, dintr-un necesar de 1,3 miliarde de euro, potrivit datelor prezentate de CNADNR.
Principalele obstacole pentru realizarea proiectelor de infrastructura sunt in opinia ministrului transporturilor Ludovic Orban procesul de expropriere, descarcarile arheologice si autorizatiile de mediu necesare pentru realizarea constructiilor. "Trebuie urmarite anumite etape in realizarea unui proiect major de infrastructura, pornind de la elaborarea studiului de fezabilitate cu o durata de 12 pana la 24 de luni, urmat de atragerea cofinantarii europene cu o perioada de aproximativ 6 luni, ulterior fiind organizata licitatia pentru selectarea proiectantului, elaborarea proiectului tehnic si achizitionarea terenurilor cu o perioada totala de circa trei ani. Elaborarea detaliilor de executie, licitatia pentru supervizarea si executia lucrarilor si constructia propriu-zisa dureaza aproximativ patru ani", a explicat Valentin Stoica, vicepresedintele executiv al Search Corporation.

In cadrul proiectului tehnic, intarzierea procesului de obtinere a avizelor poate avea drept consecinta expirarea avizelor, situatie ce se intampla in 75% din proiectele de infrastructura. Mai mult, lipsa cadrastrului la nivel national si a planurilor de parcelare impiedica procesul de achizitie a terenurilor, in timp ce procesul de executie este blocat de descoperirea de utilitati necunoscute chiar de catre detinatori. "Exproprierea este o lupta de principii intre utilitatea publica si dreptul de proprietate. Noua lege 198 propusa de Guvern (n.r. - care se afla in prezent in dezbatere la Parlament) micsoreaza numarul participantilor la negociere, dar elimina instrumentele de protectie a proprietarilor", a declarat Sebastian Gutiu, managing partner al firmei de avocatura Schonherr si Asociatii. Noua lege va reduce timpul alocat exproprierii de la 15 la 6 luni.

O alta problema care afecteaza proiectele de infrastructura este calitatea slaba a materialelor de constructii utilizate pentru constructia drumurilor. "Rompetrol a decis in urma cu 4 ani sa se implice in procesul de productie a bitumului pentru proiecte de infrastructura, si a inceput in toamna anului 2007 sa produca la rafinaria Vega bitum cu polimeri. In pofida costurilor cu 32% mai mari, pe termen lung avantajele sunt evidente, atat in ceea ce priveste durata de viata a drumurilor cat si standardele superioare la care se ridica acestea", afirma Dumitru Manoiu, vicepresedinte Research & Development Rompetrol.

Pe langa fondurile de la Uniunea Europeana, infrastructura va fi dezvoltata si prin proiecte in parteneriat public-privat. Un exemplu in acest sens este sectorul Comarnic-Brasov component al autostrazii Bucuresti-Brasov, in valoare de circa un miliard de euro, care a inregistrat insa un esec in 2004-2005, cand au fost reziliate contractele castigate atunci de Strabag (Austria), Vinci (Franta) si Ashtrom & Roichmann J.V (Israel). "Exista riscul sa ne compromitem ca tara in cazul in care nu vom duce la bun sfarsit proiectul in parteneriat public-privat Comarnic-Brasov, aflat in ultima faza de licitatie", spune Szobotka. Studiul de fezabilitate al proiectului Comarnic-Brasov este realizat de compania de consultanta Search Corporation care considera ca proiectul PPP Comarnic-Brasov trebuie "protejat ca un tezaur". "Potrivit unui studiu realizat de noi faptul ca autostrada Bucuresti-Ploiesti nu este finalizata aduce pierderi anuale de cel putin 50 milioane de euro", conchide Stoica de la Search Corporation.

Sursa

Orban ii spune ambasadorului ungar sa se preocupe de infrastructura din tara sa, nu de Autostrada Transilvania

Cu toate ca ungurii au reusit sa construiasca aproape o mie de kilometri de autostrada in timp ce noi ne ''mandrim'' cu vreo 250, ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, ii transmite ambasadorului Ungariei, Fuzes Oszkar, sa se procupe de infrastructura din tara sa si sa nu mai critice modul in care decurg lucrarile la Autostrada Transilvania, dupa ce oficialul ungar s-a declarat nemultumit de ritmul acestor lucrari. "Ambasadorul Ungariei lucreaza la Bechtel? Eu nu-mi permit sa fac declaratiii legate de dezvoltarea infrastucturii din Ungaria, asa ca il sfatuiesc si pe ambasadorul Ungariei sa se preocupe de Ungaria'', a declarat Orban, adaugand ca in fiecare luna apare cate un scandal legat de Bechtel, avand in vedere ca este vorba de ''un contract care garanteaza foarte multe drepturi pentru companie si multe obligatii pentru stat'', transmite NewsIn.

Ministrul Transporturilor a mai spus ca Autostrada Transilvania va fi finalizata pana la granita de vest la sfarsitul anului 2013. "As vrea sa spun ca noi vom finaliza pana la granita de vest la finele lui 2013 Autostrada Transilvania, ca si coridorul IV, pana la Nadlac'', a mai spus ministrul.

Cu privire la termenul de finalizare al Autostrazii Transilvania, Orban sustine ca in raport cu graficul de executie exista o intarziere recuperabila de 4-5% raportat la 30% stadiul fizic de realizare, ceea ce nu considera a fi o problema.In ceea ce priveste tronsonul Gilau - Suplacul de Barcau, Ludovic Orban a spus ca acesta se afla in stadiul de proiectare, avand ca termen 1 noiembrie pentru aprobarea in Consiliul Tehnico Economic al Companiei Nationale de Drumuri si Autostrazi a documentatiei."Dupa aceea vom da ordin de incepere a lucrarilor, incepand de anul viitor", a conchis Ludovic Orban.

Ambasadorul Ungariei, Fuzes Oszkar, a declarat la Cluj ca reteaua de autostrazi din Ungaria se afla la 30 de km de Bors, el fiind nemultumit de ritmul cu care se desfasoara lucrarile la Autostrada Transilvania. Purtatorul de cuvant al companiei Bechtel, Bogdan Sgarcitu, a precizat, luna trecuta, ca au fost construiti sase kilometri din autostrada Transilvania si estimeaza ca, pana la sfarsitul lunii septembrie, inceputul lunii octombrie, Bechtel ar putea finaliza un tronson de pana la zece kilometri, iar pana la sfarsitul anului - 20 de kilometri. Sgarcitu a declarat ca lucrarile realizate in aprilie, mai si iunie nu au fost achitate, desi au fost certificate, iar valoarea acestora se ridica la 67 de milioane de euro. Acesta a fost contrazis de premierul Tariceanu, care declarase ca lucrarile au fost decontate, cu precizarea ca plata se face dupa certificarea lucrarilor executate.

Conform proiectului, Autostrada Transilvania (415 km) parcurge ruta de la nord-vest de la Brasov pana la Oradea, la granita cu Ungaria si va trece prin Brasov, Fagaras, Sighisoara, Targu Mures, Cluj Napoca si Oradea. Contractul de proiectare si executie a lucrarilor a fost semnat in decembrie 2003 intre Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) si Bechtel International (USA). In februarie 2006, in urma renegocierii contractului, a fost prelungit termenul de finalizare din decembrie 2012 pentru decembrie 2013. Proiectul este impartit in opt tronsoane. In iunie 2004 lucrarile au fost demarate simultan pe doua dintre acestea - 2B Campia Turzii - Cluj Vest (Gilau) si 3C Suplacu de Barcau - Bors.

Sursa Ziua

Miză imobiliară pe centura Clujului

Drumul ce va lega judeţele din Nord-Vestul ţării provoacă scandal între Cluj şi capitală . Neînţelegerile din jurul proiectului centurii care va prelua traficul din Maramureş, Sălaj şi Satu Mare, ocolind Cluj-Napoca prin Nord, sunt cauzate de bani. 

Proiectul centurii care ar urma să facă legătura între judeţele din nord-vestul Ardealului, ocolind prin partea de nord municipiul Cluj-Napoca, se zbate din luna iunie în faza de studiu de fezabilitate. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, iniţiatorul proiectului, nu a stabilit încă sursa de finanţare pentru cei aproximativ 90 de milioane de euro necesari lucrărilor. În plus, Primăria Cluj-Napoca a refuzat în mod repetat varianta de centură propusă de Companie. 

Miza conflictului se traduce în milioane de euro. Municipalitatea vrea ca două cartiere pe care le dezvoltă în nordul oraşului, în parteneriat public-privat (Tineretului şi Lombului) să fie deservite direct de varianta ocolitoare. Pe de altă parte, reprezentanţii Companiei de Autostrăzi susţin că centura ar trebui să deservească traficul de tranzit, care acum trece prin oraş. 

Miza ajunge la 28 de milioane de euro 

Specialiştii imobiliari susţin că preţul terenului în cele două cartiere pe care le dezvoltă municipalitatea în zonă ar creşte cu 10 - 15%, dacă zonele rezidenţiale ar avea rute directespre centură. „Există anumite condiţii pentru ca valoarea unui teren să crească. Accesul, pe lângă utilităţi, este unul din cele mai importante.  

Astfel, preţul terenului ar putea creşte cu 10 - 15%", a spus Claudiu Truţă, consilier imobiliar al agenţiei Grup de Lux. În prezent, terenurile din zonă valorează aproximativ 40 de euro pe metru pătrat. O creştere cu 15% înseamnă 6 euro în plus la fiecare metru pătrat. Deşi creşterea pare nesemnificativă, dacă luăm în considerare suprafaţa de 203 hectare a Cartierului Tineretului şi cea de 267 de hectare a Cartierului Lomb, vorbim de o majorare a preţului terenului cu aproximativ 28 de milioane de euro. Municipalitatea clujeană are o participaţie de 51% în firmele care vor construi cele două cartiere pe lângă care va trece centura ocolitoare. 

Soluţii tehnice dificile şi scumpe 

Soluţia tehnică, respinsă a cincea oară de municipalitate, prevedea patru puncte de acces pe centură, mult prea puţine după edilul Emil Boc. „Varianta ocolitoare este gândită pentru traficul de tranzit în regim de autostradă şi nu poate avea multe intersecţii pentru că îşi pierde sensul", spune în replică purtătorul de cuvânt al companiei, Ştefan Sebastian Szobotka. Pe de altă parte, realizarea punctelor de acces cerute de Boc ar creşte substanţial costurile centurii, mai ales că cele două cartiere sunt situate pe două dealuri. 

Legătură cu Autostrada Bechtel 

Proiectul centurii Nord prezentat la ultima întâlnire dintre proiectant şi municipalitate prevede o şosea de 32 de km care să asigure preluarea traficului de tranzit dinspre Maramureş, Sălaj şi Satu Mare. Intrarea pe şosea era prevăzută prin dreptul localităţii clujene Floreşti, iar ieşirea prin Apahida. Pentru dezvoltarea în etapa următoare a Centurii Nord, a fost prevăzută şi realizarea unei legături cu Autostrada Transilvania, cu racordare la nodul rutier Sânpaul, judeţul Cluj.

Sursa Adevarul

Bani degeaba - drumarii au descoperit ca autostrada transilvania poate fi construita "mai repede si la jumatate de pret"

Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale - CNADNR a propus Guvernului rezilierea contractului cu firma americana Bechtel, constructorul Autostrazii Transilvania. "Am cerut Guvernului ruperea partiala a contractului, astfel incat Bechtel sa construiasca 30% din autostrada cu 2,2 miliarde de euro, si celelalte tronsoane sa fie scoase la licitatie. Daca nu reziliem contractul cu Bechtel, Autostrada Transilvania va costa 20 de miliarde de euro. Autostrada se poate construi mult mai repede si la jumatatea pretului cerut de Bechtel", spun oficialii din CNADR. 

Nemultumiri pe santier 
Potrivit unei scrisori destinate conducerii CNADR si semnate de zeci de muncitori romani care lucreaza pe santierul autostrazii, lucrarile companiei reprezinta "pericol public" pentru siguranta circulatiei. In scrisoare se mai arata ca pe aliniamentul Autostrazii Brasov-Bors nu se va putea circula prea curand, din cauza calitatii submediocre a lucrarilor. Totodata, angajatii romani spun ca muncitorii turci primesc salarii de mii de euro care nu sunt impozitate, in timp ce muncitorii romani calificati castiga maxim 300 de euro pe luna. "Se face mare risipa de materiale si bani publici, ca atare se tot solicita bani peste conventie, bani care sunt din buzunarul romanilor", se mai arata in scrisoare. Reprezentantii CNADNR spun ca scrisoarea muncitorilor romani a fost trimisa la DNA, dar nu s-a primit inca nici un raspuns. Reprezentantii Companiei de Autostrazi au vizitat santierul autostrazii Transilvania si sunt nemultumiti de activitatea companiei americane. Ei spun ca in judetul Bihor au gasit pe aliniamentul autostrazii mai multe lucrari abandonate si gropi pline cu apa. Conform reprezentantilor CNADNR, cei de la Bechtel "profita de o clauza de contract prin care pot depasi preturile si daca vor, pot ajunge la 20 de miliarde de euro". 

Cea mai mare autostrada din Europa
Autostrada "Transilvania" este cel mai mare proiect de infrastructura din Europa. Aceasta va avea 415 km si este proiectata cu 267 de poduri si viaducte, 94 de pasarele si 58 de pasaje. Daca lucrarile ar fi fost demarate in 2004 si ar fi fost sustinute financiar corespunzator, autostrada ar fi trebuit sa fie terminata in 2012. Multi politicieni spun ca sunt nemultumiti de ritmul in care compania americana Bechtel lucreaza la Autostrada Transilvania. 
Ei afirma ca, la o medie anuala de cheltuieli de 200 milioane de euro, autostrada va fi gata in 2017, si nu in 2013. Este un rationament logic, pentru ca ei nu au reusit in 2006 sa cheltuiasca decat 34 milioane de euro din cele 78 milioane alocate si daca vor continua asa nu vor termina la timp. Intarzierile inregistrate sunt cauzate si de partea romana, care nu a reusit sa exproprieze decat aproximativ 75% din terenurile necesare construirii celui mai avansat tronson. 

Renegocierea contractului
Proiectul are o valoare estimativa de cel putin 2,5 miliarde de euro, una finala de peste 3 miliarde de euro, iar banii ar fi trebuit sa fie obtinuti din taxa de drum. 
Numai ca, dupa ce PSD a pierdut alegerile, proiectul a fost sters de pe lista de prioritati. Daca fostul premier, Adrian Nastase, afirma la scurt timp dupa semnarea contractului ca "este un proiect esential si urgent pentru Romania", comisarul european pentru extindere, Verheugen, avertiza, in primavara lui 2004, ca proiectul nu va avea sustinerea Bruxelles-ului la nici o institutie financiara internationala. Pe atunci in opozitie, liderii PNL si PD au promis ca, in situatia in care vor ajunge la putere, vor ataca anumite clauze contractuale ce dezavantajau statul roman. Ceea ce s-a si intamplat. Reexaminarea contractului cu Bechtel a fost anuntata de premierul Tariceanu in ianuarie 2005. Primul ministru isi exprima atunci temerea ca "acest mod de atribuire directa nu respecta legislatia europeana privind derularea contractelor". Contractul a fost criticat si de presedintele Traian Basescu. Temandu-se de sumele care ar fi trebuit platite in cazul rezilierii contractului, autoritatile romane au decis ca macar pretul sa fie unul corect. Data fiind insa sustinerea deosebita de care s-a bucurat proiectul din partea tuturor partidelor politice, dupa mai multe luni de negocieri, autoritatile romane si reprezentantii concernului Bechtel au ajuns la un nou acord. Valoarea renegociata a contractului este mai mica cu 126 milioane de euro.

Sute de modificari ale proiectului 
Anul trecut, reprezentantii CNADNR au trimis Executivului o solicitare in care solicita sa li se spuna daca valoarea initiala a contractului poate fi depasita. Cu nu mai putin de trei miliarde de euro. Conducerea CNADNR nu este lamurita nici asupra interpretarii pe care trebuie sa o dea contractului. 
Cea proprie, potrivit careia suma de 2,24 miliarde de euro este ferma, sau cea a firmei Bechtel, conform careia "valorile sunt tinta si ca urmare nu exista nici un impediment in depasirea acestora". Insa, pentru ca valoarea contractului a fost aprobata prin hotarare de guvern in 2004, orice depasire a acesteia sau doar a unor capitole de cheltuieli, ar reprezenta o incalcare a legii. Una dintre problemele sesizate este si modificarea repetata a proiectului din proprie initiativa de catre Bechtel, in absenta aprobarilor din partea CNADNR. 
Potrivit raportului, Bechtel a incercat sa ascunda propriile greseli si sa ia alti bani pentru remedierea acestora. In perioada mai-octombrie, Bechtel a efectuat, fara avizul CNADNR, sute de modificari ale proiectelor. Totusi, Bechtel se angajase prin contractul pe care l-a semnat sa adopte o strategie de minimizare a costurilor.

Codasii mioritici
In Romania, in ultimii 14 ani s-au construit, in medie, 16 kilometri de autostrada pe an. Astfel, desi unele state vecine tarii noastre, mai mici ca si suprafata - cum ar fi Bulgaria sau Ungaria - au un numar mult mai mare de kilometrii de autostrada decat Romania. Tara noastra are doar 226 de km de autostrada, Bulgaria - 324 km, iar Ungaria dispune de 448 km de autostrazi. Slovacia dispune de 296 km de autostrada, Cehia are 517 km, iar Franta si Germania vor putea fi cu greu egalate de Romania la capitolul autostrazi: Franta are 9.934 km de autostrada, iar Germania are 11.786 km. In ritmul in care se lucreaza la noi in acest domeniu vom avea nevoie de cateva sute de ani pentru a putea ajunge la nivelul Frantei sau al Germaniei.

Sursa

CNADNR va primi 119,49 milioane lei pentru exproprierile terenurilor de pe Autostrada Transilvania

CNADNR va primi 119,49 milioane lei pentru exproprierile terenurilor de pe Autostrada Transilvania, iar suma estimata va fi virata de catre Ministerul Transporturilor, se arata intr-un proiect de hotarare al ministerului. 
Potrivit actului normativ initiat de Ministerul Transporturilor, se are in vedere nevoia urgenta de a asigura constructorului terenul liber si front de lucru pentru executia proiectului Autostrazii Brasov- Cluj- Bors, deoarece orice intarziere care apare in programul de lucrari, genereaza costuri suplimentare. 
Suma estimata de 119,49 milioane lei prevazuta ca despagubire a fost stabilita in baza rapoartelor de expertiza intocmite, pe categorii de imobile de catre persoane autorizate in evaluare si reprezenta despagubirile ce vor fi acordate proprietarilor imobilelor proprietate privata situate pe Sectiunea 3B pe teritoriul localitatilor Ip, Crasna, Nusfalau si Boghis din judetul Salaj care face parte din Autostrada Brasov-Cluj- Bors. 

Suprafata de teren prevazuta in proiectul tehnic este de 1.631.798 metri patrati, fiind supuse expropierii un numar de 1.310 imobile. 

Ministerul Transporturilor va vira, in termen de 15 zile de la intrarea in vigoare a hotararii fundamentate prin nota, intr-un cont bancar deschis pe numele Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania pentru despagubirile ce vor fi acordate proprietarilor imobilelor din cele patru localitati de pe Autostrada Transilvania. 

Se estimeaza ca Bechtel sa realizeze, conform acordului de modificare la contractul incheiat, in 2009, lucrari in valoare de 319.600.000 euro, potrivit datelor furnizate in august de CNADNR pentru agentia de presa NewsIn. 

"Avand in vedere necesitatea unei autostrazi in zona respectiva, Autostrada Transilvania este o prioritate pentru Compania Nationala de Drumuri Nationale si Autostrazi din Romania (CNADNR), impreuna cu autostrazile ce urmeaza sa mai fie construite pe traseul Coridoarelor IV si IX. In toamna anului 2008 urmeaza sa fie finalizati primii 25 de kilometri ai acestei autostrazi, pe sectorul aflat intre Campia Turzii si Gilau", au declarat reprezentantii companiei. 

Pentru firma Bechtel, conform acordului de modificare la contractul incheiat, necesarul pentru 2008 se ridica la suma de 442.000.000 euro. Bugetul aprobat pentru proiectul Autostrada Transilvania la 30 iunie a fost de 246.231.142 euro. Firmei Bechtel i-au fost platiti pana in prezent, pentru anul in curs, de catre CNADNR peste 194 milioane euro, iar pentru restul activitatilor necesare proiectului (exproprieri, deminari, descarcare arheologica, mutare si protejare utilitati) au fost platiti 16.669.051 euro. 

Potrivit reprezentantilor CNADNR, sumele achitate pentru Autostrada Transilvania presupun facturile catre firma Bechtel pentru lucrarile realizate de catre aceasta, dar si alte lucrari pe care incluse in proiect, respectiv plata proiectantului, plata consultantului, plata serviciilor juridice (consultanta dar si intocmirea documentatiei cadastrale necesare exproprierilor), deminari, descarcare arheologica, mutare si protejare utilitati. 

Pe sectiunea 2B (Campia Turzii- Cluj Vest) in lungime de 54 kilometri exproprierile au fost realizate in proportie de 94,2%, iar pentru sectiunea 3C (Suplacu de Barcau- Bors 64 km.) exproprierile s-au realizat in proportie de 50%. Valoarea lucarilor pentru sectiunea 2B este de 434 milioane euro, iar pentru sectiunea 3C valoarea lucrarilor este de 445 milioane euro. 

Realizarea exproprierilor este un proces destul de greoi pentru ca sunt foarte multi proprietari care nu au acte de proprietate sau exista neconcordante intre cartea funciara si inregistrarile de la primarii, practic este o munca luata de la zero in unele zone, iar Romania nu are cadastru, au precizat reprezentantii Companiei de Drumuri. De asemenea, Legea privind exproprierile a dus la intarzieri privind exproprierile de teren. In plus, tot CNADNR considera ca achizitiile de terenuri presupun si asigurarea gropilor de imprumut pentru pamant (pamantul din zona nu este bun si pentru a asigura calitatea fundasieie trebuie inlocuit n.r.). Astfel, transportul pamantului de la gropile de pamant costa destul de mult, au mai spus reprezentantii companiei. 
Conform proiectului, Autostrada Transilvania (415 km) parcurge ruta de la nord-vest de la Brasov pana la Oradea, la granita cu Ungaria si va trece prin Brasov, Fagaras, Sighisoara, Targu Mures, Cluj Napoca si Oradea. Contractul de proiectare si executie a lucrarilor a fost semnat in decembrie 2003 intre Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) si Bechtel International (USA). In februarie 2006, in urma renegocierii contractului, a fost prelungit termenul de finalizare din decembrie 2012 pentru decembrie 2013. Proiectul este impartit in opt tronsoane. In iunie 2004 lucrarile au fost demarate simultan pe doua dintre acestea - 2B Campia Turzii - Cluj Vest (Gilau) si 3C Suplacu de Barcau - Bors.

Sursa Bizcity

11 milioane de dolari pentru "Autostrada Nokia"

Directorul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADN), Dorin Debucean, a declarat ca a obtinut la rectificarea bugetara de saptamana trecuta fonduri pentru demararea proiectului autostrazii urbane Gilau - Jucu, cunoscuta sub denumirea de "Autostrada Nokia".

Suma obtinuta astfel este de 27 de milioane de lei , aproximativ 11 milioane de dolari, insa pentru a o putea utiliza CNADN are nevoie de acceptul Ministerului Finantelor. 

"[...] Din aceste fonduri putem sustine proiectarea rutei de la Gilau pana la Jucu. Ceea ce s-a realizat pana acum este studiul de fezabilitate si indicatorii tehnico-economici, parte de care s-a ocupat societatea Iptana. Avem, de asemenea, avizul Comisiei Tehnico-Economice a CNADN si o hotarare de guvern."

Acceptul din partea Ministerului Finantelor va duce "Autostrada Nokia" cu un pas mai aproape de realizare ce va incepe cu organizarea unei licitatii de proiectare.

Sursa

Autostrada Nokia, prelungită până la Dej şi continuată cu un drum expres până la Bistriţa

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri din România va comanda un studiu de fezabilitate pentru autostrada Jucu-Dej şi prelungirea acesteia cu un drum expres până la Bistriţa, valoarea estimativă a contractului fiind de 3,66 milioane de lei, asigurată de la bugetul de stat.

Şoseaua va extinde viitoarea autostradă Nokia, Cluj-Jucu, până la Dej, unde grupul german Kolbenschmidtse va produce blocuri motoare pentru modelele Porsche, Jaguar şi Mercedes.

Autostrada Nokia va asigura legătura între autostrada Transilvania, municipiul Cluj-Napoca şi localitatea Jucu, unde se află fabrica de telefoane mobile a grupului finlandez.

Traseul autostrăzii se desprinde din centura Clujului, va traversa judeţul Cluj şi va continua la profil de drum expres până la municipiul Bistriţa, pe teritoriul judeţului Bistriţa Năsăud şi va asigura o legătură rapidă cu DN 17 Bistriţa - Vatra Dornei - Suceava.

Autostrada Jucu-Dej va asigura legătura cu centura Clujului şi va începe din apropierea localităţii Jucu, traseul va urmări albia râului Someşul Mic, va ocoli localitatea Bontida prin partea de vest şi va intersecta apoi DN 1C în dreptul localităţii Băiţa. În continuare, autostrada va ocoli Gherla pe la vest, prin două pasaje peste calea ferată şi continuă direcţia sud-nord până în partea de sud-vest a Dejului, potrivit unui anunţ al Companiei de Drumuri.

Apoi, autostrada va continua în drumul expres printr-un nod rutier, care va extinde traseul pe partea stângă a râului Someşul Mare, va ocoli oraşul Beclean prin sud, va traversa râul Sieu în apropierea localităţii Sieu Sfântu şi va continua până în Bistriţa la intersecţia cu DN 17.

Şoferii vor putea circula pe autostrada în lungime de circa 30 de km cu 130 de km/h, iar pe drumul expres de aproximativ 45 de km cu 120 de km/h.Pentru construcţia acestora, statul va fi nevoit să exproprieze o suprafaţă de 300 de hectare, care reprezintă terenuri din extravilanul şi intravilanul localităţilor.Pe traseul autostrăzii şi al drumului expres vor exista parcări si spaţii de servicii, care vor include, printre altele, benzinării, restaurante, moteluri, toalete şi spaţii comerciale.Atât autostrada, cât şi drumul expres vor avea patru benzi, câte două pe fiecare sens.

Studiul de fezabilitate va trebuie realizat în 210 zile de la data atribuirii contractului, ofertele putând fi depuse până la 6 octombrie. În atribuirea licitaţie, propunerea financiară va avea o pondere de 55%, iar cea tehnică de 45%.

Sursa Mediafax

Peste 20 de km din Autostrada Transilvania ar putea fi gata până la sfârşitul anului

Directorul de comunicare al companiei Bechtel, Bogdan Sgârcitu, a declarat, joi, pe şantierul Autostrăzii Transilvania, unde a fost prezent şi premierul, că dacă totul va decurge bine până la sfârşitul anului vor fi finalizaţi peste 20 de kilometri din autostrada Transilvania.

Sgârcitu a declarat că nefinalizarea exproprierilor şi faptul că nu au fost relocate toate utilităţile de pe terenul unde se construieşte autostrada sunt principalele motive de întârziere.

"Nu vă pot promite că vor fi finalizaţi 20 sau 25 de kilometri anul acesta. Sunt porţiuni unde terenul nu ne-a fost dat nouă să lucrăm şi nu doar exproprierile sunt o problemă, ci şi relocarea utilităţilor şi problemele de arheologie. Unele dosare sunt procesate, dar nu s-a făcut încă plata către proprietari, pentru a termina procesul de expropriere. Până acum am finalizat şase kilometri de autostradă, depinde cum merg lucrurile, cu posibilitatea ca la sfârşitul anului să avem aproximativ 20 de kilometri, dacă lucrurile merg bine", a precizat Sgârcitu.

El a spus că sectorul 2B al autostrăzii, care începe la Câmpia Turzii şi se termină la Gilău, va avea cel puţin trei noduri, existând mai multe solicitări în acest sens.

"Trei noduri vom avea pe acest tronson: Câmpia Turzii, Turda şi Gilău sunt deja proiectate, există o solicitare pentru a avea mai multe noduri, deocamdată nu este o decizie luată", a afirmat Sgârcitu.

Sgârcitu a spus că mai există încă restanţe la plata lucrărilor efectuate.

"Sperăm ca sumele pe aprilie, mai şi iunie, să fie plătite cât mai curând. Guvernul a aprobat o rectificare de buget, dar banii nu sunt încă disponibili. Pentru aceşti bani lucrările au fost certificate deja", a menţionat Sgârcitu.

Sursa Mediafax