Au reînceput lucrările la şoseaua de centură a Iaşului

Se lucrează la infrastructura unui pasaj de 440 de metri peste calea ferată Iaşi – Tg. Frumos

La sfîrşitul săptămînii trecute au reînceput lucrările la şoseaua de centură a Iaşului. În această iarnă, constructorii şi‑au restrîns activitatea ca urmare a condiţiilor nefavorabile de mediu. "S‑au cheltuit pînă acum 15,42 de milioane de lei, cu tot cu TVA, din cele 136 de milioane de lei, fără TVA, alocate lucrării", ne-a precizat Ilie Ştefan, director adjunct al Direcţiei de Drumuri şi Poduri Iaşi. În prezent, se lucrează la infrastructura unui pasaj de 440 de metri peste calea ferată Iaşi – Tg. Frumos. Constructorii se ocupă concomitent de lucrările de umplutură şi de aplicare a unui strat superior de fundaţie pentru primii cinci kilometri ai şoselei. La aceste operaţiuni se adaugă efectuarea de terasamente în zona Pădurii Uricani.

Şoseaua are un termen de execuţie de 36 de luni, urmînd a fi finalizată în 2011. Centura municipiului are în vedere construirea unei variante de ocolire pentru maşinile cu tonaj greu şi una pentru autoturisme.
Sursa Evenimentul

Constructii in pas de melc. Lucrarile la Pasajul Baneasa avanseaza de 12 ori mai lent ca in Vest

Ministerul Transporturilor se lauda cu ceva timp in urma ca pasajul subteran de la Baneasa va fi gata in decembrie 2007, apoi in iunie 2009. Totusi, in prezent, lucrarile sunt realizate in proportie de 15%. Din lipsa de finantare, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) nu a platit toate lucrarile efectuate la pasajul subteran de la Baneasa si nu mai are bani pentru continuarea lucrarilor. Firma Lena, constructorul pasajului, precizeaza insa ca „lucrarile decurg conform graficului de lucrari aprobat”.

La sapte luni de la inceperea constructiei pasajului subteran din vecinatatea aeroportului Baneasa, pe DN 1, constructorul portughez Lena nu a realizat nici un sfert din lucrari. Reprezentantii Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) ne-au declarat ca lucrarile la pasaj nici nu ar fi trebuit sa inceapa, intrucat nu au existat, la acel moment, autorizatie de constructie, plan urbanistic zonal, exproprieri si aviz de mediu. „Compania Lena executa lucrari la coloane si la peretii mulati. In prezent, lucrarile sunt realizate sub 15%. Nici acum constructorul nu a primit avizul de mediu. De la jumatatea anului trecut pana acum nu s-a lucrat mai nimic, din cauza ca nu au avut toate avizele. Intre timp, majoritatea avizelor au fost obtinute, urmeaza sa mai primim avizul de mediu pentru taierea copacilor”, explica reprezentantii Companiei de Autostrazi. Pe de alta parte, chiar daca mai sunt cinci luni pana cand soferii ar trebui sa circule prin tunelul de la Baneasa, compania Lena nu a primit nici avansul pentru derularea lucrarilor din acest an. „Firma Lena a prezentat, la sfarsitul anului trecut, un grafic de lucrari pentru anul 2009. Conform contractului, Lena trebuie sa primeasca un avans de 30% din graficul de lucrari ce vor fi efectuate in acest an. Pana la aceasta ora nu s-a platit nici un leu. Totodata, CNADNR nu a achitat toate facturile pentru lucrarile realizate de la pasaj” , ne-au mai declarat reprezentantii CNADNR.

Utilajele portughezilor perturba traficul pe Baneasa

Lucrarile la pasajul subteran de la Baneasa sunt intarziate si din cauza traficului aerian de pe aeroportul Baneasa. „Portughezii de la Lena folosesc utilaje care au o inaltime ce afecteaza traficul aerian de pe aeroportul Baneasa. Exista un aviz special de la autoritatile din domeniul aviatiei si nu se poate lucra in momentele cand aterizeaza aeronavele. Utilajul lucreaza foarte aproape de pista de aterizare. Muncitorii firmei Lena sunt obligati sa mute utilajele inainte de aterizarea aeronavelor. Este foarte greu sa muti utilajele, pentru ca sunt foarte grele. In plus, autoritatile trebuie sa mute statiile de autobuz din zona aeroportului Baneasa, pentru ca acolo se fac sapaturi”, ne-au mai spus reprezentantii CNADNR. Acestia ne-au mai declarat ca un pasaj rutier poate fi construit in maximum 60 de zile. „Un pasaj din Ankara, de doua ori mai mare decat cel la care se lucreaza acum în Baneasa, a fost construit in 58 de zile, langa gara, intr-o zona foarte aglomerata”, au spus reprezentantii CNADNR. Directorul de investitii al CNADNR, Marin Ionescu, ne-a declarat ca finalizarea lucrarilor la pasajul subteran de la Baneasa depinde de constructia unei casete de retentie sub infrastructura rutiera din pasajul subteran. „Primaria Capitalei trebuie sa organizeze o licitatie pentru constructia a doua casete in lungime de 250 de metri si un diametru de 2,5 metri. La capetele pasajului vor exista doua statii de pompare. Lucrarile pentru cele doua canale costa aproximativ 3 milioane de euro. Asteptam licitatia de la Primaria Capitalei. Firma Lena lucreaza ziua la coloane si noaptea basculantele cara pamantul cu apa”, ne-a spus directorul de investitii al CNADNR. Marin Ionescu recunoaste ca nu exista buget pentru pasajul de la Baneasa. „Conform contractului, in iunie trebuie sa fie finalizate lucrarile la acest obiectiv. Romania are buget? Nici nu se stie cat o sa fie bugetul. Asteptam aprobarea bugetului pentru a putea sti cand se vor finaliza lucrarile”, a afirmat Ionescu.

Exproprierile, rezolvate din octombrie 2008

Cu toate ca in zona aeroportului Baneasa e plin de gropi si santuri cu noroi, reprezentantii firmei Lena spun ca lucrarile decurg conform graficului de lucrari aprobat. „Sunt executati toti pilotii forati de pe partea dreapta, mai ramânând unii pe partea stânga. Sunt rezolvate toate problemele de expropriere din octombrie 2008”, explica directorul comercial al companiei Lena, Carlos Reis. Acesta apreciaza ca lucrarile la pasajul subteran de la Baneasa vor fi finalizate la sfarsitul lunii septembrie 2009.
Sursa Gardianul

Berceanu: Prioritatea Ministerului Transporturilor sunt autostrăzile

Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a anunţat, sâmbătă, la reuniunea PDL de la Poiana Braşov, că prioritatea ministerului sunt autostrăzile, şi că, indiferent ce ce s-a construit în domeniul căilor ferate sau autostrăzilor, toată lumea va întreba câţi kilometri de autostradă s-au făcut.

"Banii sunt puţini la dispoziţia acestui Guvern. Voi face o prioritizare a abordărilor din acest an. Dar, dacă nu vom putea face o serie întreagă de lucruri în acest an, nu înseamnă că nu le vom putea face în ceilalţi trei ani de mandat, şi în acest fel să ne onorăm cu toţii promisiunile", a spus Radu Berceanu la întâlnirea conducerii PDL cu parlamentarii partidului.

Liderul PDL a anunţat că prioritatea zeo a Ministerului Transporturilor sunt autostrăzile.

"Mulţi dintre dumneavoastră au venit deja la mine, nu numai de la PDL, ci şi de la PNL, şi PSD, şi UDMR. Vă primesc cu drag pe toţi şi stau de vorbă cu toată lumea, ca toată lumea să înţeleagă: prima activitate trebuie să fie autostrăzile", a dezvăluit Berceanu.

„Chiar dacă printr-un miracol aş avea banii necesari de drumuri naţionale extraordinare, toată lumea va zice: «Bravo, ai făcut sute de kilometri de drumuri naţionale, dar câţi kilometri de autostradă ai făcut»?. Dacă aş face sute şi sute de kilometri de cale ferată cu două sensuri, electrificată, unde să se meargă cu 160 de kilometri pe oră, toată lumea va zice: «Bravo, ai făcut asta, dar câţi kilometri de autostradă ai făcut»?”, a spus ministrul Transporturilor.

El a completat că este foarte important ca parlamentarii PDL şi ai coaliţiei PDL-PSD să sprijine acţiunile guvernamentale, să le înţeleagă şi să le explice mai departe cetăţenilor.

"Vă felicit că nu aţi dat curs tentaţiei, care sunt sigur că a existat, de a ieşi la televizor şi a da replici sau contrareplici lucrurilor care s-au spus în aceste săptămâni", a spus Radu Berceanu.

El a mai cerut "un pic de moderaţie, până când vedem exact de am găsit în ministere, ce putem să facem anul ăsta, şi apoi putem să prezentăm celor care ne-au ales lucrurile concrete de care să ne şi ţinem anul ăsta, şi celelalte lucruri concrete de anul viitor".
Sursa Mediafax

Demarează lucrările la autostrada Arad - Timisoara

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a anunţat că lucrările de construcţie la autostrada Arad – Timişoara vor demara în luna februarie. Vremea rece de afară nu prea confirmă această afirmaţie.

La sfârşitul anului trecut, societatea a anunţat că de lucrările de construcţii se vor ocupa FCC Construccion şi Astaldi, iar începerea lucrărilor este programată pentru luna februarie. Valoarea investiţiei este de 482 milioane de lei (fără TVA), viitoarea autostradă având lungimea de 32 kilometri. Durata de realizare a lucrărilor este de 24 de luni, iar perioada de garanţie acordată de constructor va fi doi ani. 

Şapte constructori pentru autostrada către vest

Interesul pentru cei 32 de kilometri de drum de calitate a fost ridicat. Nu mai puţin de şapte companii şi consorţii de companii cu activitate în domeniul construcţiilor au depus dosare pentru a obţine lucrarea: Strabag (Austria), Mota Engil (Portugalia), un joint-venture între Condote şi CMC di Ravenna (Italia), un joint venture între Aktor şi Pantechniki (Grecia), Colas (Franţa), un joint venture între FCC şi Astaldi (Spania/Italia), respectiv un joint venture între societăţile Impreglio şi Itinera (Italia). În final a fost aleasă compania care a oferit preţul cel mai bun în condiţiile tehnice specificate de dosarul de licitaţie.
Sursa TimisOnline

Drumuri noi sub imbold american

Americanii din Romania intervin puternic in brambureala strazilor de la noi, si zic puternic pentru ca la noi americanii sunt de regula impetuosi. Ei bine de data asta ei spun nu, pentru ca la fel cum s-au inteles tote partidele din Romania pe educatie, la fel ar trebui facut un pact national si in privinta infrastructurii. Ce inseamna asta ? Defapt e simplu, nu mai trebuie ca romanii sa schimbe tote proiectele dupa cum schimba si guvernarea , sa nu mai existe controverse in ceea ce priveste licitatiile si castigarea lor sI, poate, astfel vom avea si noi un km de autostrada functionala. Pe cat de logic si de bine gandit este mesajul american pe atat de complicat este el de pus in practicea in Romania. Pai cum asa, asta e mesaj de incurajare, atunci cine ar mai vrea sa guverneze in Romania daca nu ar mai putea sa desfiinteze licitatii sau sa le poata castiga cine doresc ei.

Reprezentantii Camerei de Comert Americane in Bucuresti considera ca Romania are nevoie de imbunatatiri rapide in domeniul infrastructurii, ei spun ca primul pas bun a fost facut prin pactul national pentru educatie si ca, urmatoarea mutare correcta ar fi realizarea uni acord asemanator intre toate partide, pentru construirea de drumuri si autostrazi. Un asemenea acord ar asigura continuitatea necesara unei cresteri economice sanatoase si constante.

Americanii au dreptate, dar ei ignora faptul ca in Romania se fac si se desfac cualitii politice in functie de licitatiile de milioane de euro puse in joc. Un asemenea obiectiv este un ideal de neatins in Romania, problema este ca astfel de proiecte greu pot fi terminate intr-un singur mandat si de regula licitatiile se fac inainte de alegeri pentru a constrange viitorul guvern sa dea niste bani pentru altii care au facut deja aranjamentele.

Americanii deplang situatia Agentiei Romane pentru Investii Straine si declara ca aceasta ar trebui transformata intr-o organizatie profesionista, adica una cu mai multi bani.

Sigur americanii nu inteleg nici acum modalitatea de plata a taxelor si impozitelor din Romania, pentru ei achitarea TVA-ului nu face decat sa le consume timpul si banii posibililor investitori. Ei mai spun ca sistemul de invatamant trebuie sa fie corelat cu nevoile actuale ale tarii. Astfel ei prevad ca forta de munca necesara in urmatorii ani poate fi acoperita doar printr-un numar mare de asbsolventi. Sigur romanii stiu destul de bine ca americanii au dreptate, dar nu este pentru prima data cand in ultimii ani Camera de Comert Americana critica institutiile statului roman, cam degeaba.
Daca stam si ne gandim mai bine, Bechtel, firma Americana care face autostrada in Romania, dar si cea mai scumpa, a avut de castigat o gramada de bani din faptul ca s-a reorganizat si s-a refacut calculul intregului proiect.
Sursa Transporter

Ministerul Transporturilor a semnat contractul de asistenţă tehnică pentru podul Calafat-Vidin

În luna decembrie 2008 a fost efectuată plata finală pentru contractul de servicii privind „Proiectarea detaliilor de execuţie pentru infrastructura feroviară de acces la noul pod peste Dunăre de la Calafat – Vidin”, ce a fost finalizat în luna august 2008.
Contractul este o componentă a Măsurii Ex-ISPA 2001/RO/16/P/PA/008 „Asistenţă tehnică pentru reabilitarea liniei de cale ferată de la graniţa ungară până la Simeria localizată în judeţele Arad şi Hunedoara şi studiile adiacente”.
Valoarea totală a acestuia a fost de 395.000 Euro (exclusiv TVA), din care 296.250 Euro reprezintă sprijinul financiar nerambursabil acordat de Comisia Europeană prin Facilitatea ex-ISPA.
Principalele obiective ale contractului sunt:
Elaborarea detaliilor de execuţie pentru lucrările de reabilitare şi modernizare a secţiunii de cale ferată având drept scop atingerea vitezelor de 160 km/h pentru trenurile de călători şi 120 km/h pentru trenurile de marfă;
Îndeplinirea cerinţelor acordului european pentru marile linii internaţionale de cale ferată (AGC) şi ale acordului european privind marile linii de transport internaţional combinat şi instalaţii conexe (AGTC);
Integrarea reţelei feroviare române în reţeaua europeană de transport.

Contractul a fost atribuit în data de 29 august 2007 consorţiului OBERMEYER PLANEN & BERATEN GmbH/OPB, Germania, în urma desfăşurării unei licitaţii internaţionale deschise şi a urmărit proiectarea detaliilor de execuţie şi documentele de licitaţie pentru întreaga infrastructură feroviară de acces de pe partea românească în vederea construirii celui de-al doilea pod peste Dunăre planificat la Calafat – Vidin.

În data de 30 decembrie 2008, Ministerul Transporturilor a semnat contractul de asistenţă tehnică ce priveşte supervizarea lucrărilor de construcţie a infrastructurii rutiere şi feroviare de acces la podul peste Dunăre de la Calafat - Vidin. 
Cu o valoare totală de 2.798.240 euro, fără TVA, acest contract este cofinanţat de Comisia Europeană prin Facilitatea ex-ISPA, cu suma de 2.098.680 euro, diferenţa fiind asigurată de către Guvernul României, prin bugetul de stat. Principalul obiectiv al contractului este supervizarea lucrărilor de realizare a infrastructurii rutiere şi feroviare de acces la podul peste Dunăre ce se va construi la Calafat – Vidin. 
În acest sens, consultantul va constitui două echipe, una pentru componenta rutieră şi una pentru componenta feroviară, care se vor coordona şi vor asigura serviciile de supervizare în mod unitar. 
Activitatea consultantului se va desfăşura pe o perioadă de 50 luni, care acoperă: faza de pre-construcţie (1 lună), perioada de execuţie a lucrărilor (24 luni), perioada de notificare a defecţiunilor (următoarele 24 luni după execuţia lucrărilor) şi perioada de închidere (1 lună). 
Acest contract de asistenţă tehnică a fost acordat prin licitaţie deschisă asocierii formate din ITALFERR S.p.A., DIWI Consult International GmbH şi TECNIC Consulting Engineering – România SRL. 
Beneficiarii finali ai contractului sunt Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. şi Compania Naţională de Căi Ferate ”CFR” S.A.

Sursa Ministaerul Transporturilor

Mai multe despre podul Vidin-Calafat aici

Guvernul a simplificat procedura de expropriere a terenurilor pe care vor fi construite autostrazi

Executivul a simplificat procedura de expropriere a terenurilor pe care vor fi construite autostrazi si obiective de interes national, dar si procedura de solutionare a contestatiilor depuse in urma achizitiilor publice privind autostrazile, potrivit NewsIn.

"Am facilitat procedura prin care se expertizeaza terenul, se consemneaza banii in cont, urmand ca buldozerul sa poata lucra. Si am flexibilizat procedura de solutionare a contestatiilor de achizitie publica in domeniul contractelor care vizeaza autostrazile, tocmai pentru a nu pierde luni si ani in sir cu proceduri greoaie", a anuntat premierul Emil Boc, la finalul sedintei de marti a Executivului.

Prim-ministrul declarat ca Executivul a decis ca, in cazul contestatiilor, sa fie utilizata procedura contenciosului administrativ. "Este una rapida, iar instanta de judecata se pronunta in termene foarte concrete", a spus Boc.

Radu Berceanu: Se va renunta la constructia unor drumuri expres si vor fi facute autostrazi

Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a declarat, duminica, ca se va renunta la constructia celor 12 drumuri expres prevazute in proiectele ministerului si ca in locul unora dintre acestea vor fi facute autostrazi. Radu Berceanu a spus ca in locul drumului expres Craiova-Pitesti, ale carui lucrari de constructie ar fi trebuit incepute in 2008, se va realiza o autostrada, care se va intersecta cu Autostrada Pitesti-Bucuresti.

"Nu se va mai face drumul expres Craiova-Pitesti, care va deveni acum autostrada. Aceasta autostrada va pleca de undeva din sudul Craiovei si va strapunge undeva Autostrada Pitesti-Bucuresti. Pentru aceasta autostrada se vor face studii se specialitate, studii de traseu, pentru ca aceste lucruri nu se pot face batand din palme", a declarat Radu Berceanu, citat de Mediafax.

Lucrarile la drumul expres Craiova-Pitesti ar fi trebuit fi finalizate in 2010, potrivit site-ului oficial al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR). Potrivit declaratiilor facute de-a lungul timpului de fostul ministru al Transporturilor, Ludovic Orban, stabilirea anului 2010 ca termen pentru finalizarea lucrarilor la drumul expres Craiova-Pitesti s-a facut in legatura directa cu productia de automobile de la Ford.

"Credea cineva ca domnul Orban ar fi terminat drumul expres in 2010? Sa fim seriosi! Domnul Orban ar fi trebuit sa faca niste lucruri absolut fezabile, cum ar fi autostrada Bucuresti-Ploiesti, unde nu s-a clintit nimic de doi ani. Deci sunt lucruri fezabile care nu s-au clintit, dar facea drumul expres", a declarat Berceanu.

Potrivit sursei citate, municipiul Craiova va mai fi legat printr-o autostrada, care va incepe in zona localitatii Lugoj si va ajunge in Calafat, unde va face legatura cu podul de peste Dunare, intre Calafat si Vidin.

Intrebat daca si restul celor unsprezece drumuri expres care apar pe site-ul CNADNR vor fi transformate in autostrazi, ministrul Transporturilor a spus: "Se va renunta si la celelalte drumuri expres, in sensul ca unele vor fi transformate in autostrazi, iar altele vor fi de genul drumurilor rapide pe patru benzi. Este vorba de drumurile care vor face legatura intre autostrazi. Spre exemplu, intre Autostrada Transilvania si Culoarul 4, in zona Sebes, se poate face o strapungere cu un drum pe patru benzi. Problema este sa facem noi autostrazile si culoarele ca apoi vom face si drumurile de legatura dintre ele".

Radu Berceanu sustine ca drumurile expres nu reprezinta o solutie pentru trafic, consultandu-se in acest sens cu omologii sai din statele Uniunii Europene.

"Domnul Orban trebuia sa faca ce am facut eu, adica sa se duca la Bruxelles si sa vorbeasca cu ceilalti ministri ai Transporturilor din statele Uniunii Europene si sa-i intrebe: «Daca ati mai fi acum 15 ani, ce nu ati mai face din ce ati facut?» Ei mi-au spus sa nu facem drumuri expres pentru ca au costuri la fel de ridicate ca si autostrazile si ca nu au aceleasi caracteristici", a mai spus ministrul Transporturilor.

Potrivit site-ului oficial al CNADNR, printre proiectele Ministerului Transportului se numara constructia a 12 drumuri expres, fiind vorba de drumurile Arad – Oradea, Braila – Galati, Braila - Ramnicu Sarat, Drumul Nordului, Legatura drumului expres Arad - Oradea la DN1, Legatura rapida cu Drumul Nordului, Litoral Nord – Delta, Petea - Satu Mare - Baia Mare, Craiova – Pitesti, Ploiesti - Targoviste - Gaiesti - A1, Sebes – Turda si Sibiu - Fagaras.

Sursa Hotnews

Despre proiectele actualului guvern si aici

CNADNR a cheltuit 2,1 miliarde lei pentru "construirea de autostrazi" in 2008

Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Natioanle din Romania (CNADNR) a cheltuit 2,1 miliarde lei pentru "construirea de autostrazi" in 2008, aproape jumatate din bugetul de 5,8 miliarde lei, au declarat, pentru NewsIn, reprezentantii companiei. Oficialii companiei de drumuri sustin ca in totalul general al cheltuielilor de 5,8 miliarde lei (constructii autostrazi 2,1 miliarde lei, reabilitari/modernizari drumuri nationale 951,5 milioane lei, intretinere drumuri nationale 1,4 miliarde lei, investitii 742,5 milioane lei, reparatii capitale 284,3 miliarde lei si pentru proiectele de eliminare a efectelor inundatiilor 356 milioane lei), nu sunt incluse ratele, dobanzile si comisioanele aferente creditelor externe contractate de CNADNR cu garantia Ministerului Economiei si Fiantelor, contractate de MEF si subimprumutate de companie. 
CNADNR a finalizat in 2008 lucrarile pentru sectorul 4 al autostrazii Drajna-Fetesti (36,6 km) si devierea DN28 (km 19A 500- km 22A 900 la Blagesti, judetul Iasi. De asemenea, s-au terminat lucrarile la proiectul de executie a Variantei de Ocolire a Municipiului Pitesti cu profil de autostrada care are o lungime totala de 15,2 kilometri, din care 13,6 kilometri cu profil de autostrada si 1,6 kilometri largirea la patru benzi de circulatie (DN7), inclusiv pasajul inferior din intersectia Bascov cu o lungime de 628 metri, din care 258 metri zona acoperita.
Potrivit datelor Ministerului Transporturilor, anul acesta s-au semnat 112 contracte de lucrari pentru drumuri nationale si autostrazi, pentru alte 37 de contracte procedurile fiind in desfasurare.
Sursa Ziua

Capitolul Transporturi din Programul de guvernare PSD-PDL 2009-2012

(Sursa Romania Libera aici)

CAPITOLUL 13 Infrastructura de transport

Obiective

1. Interconectarea şi interoperabilitatea reţelei de drumuri din România cu reţeaua de drumuri europeană.
2. Asigurarea coerenţei şi continuităţii lucrărilor de infrastructură pe termen lung prin promovarea pactului naţional “Autostrăzile României”.
3. Reducerea constantă a numărului de victime din accidentele de circulaţie.
4. Mărirea perioadei de garanţie la lucrările realizate pentru îmbunătăţirea infrastructurii de transport. 
5. Refacerea reţelei de drumuri naţionale la un nivel calitativ european, până în anul 2012.
6. Dezvoltarea infrastructurii feroviare simultan şi în concordanţă cu cea rutieră, în conformitate cu cerinţele europene.
7. Asigurarea legăturilor între marile oraşe cu trenuri intercity.
8. Creşterea vitezei tehnice proiectate pe calea ferată în medie cu 25% şi reducerea timpului de circulaţie cu 50% faţă de cel actual la trenurile de călători şi marfă, precum şi eliminarea staţionării trenurilor în frontieră.
9. Înnoirea şi modernizarea parcului existent de material rulant, modernizarea staţiilor de cale ferată pentru creşterea gradului de confort oferit publicului călător.
10. Asigurarea transportului port-auto pe calea ferată pentru distanţe lungi.
11. Crearea unei infrastructuri adecvate în porturile fluviale pentru a face faţă cerinţelor de exploatare la nivel european.
12. Dezvoltarea capacităţii feroviare în zona fluvio – maritimă a Portului Constanţa.
13. Dezvoltarea infrastructurii aeroportuare în zonele cu activitate turistică importantă.

Direcţii de acţiune

Transport rutier
• Reorganizarea activităţii de construcţie şi întreţinere a infrastructurii de transport rutier prin înfiinţarea „Companiei Naţionale de Autostrăzi” şi a „Companiei Naţionale de Drumuri”.
• Modificarea legislaţiei privind modalităţile şi condiţiile de participare la licitaţiile pentru lucrările necesare îmbunătăţirii infrastructurii de transport, eliminând principiul „cel mai mic preţ câştiga”, care s-a dovedit păgubos şi introducând respectarea termenelor parţiale drept condiţie de reziliere unilaterală a contractului.  
• Modificarea legislaţiei privind contestaţiile la adjudecarea lucrărilor privind infrastructura de transport prin introducerea unei taxe de contestare ce se pierde în cazul respingerii contestaţiei.
• Modificarea legislaţiei privind obţinerea diverselor avize pentru lucrările necesare îmbunătăţirii infrastructurii de transport astfel încât să se reducă numărul acestora şi durata obţinerii.
• Instituirea unui mod de colectare echitabil a taxelor pe infrastructura rutieră conform principiului „plăteşti cât şi cum foloseşti”.
• Constituirea unei baze de date cu toate firmele care nu au respectat anumite prevederi contractuale (preţul, calitatea, termenul de finalizare) în vederea depunctării lor la licitaţii.

Autostrăzi
• Realizarea Pactului Naţional Autostrăzile României pentru asigurarea coerenţei şi continuităţii în finanţarea construcţiei de autostrăzi.
• Finalizarea coridorului IV pan-european Nădlac – Constanţa (total 855 km) la nivel de autostrada până în anul 2012, cu excepţia tronsonului Sibiu-Piteşti (120 km) ce va fi realizat prin concesiune cu finalizare în 2013-2014.
• Finalizarea porţiunii între Borş şi Târgu Mureş (254 de km), din Autostrada Transilvania (total 415 km), urmând ca porţiunea între Târgu Mureş şi Braşov (161 km) să fie finalizată în 2013-2014.
• Finalizarea tronsonului de autostrada Bucureşti - Comarnic (110 km), urmând ca tronsonul Comarnic - Braşov (56 km) să fie realizat prin concesiune cu finalizare în 2013-2014.
• Realizarea conexiunilor dintre autostrăzile A1 şi A2, prin realizarea la nivel de autostradă a centurii de tranzit a Bucureştiului, porţiunea de nord până în anul 2012 şi a porţiunii de sud până în anul 2014.
• Completarea şi lărgirea la 4 benzi, până în anul 2011, a porţiunii de nord (A1- Otopeni - A2) din centura periurbană Bucureşti (existentă) şi finalizarea, până în anul 2013, a porţiunii de sud.
• Începerea lucrărilor la autostrada Ploieşti - Buzău - Focşani (108 km), parte a coridorului IX pan european şi la autostrada Focşani - Saboani (140 km).
• Începerea lucrărilor la autostrada Târgu Mureş - Iaşi (300 km) şi la Autostrada Sudului Bucureşti - Alexandria - Craiova (170 km). 
• Începerea lucrărilor la autostrada Lugoj - Caransebeş - Orşova - Drobeta Turnu Severin - Craiova - Calafat, parte a coridorului paneuropean IV B.
• Realizarea studiilor de fezabilitate, proiectare, exproprieri la coridorul paneuropean IX Focşani - Albiţa.

Drumuri Naţionale
• Asigurarea, până în anul 2012, a capacităţii portante de 11,5 tone/osie pentru toate drumurile europene.
• Realizarea Programului Naţional Centuri Ocolitoare astfel:
o cu finanţare de la bugetul de stat: Ploieşti Vest, Cluj Est, Oradea, Iaşi, Suceava, Satu Mare, Alba Iulia, Teiuş, Aiud, Turda, Bistriţa, Zalău, Aleşd, Râmnicu Vâlcea, Timişoara, Bârlad, Arad, Roman, Slatina, Sighetul Marmaţiei, Galaţi;
o cu finanţare B.I.R.D.: Braşov, Bacău, Târgu Mureş, Reghin;
o cu finanţare JBIC:Centura Timişoara;
o cu finanţare ISPA: Adunaţii Copăceni, Sibiu – (lucrările rămase), Deva şi Orăştie (la standard de autostradă), Lugoj, Drobeta Turnu Severin, Mehadia, Domaşnea;
o cu finanţare FEDR: Sebeş, Alexandria – Caracal, Dej, Filiaşi, Târgu Frumos, Craiova Sud, Mangalia, Budeşti, Fălticeni, Buftea, Pucioasa, Târgu Jiu, Mihăileşti.
• Refacerea a 5000 de km de drumuri naţionale la nivel calitativ european.
• Iniţierea demersurilor pentru realizarea podului peste Dunăre la Turnu Măgurele -Nicopole şi conectivitatea cu Autostrada Sudului.
• Refacerea a 10000 de km de drumuri judeţene prin colaborarea Ministerului Transporturilor cu Consiliile Judeţene.
• Reconstrucţia zonelor cu risc ridicat de accidente pentru eliminarea punctelor negre cunoscute în infrastructura rutieră.
• Unificarea activităţilor de control în trafic ale RAR, ARR, CNA, CND, în cadrul Inspectoratului de Control în Transportul Rutier, care va lucra împreună cu Poliţia Rutieră.
• Înfiinţarea Biroului Naţional de Siguranţă Rutieră ce va cuprinde un serviciu Info Trafic şi un post de Radio Trafic.
• Eliberarea de autorizaţii rutiere gratuite de tranzit sau de continuare parcurs, în cazul TIR-urilor care utilizează tehnologia RO-LA sau feribot.

Transport feroviar
• Finalizarea până în anul 2009 a lucrărilor de modernizare a tronsonului de cale ferată Bucureşti - Constanţa, şi până în anul 2011 a tronsonului Câmpina - Braşov, porţiuni din coridorul IV pan European.
• Devansarea termenului de finalizare a lucrărilor de modernizare, din anul 2013 în anul 2012, a tronsonului Curtici - Braşov, parte a Coridorului lV paneuropean, prin împărţirea în sectoare scurte.
• Finalizarea proiectării lucrărilor de modernizare a Coridorul IX pan-european, până la sfârşitul anului 2009 şi începerea lucrărilor de modernizare în anul 2010(Giurgiu - Bucureşti - Suceava - Vadu Siret).
• Electrificarea şi dublarea liniei principale Cluj - Oradea şi a magistralei Iaşi - Tecuci.
• Reanalizarea lucrărilor la liniile Râmnicu Vâlcea - Vâlcele şi Bucureşti - Giurgiu, inclusiv a podului afectat de inundaţii. 
• Modificarea taxei de utilizare a infrastructurii (TUI) prin introducerea plăţii pe vagon faţă de plata pe tren existentă în prezent.
• Introducerea TUI diferenţiat pe magistrale şi linii principale faţă de linii secundare respectiv vagoane marfa - vagoane calatori.
• Reducerea TUI cu până la 25% pentru trenurile de marfă cu circulaţie permanentă şi instituirea TUI preferenţial pentru transportul RO-LA (camioane transportate în vagoane speciale).
• Reconstrucţia Gării de Nord Bucureşti prin transformarea zonelor adiacente în centru comercial; lucrările vor fi scoase la licitaţie internaţională pentru parteneriat public privat.
• Reabilitarea gărilor Cluj, Sibiu, Alba Iulia, Timişoara, Iaşi, Craiova, Constanţa, Galaţi, inclusiv dezvoltarea lor în complexe comerciale; lucrările vor fi realizate prin parteneriat public privat. 
• Continuarea procesului de modernizare telecomenzi şi semnalizare feroviara pentru coridoarele IV şi IX paneuropene de mare viteză (160 km/h).
• Înnoirea şi modernizarea parcului de material rulant pentru transportul de călători prin: achiziţia a 100 de rame electrice noi, achiziţia a circa 500 de vagoane noi, modernizarea a circa 700 de vagoane şi a 300 de locomotive din parcul existent.
• Continuarea programului de achiziţii automotoare diesel tip “Săgeata Albastră” cu încă 50 de unităţi.
• Utilizarea liniei de cale ferată periferice existente în jurul Bucureştiului pentru transport periurban şi legătura între Gara de Nord şi aeroportul Otopeni.
• Asigurarea subvenţiei la nivelul necesar pentru transportul public de călători pe calea ferată conform practicilor europene.
• Finalizarea până în anul 2010 a liniei de metrou 1 Mai – Laromet (3,1 km - 2 staţii).
• Începerea lucrărilor la linia 5 de metrou: Ghencea - Drumul Taberei - Eroilor -Universitate - Pantelimon cu finalizarea primului tronson Ghencea - Eroilor până în 2012. 
• Achiziţionarea a încă 26 de trenuri (156 de vagoane) pentru modernizare parcului de vagoane metrou.
• Modernizarea instalaţiilor de siguranţă a circulaţiei şi de ventilaţie de la metrou, componente ale sistemului de protecţie în cazuri speciale.
• Deschiderea unei staţii de transfer RO-LA în sudul Bucureştiului pentru preluarea traficului rutier de marfă ce intră în ţară prin vama Giurgiu.  

Transport naval
• Construirea unui pod peste Canalul Dunăre – Marea Neagră în zona Agigea care să facă legătura cu autostrada A2 şi centura la nivel de autostrada a Municipiului Constanţa.
• Implementarea proiectului privind îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre pe sectorul Călăraşi – Brăila.
• Consolidarea malurilor şi modernizarea instalaţiilor la Canalul Dunăre – Marea Neagră şi Poarta Albă – Midia Năvodari.
• Implementarea fazei a doua a sistemului RORIS (River Information System) de urmărire şi dirijare a traficului fluvial de nave şi mărfuri pe sectorul românesc al Dunării şi construcţia centrului de editare a hărţii electronice a Dunării şi de colectare a datelor pentru sistemul RORIS.
• Elaborarea legislaţiei pentru implementarea programului Comisiei Europene privind dezvoltarea transportului pe căile navigabile interioare (NAIADES).
• Sporirea capacităţii de operare a mărfurilor prin construirea molului 3 în portul Constanta Sud Agigea.
• Implementarea proiectului „Apărări de maluri pe Canalul Sulina”.
• Prelungirea digului de larg al Portului Constanta pentru asigurarea condiţiilor optime de operare şi staţionare a navelor la cheu în Constanta Sud – Agigea.
• Simplificarea formalităţilor de control al navelor fluviale.
• Îmbunătăţirea condiţiilor tehnice şi a eficientei liniei de feribot Constanţa Poti/Batumi.

Transport aerian
• Asigurarea unui management competitiv prin înfiinţarea Companiei Naţionale Aeroportuare Bucureşti (Otopeni şi Băneasa) şi a Companiei Naţionale Aeroportuare Banat (Timişoara – Arad).
• Finalizarea terminalului de pasageri de la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti pentru atingerea unei capacităţi de 5 milioane de pasageri pe an.
• Acordarea de sprijin tehnic şi financiar pentru aeroporturile care deservesc zone cu potenţial turistic ridicat (Suceava, Tulcea, Satu-Mare, Baia-Mare, Iaşi).
• Acordarea de asistenţă tehnică autorităţilor locale din judeţele Braşov, Alba, Galaţi-Brăila şi Bistriţa pentru construirea de noi aeroporturi.
• Creşterea eficienţei activităţii Companiei TAROM, pentru consolidarea poziţiei de membru în alianţa Sky Team, în vederea listării la bursă şi privatizării.
• Consolidarea poziţiei regiei autonome ROMATSA în cadrul programului Cer Unic European prin realizarea unui bloc multifuncţional de dirijare a traficului aerian împreună cu Bulgaria.
• Separarea funcţiei de supervizare a activităţii de aviaţie în general de activităţile de furnizare de servicii în cadrul Autorităţii Aeronautice Române.

Varianta integrala a Programului de Guvernare 2009 - 2012 aici

Bulgaria si Romania negociaza constructia a doua noi poduri peste Dunare

Ministrul bulgar al Transporturilor, Petar Mutafchiev, a declarat vineri, la o intalnire cu studentii Facultatii de Transporturi de la Sofia, ca, in prezent, se poarta negocieri intre Romania si Bulgaria cu privire la constructia a doua noi poduri peste Dunare, informeaza agentia FOCUS, consultata de Agerpres. Desi discutiile cu privire la cele doua poduri sunt intr-un stadiu avansat, potrivit oficialului bulgar, Romania este mai interesata in constructia podului de la Bechet, in timp ce Sofia considera prioritara constructia podului de la Silistra. La licitatia pentru concesionarea lucrarilor de constructie la podul Silistra-Calarasi ar dori sa participe si guvernul din Oman, precizeaza Agerpres.
Primarul orasului Silistra, Ivo Andonov, a anuntat vineri ca guvernul din
Oman este interesat sa participe la licitatia pentru concesionarea lucrarilor de constructie la podul Silistra-Calarasi. El a declarat pentru postul de radio Shumen ca o echipa de consultanti internationali, angajati de fondul de investitii din Oman, a prezentat deja autoritatilor locale din Silistra un studiu foarte bun cu privire la amplasarea viitorului pod. Ivo Andonov a apreciat ca procedura de concesionare ar trebui demarata in cel mai scurt timp posibil si a declarat ca, in urmatoarele zile, va incerca sa discute acest subiect cu guvernul de la Sofia.
Singurul pod care leaga - atat feroviar cat si rutier - Romania de Bulgaria, de-a lungul celor aproximativ 610 kilometri cat reprezinta sectiunea Dunarii care formeaza granita dintre cele doua tari, este, in prezent, podul de la Giurgiu-Ruse, aminteste Agerpres. In anul 2000, Romania si Bulgaria au semnat un acord referitor la constructia podului Vidin-Calafat, proiect care face parte din proiectele regionale de infrastructura ale Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud Est. Constructia acestui al doilea pod peste Dunare este programata sa se finalizeze la data de 29 octombrie 2010. Costul total al podului Vidin-Calafat este de 274 milioane de euro, din care 226 milioane de euro vor fi asigurati de Bulgaria.
Sursa Ziua

Semnarea contractelor de proiectare şi execuţie a obiectivului “Lărgire la 4 benzi – Centura Bucureşti Sud între A2 (km 23+600) şi A1 (km 55+520)"

In data de 26 noiembrie 2008, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. a semnat contractul de proiectare (faza PT, DDE, AT) şi execuţie pentru realizarea obiectivului “Lărgire la 4 benzi – Centura Bucureşti Sud între A2 (km 23+600) şi A1 (km 55+520)”.
Contractul de proiectare şi construcţie pentru realizarea obiectivului “Lărgire la 4 benzi –
Centura Bucureşti Sud între A2 (km 23+600) şi A1 (km 55+520)” a fost atribuit prin licitaţie
internaţională deschisă, următoarelor firme:

1. Sector 1 (km 23+600 – 33+000) - Asocierea SC Delta, ACM 93 SRL – SC, Tehnologica Radion SRL – SIRD – SC Pro, Cons XXI SRL
Preţul ofertei (fără TVA) 20.968.789,14 Euro
Execuţie – 24 luni si Proiectare – 7 zile

2.Sector 2 (km 33+000 - 43+000 ) - Asocierea SC Euroconstruct Trading 98 SRL – SC Romstrade SRL – SC Consitrans

Preţul ofertei (fără TVA) 26.866.492,74 Euro

Execuţie – 26 luni din care 2 luni Proiectare

3.Sector 3 (km 43+000 – 55+520) - Asocierea SC Straco Grup SRL – SC SCT Bucureşti SA – SC Genesis International SA – OJSC Mostobud – OJSC Altcom – SC Expert Proiect SRL

Preţul ofertei (fără TVA) 20.351.780,37 Euro

Durata execuţiei/proiectare - Execuţie – 24 luni şi Proiectare – 15 zile

Procedura de atribuire aplicată a fost licitaţia deschisă, criteriul de atribuire fiind oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic care îndeplineşte condiţiile enunţate în caietul de sarcini.
Lărgirea şi modernizarea şoselei de centură a municipiului Bucureşti a apărut ca o necesitate obiectivă pentru descongestionarea circulaţiei din municipiul Bucureşti prin mărirea capacităţii de preluare a traficului de tranzit de pe A1, DN 1A, DN 7, DN 2 şi A2 precum şi traficul periferic generat de zonele rezidenţiale din jurul capitalei.
Sursa Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale

Romania beton

-- Programele partidelor privind construirea de autostrazi concureaza recordul absolut stabilit de Adolf Hitler

Dupa ce in 19 de ani si cinci mandate au dat in folosinta doar 128 km de autostrada, partidele politice promit sa remedieze problema cu constructii fantasmagorice de mii de kilometri in numai patru ani. Daca promisiunile ar fi respectate, Romania ar bate orice record in materie de viteza la constructia de autostrazi.

Democrat-liberalii par cei mai modesti, cu 836 de kilometri promisi pana in 2012. Pe langa tronsoanele pe care spun ca le vor finalizeza, pedelistii isi propun sa aiba in constructie inca aproape 1400 km si in studiu, proiectare si exproprie alti 850 km. Astfel, daca votam cu Stolojan & co., vom avea Autostrada Soarelui gata de la un cap la altul, o autostrada ce traverseaza nordul tarii de la Oradea la Iasi, o alta de la Arad la Sibiu si una de la Bucuresti la Comarnic. Cea mai mare parte a acestor constructii va fi data in folosinta in ultimul an de mandat, cand se vor deschide nu mai putin de 354 km. In total, vom vorbi peste patru ani de peste 3200 km noi de autostrada, in folosinta, in constructie sau in proiectare, conform promisiunilor PD-L.

Liberalii uber alles
Spre deosebire de democrat-liberali, penelistii, care se afla "in paine" de ceva vreme, promit sa finalizeze intreaga axa Oradea - Constanta (Autostrada Transilvania plus Autostrada Soarelui). Aceasta s-ar uni la Targu Mures cu Autostrada Moldovei, dinspre Iasi, iar la Fagaras cu cea care vine de la Nadlac. In total, ei fagaduiesc sa termine nu mai putin de 1.349 km, plus inca 749 km de drumuri expres, care, "cu minime interventii", s-ar transforma in autostrazi cand traficul va necesita acest lucru. Astfel, PNL promite, in medie, 337 de kilometri pe an.

1000 de la PSD
Pesedistii nu si-au facut calculele, dar se angajeaza sa realizeze "aproximativ" 1000 de kilometri. Ei au in plan terminarea autostrazii Bucuresti-Nadlac si a Autostrazii Soarelui, constructia Autostrazii Transilvania, si deschiderea lucrarilor la Autostrada Moldovei (Bucuresti - Iasi - Suceava) si la Autostrada de Sud.

Recordul UE a fost de 685 km pe an
Recordul de kilometri dati in folosinta pe an in Uniunea Europeana, conform statisticilor Comisiei pentru Transport a UE, este 685, la sfarsitul lui 2005, in Spania. Nemtii au reusit sa construiasca in jur de 1000 de kilometri intr-un singur an, insa acest lucru se intampla pe vremea lui Hitler, cand Autobahn era folosit ca instrument de propaganda. In tarile UE din estul Europei, Ungaria este cea mai eficienta, cu 86 km dati in folosinta intr-un singur an, in 2005. Adica de patru ori mai putin decat ceea ce promite PD-L pentru 2012. Tara balcanica ce detine recordul de viteza este insa Croatia, care a dat in folosinta 188 km in 2004.

Berceanu: "Realizabil, dar foarte greu"
Fostul ministru al Transporturilor, pedelistul Radu Berceanu sustine ca planurile partidului sau sunt realizabile, dar cu foarte mare greutate. "Adica este nivelul maxim posibil", recunoaste el.
Berceanu afirma ca a prezentat in noiembrie 2006 un program pe sapte ani pentru constructia de autostrazi, despre care premierul Calin Popescu Tariceanu ar fi spus ca este "extraordinar", dar nu a fost pus in aplicare. Democrat-liberalul afirma ca a facut toate calculele si se va baza de la bugetul statului doar pe doua miliarde de euro pe an, in rest banii venind din fonduri europene.
El sustine ca celelalte partide si-au facut programul dupa al sau si au scos "din burta" cifrele pe care le promit. "Nu exista tronsoane de 1000 km si nu se pot face 250 km pe an. Sunt fantezii demne de Petre Ispirescu. De ce? Pur si simplu, infrastructura nu este pregatita. De asta, noi am promis doar 54 km in primul an", afirma Berceanu. Potrivit democrat-liberalului, rivalii sai uita ca, pentru a construi kilometrii promisi, trebuiesc expropriate 11.000 de hectare de teren. Berceanu mai considera ca problemele aparute la Autostrada Transilvaniei sunt datorate unei hotii a lui Miron Mitrea, prin care proiectul a fost finantat din bani publici.

Ce avem pana acum
Conform celui mai recent raport al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR), in prezent se afla in derulare proiecte pentru variantele ocolitoare Sibiu, Pitesti si Constanta, s-au inceput lucrarile la Autostrada Bucuresti-Brasov si s-a contractat un studiu de fezabilitate pentru Ploiesti - Buzau - Focsani.
Se afla in faza de licitatie tronsoanele Arad - Timisoara, Deva - Orastie, Cernavoda - Constanta si varianta ocolitoare a Municipiului Arad si se pregateste licitatia pentru Centura Bucurestiului. Americanii de la Bechtel se plang insa ca nu pot respecta termenul promis daca CNADNR nu preda terenurile necesare in timp util. "Pana acum, acest lucru nu s-a intamplat, caci ne confruntam cu dificultati legate de terenuri care nu au fost inca expropriate, utilitati care nu au fost inca relocate sau alte obstacole care nu au fost indepartate de pe teren", afirma Bogdan Sgarcitu, External Affairs Manager al Proiectului Autostrada Transilvania. Acesta a mai precizat ca au fost ridicate costurile deoarece prima estimare se baza pe un studiu de prefezabilitate, iar studiul final realizat dupa semnarea contractului a relevat nevoia de mult mai multi bani.

Dan Nica: Banii pentru autostrazi exista
Vicepresedintele PSD Dan Nica ne-a declarat ca social-democratii sunt convinsi ca vor reusi sa construiasca 1000 de km de autostrada daca ajung la guvernare si ca au pregatiti banii necesari.
"Programul PSD se bazeaza pe capacitatea constructorilor romani de a construi 300 de km de autostrada pe an si in al doilea rand pe finantarea alocata constructiei de autostrazi. Pentru cei 1000 de km de autostrada avem pregatiti opt miliarde de euro: 5,6 miliarde euro costul mediu de constructie; 1,4 euro miliarde pentru expropriere; iar restul pentru viaductele lungi. Albania face 75 de km de autostrada, eu cred ca Romania are capacitatea de a construi mai mult", a sustinut aspirantul PSD la functia de ministru al Transporturilor, Dan Nica. El a acuzat guvernarea Tariceanu ca a avut un management catastrofal in domeniul infrastructurii. Pentru perioada guvernarii Nastase, Nica a explicat ca s-au construit doar 120 km de autostrada deoarece bugetul era extrem de mic. "In 2001 si 2002, Romania nu a avut bani pentru infrastructura, pentru ca venea dupa gaura din 1996-2000 si o cadere a PIB-ului cu 15%. Dupa ce am inceput sa crestem productia am inceput sa avem bani pentru infrastructura. Nu e corect sa se spuna ca PSD a facut doar 120 km. Portiunea Drajna-Fetesti era facuta cu stratul de rezistenta, erau semnate si aprobate de Fondul Monetar International documentele cu parteneriate public-privat pentru tronsonul Bucuresti-Ploiesti-Brasov, cu trei firme", a subli-niat vicepresedintele social-democrat.

 
Orban se lauda ca trece muntii
Ministrul Transporturilor, liberalul Ludovic Orban, a declarat ieri pentru postul public de radio
ca pana la data de 1 noiembrie 2009 se vor semna contractele de executie pentru aproape toate tronsoanele care fac parte din reteaua de autostrazi prevazuta in programul de guvernare. Mai mult, pana la data alegerilor se vor semna contracte pentru o serie de tronsoane din Coridorul 4 paneuropean (Nadlac - Pitesti - Bucuresti - Constanta). Spre deosebire de democrat-liberali, care considera tronsonul Sibiu - Pitesti, ce traverseaza muntii, unul prea dificil, Orban se lauda ca a finalizat deja studiul de fezabilitate pentru aceasta portiune si ca a depus deja cererile de finantare pentru toate tronsoanele din Coridorul 4 paneuropean. "Sigur ca lumea vrea sa circule pe autostrada. Am si eu exact aceeasi dorinta ca marea majoritate, dar trebuie sa tinem cont de faptul ca totusi, 18 ani de zile aproape, ministrii transporturilor si guvernele care s-au succedat au pus intotdeauna, nu neaparat pe ultimul loc, dar pe penultimul loc, problema constructiei de autostrazi si mai ales a modernizarii infrastructurii de transport", a mai spus Orban.
Sursa Ziua

Pasajul rutier de la Bascov, care face legatura intre Pitesti si Ramnicu Valcea, a fost inaugurat oficial

Pasajul subteran din comuna argeseana Bascov, care face legatura intre Pitesti, Ramnicu Vilcea si prelungirea Autostrazii Bucuresti-Pitesti a fost inaugurat, miercuri, in prezenta ministrului transporturilor, Ludovic Orban si a autoritatilor locale, anunta NewsIn.

Intrebat de catre ziaristi de ce inaugurarea pasajului a fost intarziata cateva zile, ministrul transporturilor a precizat ca lucrarea a fost data in folosinta exact cand trebuia. "A fost inaugurat exact atunci cand trebuia si cand a fost gata. Sunt multumit la prima vedere. Va urma receptia finala, dar nu am emotii, pentru ca firma Astaldi face treaba buna. Este a treia lucrare majora pe care o executa in mandatul meu", a afirmat ministul Ludovic Orban.

Patronul unei societati comerciale i s-a plans insa ministrului ca in aceasta zona nu exista treceri de pietoni si trotuare. "Eu am venit aici ca sa ma asigur ca viata oamenilor nu este pusa in pericol. Pur si simplu suntem condamnati la moarte daca nu se vor face alei pietonale. In loc de pasaj, aici va fi cimitir", a afirmat Mihai Osereanu, patronul nemultumit.

Si primarul comunei Bascov, Gheorghe Stancu, s-a declarat nemultumit de lipsa aleilor pietonale. "Vreau sa se amenajaze un sens giratoriu care sa asigure oamenii. Trebuie facute urgent alei pietonale, iar la iesirea din pasaj spre Ramnicu Valcea trebuie rezolvat neaparat ceva cu semnul 'cedeaza trecerea' care e prea din scurt. Acest pasaj este un lucru extraordinar, dar obligatoriu trebuie facute aceste lucruri pe care le-am semnalat, pentru ca sa avem grija de viata oamenilor", a declarat primarul Gheorghe Stancu.

Ministrul transporturilor a promis ca problemele semnalate de autoritati si de cetateni vor fi rezolvate. "Vor avea loc discutii pentru largirea pe patru benzi a drumului la iesirea din pasaj pe sensul spre Ramnicu Vilcea. Vom discuta, de asemenea, de trecerile de pietoni, dar sunt convins ca toate aceste probleme se vor rezolva rapid", a spus Ludovic Orban.

Lucrarile la pasajul de la Bascov - care are o lungime totala de 760 de metri, dintre care 230 reprezinta tunelul acoperit - au inceput in luna decembrie 2007 si au costat aproximativ 14 milioane de euro.

Sursa Hotnews

Taxa de autostradă - între 1 şi 3 euro/suta de kilometri

Taxa de autostradă ar putea ajunge până la un maxim de 3 euro/suta de kilometri, potrivit informaţiilor furnizate de secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Septimiu Buzaşu. Acesta a declarat că, în situaţia în care se va lua decizia introducerii acestei taxe, în primii ani nivelul va fi de un euro pe suta de kiliometri. Nivelul minim va fi introdus pentru a obişnui utilizatorii cu taxa pe autostradă, urmând să crească treptat, spune secretarul stat din cadrul Ministerului Transporturilor. 

Aceasta înseamnă că, pentru autostrada existentă în acest moment până la Constanţa, românii ar putea plăti un maximum de 6 euro, iar până la Piteşti aproximativ 3 euro. Introducerea taxei de autostradă presupune, potrivit legislaţiei europene, eliminarea rovinietei auto, care asigură banii pentru întreţinerea drumurilor naţionale. Pentru că bugetul de stat nu poate suporta toate costurile de construcţie a autostrăzilor Ministerul Transporturilor va propune Guvernului două modalităţi de finanţare prin concesiune. Este vorba despre taxa de autostradă sau shadow toll-ul, care presupune, după concesionare, o investiţie ce va fi returnată de stat concesionarului în funcţie de nivelul de trafic pe porţiunea respectivă de autostradă. (E.C.)

Sursa Gandul

MT va suplimenta cu 2,7 milioane lei despăgubirile pentru exproprierile la centura Deva-Orăştie

Ministerul Transporturilor (MT) va acorda despăgubiri suplimentare de 2,7 milioane de lei, corespunzătoare unei suprafaţe totale de 206.638 de metri pătraţi, pentru exproprierile necesare construcţiei variantei de ocolire Deva - Orăştie la profil de autostradă. Proprietăţile, respectiv 139 de terenuri aparţin unor persoane fizice din localităţile Geoagiu, Turdaş, Orăştie, Hărău, Şoimuş şi Simeria din judeţul Hunedoara, dar şi Consiliilor Locale din Turdaş, Şoimuş şi Simeria, se arată într-un proiect de hotărâre de guvern elaborat de minister.

Finanţările sunt asigurate din bugetul Ministerului Transporturilor, iar proprietarii vizaţi de exproprieri vor putea face cereri de despăgubire în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii de Guvern. În nota de fundamentare a proiectului se arată că proprietarii acestor terenuri nu aveau documentaţiile cadastrale în momentul elaborării primelor hotărâri de guvern, întrucât situaţia juridică a suprafeţelor deţinute era incertă.Ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, a declarat, marţi, că pentru tronsonul de autostradă Deva-Simeria-Orăştie, contractul de construcţie va fi încheiat până la sfârşitul anului.

Sursa Mediafax

"Cei 4 km de autostrada reprezinta un mit. Efectiv, s-au realizat 66 kilometri in ultimii 4 ani"

In total, Romania are 273 de kilometri de autostrada, din care 66 au fost realizati in ultimii patru ani. Acum se afla in lucru 180 de kilometri iar anul viitor se vor incepe lucrarile la alti 1.300. Ar trebui sa renuntam la mitul cu "numai 4 kilometri de autostrada", a declarat Stefan Szobotka, director de comunicare al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania. 

 Pentru a atrage fonduri structurale europene, Compania de autostrazi a depus la Ministerul Transporturilor cereri de finantare pentru trei proiecte de autostrazi, prin care se solicita finantare de 500 milioane de euro, si alte proiecte pentru centuri ocolitoare ale oraselor, in valoare de 77 milioane de euro, a declarat reprezentantul CNADNR. 

Acestea sunt in evaluare la Ministerul Transporurilor si urmeaza sa fie transmise Comisiei Europene.  Szobotka sustine ca pana la inceputul anului viitor proiectele pot fi aprobate si chiar pot fi acordate primele plati de catre Comisia Europeana. Sumele solicitate reprezinta 75% din valoarea proiectelor, urmand ca restul de 25% sa fie asigurati din fonduri nationale.

Sursa

Romania ar putea atrage in 2009 un sfert din totalul fondurilor europene alocate infrastructurii rutiere

Romania ar putea atrage in 2009 de la Uniunea Europeana 500 de milioane de euro, echivalentul a circa 25% din totalul fondurilor europene alocate pentru infrastructura rutiera, potrivit estimarilor Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR). "Am depus la Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor proiecte in valoare de 500 milioane de euro, care vor necesita o perioada de 6 luni inainte de a fi aprobate", a declarat Stefan Szobotka, directorul de comunicare al CNADNR, in cadrul seminarului "Cand se vor vedea primele rezultate ale fondurilor europene din infrastructura", organizat ieri de Ziarul Financiar impreuna cu Search Corporation, Rompetrol, Schoenherr si Asociatii si Siemens.

Valoarea fondurilor care ar putea fi atrase in 2009 este mult sub necesarul estimat pana in 2018, care se ridica la circa 4-5 miliarde de euro pe an, in conditiile in care 2 miliarde de euro/ an merg catre constructia de autostrazi, un miliard de euro/ an catre reabilitarea de drumuri nationale si judetene si nu in ultimul rand 2 miliarde de euro/ an catre intretinerea curenta si periodica a intregii retele de drumuri, potrivit estimarilor companiei de consultanta Search Corporation. Din 2004 pana anul acesta au fost construiti 66 de kilometri de autostrada din totalul de 263 de kilometri pe care ii are Romania, si s-a inceput lucrul la alti 180 de kilometri. "In primii doi ani rezultatele atragerii de fonduri europene in infrastructura vor fi slabe, vom putea sa ne pronuntam insa la inceputul lui 2009 cand va avea loc prima evaluare din partea Uniunii Europene. Principalii factori care vor influenta proiectele de infrastructura sunt stabilitatea strategiei guvernamentale, disponibilitatea terenurilor, costurile operationale si legislatia", a declarat Victor Grigore, director Advisory Services in cadrul companiei de consultanta KPMG.

In prezent sunt in lucru 37 de kilometri pe Coridorul IV pan-european Nadlac-Constanta si alti 130 de kilometri sunt in faza de licitatie. "Exista o intarziere istorica a proiectelor de infrastructura. De aceea, in ultimii ani CNADNR si-a schimbat radical profilul. In urma cu 2-3 ani circa 80% din activitate era de intretinere a drumurilor nationale existente, iar in prezent peste 50% din activitate reprezinta dezvoltarea de proiecte noi", spune Szobotka. Potrivit lui, Ministerul Transporturilor doreste sa inceapa proiecte de constructie pe cat mai multe sectoare de drum anul viitor, inclusiv componente a autostrazii Transilvania. Anul viitor vor fi finalizate tronsonul Suplacu de Barcau-Bors si o portiune din segmentul Campia Turzii-Gilau, care va fi utilizata ca solutie temporara de ocolire a orasului Cluj-Napoca.

Daca in 2007 alocarea bugetara pentru proiecte de autostrazi a fost de 292 de milioane de euro, in 2008 investitiile in infrastructura aproape s-au dublat, pana la 508 milioane de euro, dintr-un necesar de 1,3 miliarde de euro, potrivit datelor prezentate de CNADNR.
Principalele obstacole pentru realizarea proiectelor de infrastructura sunt in opinia ministrului transporturilor Ludovic Orban procesul de expropriere, descarcarile arheologice si autorizatiile de mediu necesare pentru realizarea constructiilor. "Trebuie urmarite anumite etape in realizarea unui proiect major de infrastructura, pornind de la elaborarea studiului de fezabilitate cu o durata de 12 pana la 24 de luni, urmat de atragerea cofinantarii europene cu o perioada de aproximativ 6 luni, ulterior fiind organizata licitatia pentru selectarea proiectantului, elaborarea proiectului tehnic si achizitionarea terenurilor cu o perioada totala de circa trei ani. Elaborarea detaliilor de executie, licitatia pentru supervizarea si executia lucrarilor si constructia propriu-zisa dureaza aproximativ patru ani", a explicat Valentin Stoica, vicepresedintele executiv al Search Corporation.

In cadrul proiectului tehnic, intarzierea procesului de obtinere a avizelor poate avea drept consecinta expirarea avizelor, situatie ce se intampla in 75% din proiectele de infrastructura. Mai mult, lipsa cadrastrului la nivel national si a planurilor de parcelare impiedica procesul de achizitie a terenurilor, in timp ce procesul de executie este blocat de descoperirea de utilitati necunoscute chiar de catre detinatori. "Exproprierea este o lupta de principii intre utilitatea publica si dreptul de proprietate. Noua lege 198 propusa de Guvern (n.r. - care se afla in prezent in dezbatere la Parlament) micsoreaza numarul participantilor la negociere, dar elimina instrumentele de protectie a proprietarilor", a declarat Sebastian Gutiu, managing partner al firmei de avocatura Schonherr si Asociatii. Noua lege va reduce timpul alocat exproprierii de la 15 la 6 luni.

O alta problema care afecteaza proiectele de infrastructura este calitatea slaba a materialelor de constructii utilizate pentru constructia drumurilor. "Rompetrol a decis in urma cu 4 ani sa se implice in procesul de productie a bitumului pentru proiecte de infrastructura, si a inceput in toamna anului 2007 sa produca la rafinaria Vega bitum cu polimeri. In pofida costurilor cu 32% mai mari, pe termen lung avantajele sunt evidente, atat in ceea ce priveste durata de viata a drumurilor cat si standardele superioare la care se ridica acestea", afirma Dumitru Manoiu, vicepresedinte Research & Development Rompetrol.

Pe langa fondurile de la Uniunea Europeana, infrastructura va fi dezvoltata si prin proiecte in parteneriat public-privat. Un exemplu in acest sens este sectorul Comarnic-Brasov component al autostrazii Bucuresti-Brasov, in valoare de circa un miliard de euro, care a inregistrat insa un esec in 2004-2005, cand au fost reziliate contractele castigate atunci de Strabag (Austria), Vinci (Franta) si Ashtrom & Roichmann J.V (Israel). "Exista riscul sa ne compromitem ca tara in cazul in care nu vom duce la bun sfarsit proiectul in parteneriat public-privat Comarnic-Brasov, aflat in ultima faza de licitatie", spune Szobotka. Studiul de fezabilitate al proiectului Comarnic-Brasov este realizat de compania de consultanta Search Corporation care considera ca proiectul PPP Comarnic-Brasov trebuie "protejat ca un tezaur". "Potrivit unui studiu realizat de noi faptul ca autostrada Bucuresti-Ploiesti nu este finalizata aduce pierderi anuale de cel putin 50 milioane de euro", conchide Stoica de la Search Corporation.

Sursa

Cand se vor vedea primele rezultate ale fondurilor europene in infrastructura?

Proiectele de infrastructura cu finantare de la Uniunea Europeana nu vor inregistra rezultate notabile in urmatorii doi ani, insa daca va exista interes politic, absorbtia fondurilor europene, cifrate la circa 4,6 miliarde de euro, in urmatorii cinci ani ar putea deveni principalul motor de dezvoltare a infrastructurii, potrivit participantilor la seminarul "Cand se vor vedea primele rezultate ale fondurilor europene in infrastructura" organizat de Ziarul Financiar in parteneriat cu Search Corporation, Rompetrol, Schonherr si Asociatii si Siemens. "Anul viitor, fondurile nerambursabile absorbite de la Uniunea Europeana se vor situa intre 350 si 500 de milioane de euro, cu posibilitatea de a depasi aceasta suma daca se va adopta in mod eficient legislatia in cauza", afirma Ludovic Orban, ministrul transporturilor.

Romania va putea vorbi de un sistem integrat de autostrazi abia in 2011-2012. "Intr-o viziune realista, pentru 2009 tara noastra nu se poate astepta decat la inceperea lucrarilor pentru 1300 de kilometri de autostrada, pentru ca in 2010 sa se finalizeze 180 de kilometri", afirma Stefan Szobotka, director de comunicare in cadrul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania. In prezent CNADNR a depus la Uniunea Europeana proiecte de finantare pentru 77 de milioane de euro, ce se vor concretiza in centuri ocolitoare pentru 10 orase din Romania.

"Un proiect de infrastructura nu poate fi realizat inainte de 5 pana la 8 ani, din cauza numeroaselor procese de pregatire, executare a lucrarilor si de expropriere a terenurilor. Una dintre principalele probleme care au condus la intarzierea investitiilor in infrastructura a fost faptul ca CNADNR a schimbat in 8 ani 9 directori", a declarat Valentin Stoica, vicepresedinte executiv al companiei de consultanta Search Corporation.
Sursa

Contractele pentru construirea a 5 tronsoane de autostrada vor fi semnate pana la finele lui 2009

Ministerul Transporturilor va semna până la finele anului viitor contractele pentru cinci tronsoane de autostradă, a declarat astazi, în cadrul unui simpozion pe infrastructură, ministrul transporturilor Ludovic Orban. "Până la finele lui 2009 se vor semna contracte pentru construirea tronsoanelor Arad-Timişoara, Lugoj-Deva, Simeria-Orăştie, Cernavodă-Medgidia şi Medgidia-Constanţa, toate acestea fiind momentan în diferite faze de evaluare", a declarat Ludovic Orban. 

Acesta a adăugat că pentru tronsonul Piteşti-Sibiu, contractul este în curs de avizare de către compania de drumuri, iar în maxim o lună se va selecta consorţiul de consultanţă. Potrivit lui Orban, Bechtel a finalizat proiectarea tronsoanelor 2A şi 3B în cazul autostrăzii Transilvania, iar în cursul anului viitor va fi eliberat ordinul de începere pentru cele două tronsoane, mai puţin pentru tronsonul 1C care este încă în fază de licitaţie. 

Referitor la legătura Bucureşti-Braşov pe DN1, ministrul transporturilor a estimat că se va putea circula până în 2011. De asemnea, pentru centura Arad-Timişoara-Deva contractele vor fi semnate până la sfârşitul anului. "Autostrada Bucureşti-Ploieşti este în curs de construcţie, iar în maxim două luni se vor termina exproprierile şi proiectul va fi predat constructorului. Tronsonul Comarnic-Braşov este în faza de precalificare, iar până la finele anului se speră să fie semnat contractul de concesiune", a mai explicat Ludovic Orban stadiul în care se află celelalte tronsoane.

Sursa