duminică, 7 septembrie 2008

Contractul pentru autostrada Arad - Timisoara va fi semnat pana in 20 septembrie

Ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, a declarat, sambata, la Timisoara, ca pentru autostrada Arad - Timisoara contractul cu constructorul va fi semnat pana in data de 20 septembrie.

"Cert e ca spre sfarsitul lunii vom avea constructorul, finantarea e asigurata, dar mai sunt unele etape care trebuie parcurse dupa semnarea contractului", a spus Orban. 

Autostrada Arad - Timisoara este componenta a Coridorul IV are 50 de kilometri, iar valoarea lucrarilor este de 270 de milioane de euro. Termenul prevazut pentru finalizarea lucrarilor este de 30 de luni de la inceperea lor. 

Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) a anuntat, la inceputul lunii iulie, ca sapte companii si asocieri s-au precalificat pentru proiectul autostrazii Arad- Timisoara.CNADNR a publicat atunci invitatia de participare la licitatia internationala a firmelor precalificate in vederea atribuirii contractului de executie a lucrarilor aferente Proiectului de Autostrada Arad - Timisoara. 

Durata de realizare a lucrarilor de autostrada va fi de 24 de luni, cu o perioada de garantie de 24 de luni.Proiectul autostrazii Arad-Timisoara include constructia a 32 km de autostrada, 24 poduri si pasaje, un nod rutier si doua spatii de servicii.

In vederea implementarii proiectului, cu o valoare totala estimata de 270 milioane euro, a fost contractat un imprumut de la Banca Europeana de Investitii in valoare de 200 milioane euro la care se adauga 70 de milioane euro cofinantarea Guvernului Romaniei.

Sursa

sâmbătă, 6 septembrie 2008

Pe Baneasa nu mai e loc de noi jucatori low-cost

Aeroportul International Aurel Vlaicu-Baneasa refuza intrarea pe piata locala de noi operatori low-cost, din cauza capacitatii aeroportuare scazute, situatie ce urmeaza sa fie reglementata in cel mult doi-trei ani, in urma construirii unui terminal, au declarat pentru Business Standard oficiali ai companiei.

“In ultima perioada, au fost tatonari din partea Air Berlin, care si-a anuntat interesul de a opera pe Aeroportul Baneasa. Insa am fost nevoiti sa amanam aceasta noua intrare in piata, pentru ca, in prezent, nu avem capacitate”, a declarat pentru Business Standard Stefan Mladin, directorul aeroportului. Potrivit acestuia, in prezent, capacitatea aeroportului este de 900.000 de pasageri, urmand ca, dupa finalizarea investitiei in noul terminal, aceasta sa creasca cu peste 300%, pana la trei milioane de pasageri. “Este supraaglomerat. Aproape ca am fost nevoiti sa amanam discutiile cu mai multi operatori aerieni interesati de Romania, inclusiv Ryanair”, a adaugat Mladin. 

Aeroportul Baneasa si compania low-cost Blue Air au semnat deja un parteneriat, prin care operatorul aerian se va implica in construirea Terminalului Plecari al aeroportului. De altfel, acesta a declarat ca, pentru a evita cozile interminabile de la ghisee si a oferi servicii la standarde europene pentru pasageri, Capitala are nevoie de un al treilea aeroport, deoarece, in aproximativ cinci ani, cele doua aeroporturi, Baneasa si Otopeni, nu vor mai face fata traficului de pasageri. 

Guvernul a anuntat deja intentia de a construi un nou aeroport in Bucuresti. Programul privind executarea lucrarilor la noul aeroport va fi stabilit pe baza unui studiu de fezabilitate elaborat de Ministerul Transporturilor si finantat din fonduri alocate de la bugetul de stat. Amplasarea in teritoriu, delimitarea terenurilor pentru realizarea investitiei, dar si aspecte arhitectural-urbanistice vor fi analizate pe baza documentatiilor elaborate si aprobate conform legii.

Anul trecut, traficul de pasageri pe Aeroportul Otopeni a crescut cu 41% fata de 2006 si cu 43% pe Aeroportul Baneasa. Analistii din piata estimeaza ca Romania va inregistra o crestere medie anuala a traficului aeroportuar de 6,9%, in perioada 2008-2014, cu o rata de crestere sensibil mai mare in zona Bucuresti.

In primele sase luni ale acestui an, cifra de afaceri a Aeroportului Baneasa a fost de zece milioane de euro, cu 35% mai mult decat in perioada similara a anului trecut. “Aceasta crestere este datorata, in primul rand, numarului de miscari (decolari/aterizari), care a crescut cu 30-35%”, a mai spus directorul aeroportului. Pentru tot anul, Mladin a previzionat o cifra de afaceri de 20 milioane de euro, cu aproximativ 35-40% mai mare decat anul trecut, pe fondul dezvoltarii activitatii companiilor aeriene. Pe Aeroportul Baneasa sunt prezente, printre altele, companiile low-cost Blue Air, Wizz Air, Sky Europe, MyAir, Germanwings.

Sursa

Lucrari de 219 mil. € la Aeroportul din Iasi

Aeroportul International Iasi intentioneaza sa contracteze lucrari de reparatii la pista de decolare si aterizare, caile de rulare si platforma de imbarcare si debarcare avioane, valoarea estimativa a contractului fiind de 773,5 mil. lei (219 mil. euro). Aeroportul va organiza o licitatie pentru acordarea contractului, care mai vizeaza si lucrari la platforma de degivrare avioane si la cea pentru avioane deturnate. Prefectul judetului Iasi, Marius Bodea, a declarat, in iulie, ca Guvernul va aloca, intr-o prima faza, 20 mil. euro pentru modernizarea aeroportului. (Mediafax)

Sursa

Companii britanice si germane sunt interesate de traficul feroviar de marfa din Romania

Patru companii din Marea Britanie si Germania sunt interesate in dezvoltarea traficul feroviar de marfa din Romania, a declarat vineri Stefan Roseanu, senior partner Club Feroviar Roman.

Reprezentatii acestor companii si membrii ai Parlamentului Marii Britanii s-au aflat timp de cinci zile in Romania, unde au avut intalniri cu ministrul transporturilor, Ludovic Orban si au purtat discutii cu principalii operatori feroviari privati de marfa si alte autoritati feroviare asupra proiectelor din Romania.

"Delegatia de oameni de afaceri si parlamentari a sosit in Romania pe 31 august si a fost formata din opt reprezentanti ai companiilor private de transport de marfa si zece membrii ai Parlamentului britanic. Acestia s-au aratat deosebit de interesati de dezvoltarea traficului de marfa la noi, in special pe rute din Portul Constanta spre punctele de interes din Romania si spre tarile vecine", a declarat Stefan Roseanu.

Oamenii de afaceri si consultanti ai Freightliner, Transpetrol, Dubai Port World si David Brice Consultant au constatat punctual ca operatorii ar putea sa transporte marfurile care ajung in portul Constanta, dar este obligatorie modernizarea si regandirea sistemului de terminale intermodale (locul unde se face schimbul de marfa rutier si feroviar n.r.).

"O observatie a grupului din Marea Britanie si Germania a fost legata de necesitatea grabirii proiectelor de modernizare a infrastructurii pentru ca operatorii sa poata oferi solutii economice viabile", a spus Stefan Roseanu.

Acesta a precizat ca o alta problema constatata este legata de durata foarte mare pe care trenul de marfa o face din portul Constanta pana la destinatie. De exemplu, un container care a fost transportat de la Arad la Brasov a facut "nici mai mult nici mai putin" sapte zile.

Potrivit senior partner al Clubului Feroviar Roman, una dintre nemultumirile companiilor straine a fost nivelul ridicat al taxei de utilizare a infrastructurii feroviare (TUI), de 14 lei (aproximativ 5 euro) pentru un operator/kilometru, care nu stimuleaza transportul de marfa pe calea ferata. Astfel, un operator privat de transport feroviar de marfa pe relatia Constanta -Arad plateste numai la infrastructura 3.200 de euro, comparativ cu un camion care plateste doar o data pe an rovinieta in valoare de 1.200 euro, a explicat Roseanu.

De asemenea, companiile din Marea Britanie si Germania sunt interesate de liberalizarea pietei, respectiv de necesitatea unui acces liber pe infrastructura feroviara pentru toti operatorii. Potrivit oamenilor de afaceri, in acest domeniu este esential sa nu existe discriminare, acestia argumentand ca anumite trenuri sunt tinute mult timp in triaje, iar taxele prea mari "gonesc" operatorii feroviari de marfa din Romania

In general, insa, rezultatele vizitei au fost pozitive, iar parlamentarii britanici vor elabora un raport pentru legislativul de la Londra asupra situatiei transportului feroviar de marfa din Romania, a precizat reprezentantul Clubului Feroviar Roman. (newsin)

Sursa

joi, 4 septembrie 2008

Calea ferata Predeal - Brasov nu respecta conditiile de siguranta

Dezastrul feroviar de la Valea Calugareasca, cand o tanara de 17 ani a murit strapunsa de o sina de cale ferata, se poate repeta pe ruta Predeal - Brasov din cauza unor sisteme de prindere a sinelor, ce prezinta pericol pentru siguranta circulatiei. Mai mult, conducerea Companiei Nationale de Cai Ferate CFR SA, in frunte cu directorul general Constantin Manea, a semnat o nota de recomandare pentru constructorul de pe portiunea Campina-Predeal de a folosi aceleasi sisteme de prindere a sinelor.

Zeci de trenuri care circula pe relatia Predeal-Brasov pot deraia din cauza ca sistemele de prindere a sinelor sunt ruginite. Regionala de Cai Ferate Brasov a transmis o nota Companiei Nationale de Cai Ferate CFR SA, prin care precizeaza ca starea caii ferate intre statiile Predeal si Timisu de Sus prezinta pericol pentru circulatia trenurilor in conditii de siguranta. Pe o portiune de aproximativ 350 de metri de cale ferata, sistemele de prindere a traverselor de sina sunt uzate. Calea ferata de pe linia 300, sensul de la Bucuresti spre Brasov, intre statiile Predeal-Timisu de Sus, km 144+130-144+460, in prezent este cu elemente de legatura sina-traversa uzate, ce prezinta pericol pentru siguranta circulatiei. Portiunea care pune in pericol circulatia trenurilor este un tronson experimental pe traverse Pandrol FastClip. Cu toate ca elementele de prindere Pandrol FastClip sunt expirate, Regionala de Cai Ferate Brasov a cerut aprovizionarea cu aceleasi materiale de constructie. „Aprovizionarea Sectiei Brasov, Districtul Predeal, cu elemente componente prinderii Pandrol FastClip si executarea in regim de urgenta a lucrarilor de inlocuire care sa asigure circulatia trenurilor in conditii de siguranta. Dupa iarna 2007–2008, in urma masuratorilor si a reviziilor efectuate de catre personalul de intretinere s-a constatat necesitatea executarii de urgenta a lucrarilor de rectificare a ecartamentului, din cauza uzurii laterale a sinelor si a uzurilor elementelor componente ale prinderii Pandrol FastClip. Trebuie executate lucrari de regularizare a rosturilor de dilatatie, cauzate de uzura elementelor componente ale prinderii Pandrol FastClip”, se arata in nota transmisa directiei de linii din cadrul CFR SA. 

Directorul Regionalei de Cai Ferate Brasov nu recunoaste nimic
Chiar daca trenurile pot deraia in orice clipa, directorul Regionalei de Cai Ferate Brasov, Ionel Dicu, ascunde dezastrul feroviar ce se poate produce in orice moment. „Cum ati intrat in posesia acelor hartii? Vreau sa vad si eu actele, nu dau relatii prin telefon”, ne-a raspuns directorul general Ionel Dicu, care a semnat nota prin care se precizeaza ca sina de cale ferata de pe relatia Predeal – Timisu de Sus prezinta pericol pentru siguranta circulatiei. Tronsonul de cale ferata Predeal-Brasov face parte din coridorul paneuropean IV ce traverseaza România de la Curtici pana la Constanta. 

CFR risca sa piarda finantarea de la Comisia Europeana
In prezent, Compania de Cai Ferate CFR SA deruleaza proiecte de reabilitare pe relatia Campina – Predeal. CFR SA a cerut constructorului PORR sa foloseasca sisteme de prindere Pandrol FastClip pe tronsonul Campina – Predeal, in conditiile in care licitatiile europene prevad neutralitate in pivinta conditiilor tehnice. Pentru lucrarile de reabilitare pe sectiunea de cale ferata Câmpina– Predeal, CFR SA deruleaza, pe baza Memorandumului de Finantare convenit între Comisia Europeana si Guvernul României, lucrari de reabilitare a infrastructurii, a podurilor si modernizarea sistemelor de semnalizare si telecomunicatii. Firma PORR a semnat la data de 24 mai 2007 un contract pentru reabilitarea infrastructurii pe relatia Campina – Predeal in valoare de circa 140 milioane de euro, iar lucrarile au inceput in 4 iulie 2007. Peste 75% din valoarea lucrarilor este finantata de Uniunea Europeana.

Sursa Gardianul

11 milioane de dolari pentru "Autostrada Nokia"

Directorul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADN), Dorin Debucean, a declarat ca a obtinut la rectificarea bugetara de saptamana trecuta fonduri pentru demararea proiectului autostrazii urbane Gilau - Jucu, cunoscuta sub denumirea de "Autostrada Nokia".

Suma obtinuta astfel este de 27 de milioane de lei , aproximativ 11 milioane de dolari, insa pentru a o putea utiliza CNADN are nevoie de acceptul Ministerului Finantelor. 

"[...] Din aceste fonduri putem sustine proiectarea rutei de la Gilau pana la Jucu. Ceea ce s-a realizat pana acum este studiul de fezabilitate si indicatorii tehnico-economici, parte de care s-a ocupat societatea Iptana. Avem, de asemenea, avizul Comisiei Tehnico-Economice a CNADN si o hotarare de guvern."

Acceptul din partea Ministerului Finantelor va duce "Autostrada Nokia" cu un pas mai aproape de realizare ce va incepe cu organizarea unei licitatii de proiectare.

Sursa

Blue Air viseaza albastru in 2009

Planurile companiei low-cost Blue Air pentru 2009 vizeaza operarea cu zece aeronave si mentinerea pozitiei de lider pe acest segment, cu o cota de peste 50%. Cifra de afaceri si numarul de pasageri estimati pentru 2009 ar aduce pentru compania omului de afaceri Nelu Iordache cresterea cea mai dinamica din piata, intr-un nou an dificil pentru industria aviatica.

Gheorghe Racaru, directorul general al Blue Air, va inaugura doar doua destinatii noi odata cu orarul de iarna pentru 2008-2009. Spune ca nu este un moment propice pentru mai multe, ca in anii anteriori, date fiind costurile in crestere din cauza scumpirii petrolului, dar mai ales faptul ca destinatiile inaugurate anii trecuti si in special odata cu orarul de vara din 2008 trebuie “sa se mai aseze”. Va creste in schimb frecventa pe mai multe destinatii, cu precadere catre cele din Franta si Germania, si vor fi mentinute pentru orarul de iarna unele destinatii din orarul de vara, precum Larnaka (Cipru), datorita cererii in crestere. 

“Am avut si 500 de pasageri pe zi pe aceasta destinatie si asta ne-a aratat cat de importanta este Larnaka pentru business, nu neaparat pentru vacante”, spune Gheorghe Racaru. Mai este vorba si de alte curse, precum Köln, Stuttgart si Madrid cu plecare din Sibiu sau Bruxelles cu plecare din Constanta, pe langa zborurile de la Bacau, care pozitioneaza Blue Air drept concurent pentru operatorii regionali, precum Carpatair. 

Noile curse introduse in orarul de vara au adus un salt important pentru companie, care a ajuns in prima saptamana din iunie la un numar de 85 de curse saptamanale, fata de 66 de zboruri in iunie 2007. Acestora li s-au adaugat cursele charter, care au crescut cu 16% fata de iunie 2007, ajungand sa contribuie cu 7,6% la afacerile companiei.
 
Un alt motiv pentru care noi costuri nu sunt binevenite pentru singura companie low-cost romaneasca este programul de innoire a flotei pe care Blue Air l-a inceput in acest an, compania cumparand de la Boeing cinci aeronave seria Next Generation, doua din seria 800 si trei din seria 900. Unul dintre aceste avioane a fost deja livrat in luna iunie, alte doua sunt programate sa vina pana la sfarsitul lui 2009, iar ultimele doua la sfarsitul lui 2012. 
 
Motivele pentru care Blue Air a intrat in aceasta cursa a innoirii flotelor nu sunt legate numai de planurile de crestere, ci au si o importanta componenta legata tot de costuri. “Un avion Boeing clasic (737 - n.red.) intra la un control major dupa 4.000 de ore de zbor, iar dupa un ciclu de 6.000 de ore este desfacut si verificat, pe cand un avion din seria intra la primul control abia dupa 7.000 de ore de zbor”, explica Racaru. Prin operarea de avioane mai noi si care permit reduceri de costuri, compania vrea sa se puna intr-un fel la adapost si de viitoarele fluctuatii de pe piata petrolului, pe care nu poate spune ca nu le-a simtit in 2008: “Principala problema care a franat motoarele companiilor aeriene din intreaga lume - explozia pretului la petrol - a afectat rezultatele financiare si Blue Air nu face exceptie, dar am preferat sa pastram nivelul tarifelor si sa cautam alte moduri de a taia din costuri, scopul principal fiind acela de a ne mentine pozitia de lideri pe piata de low-cost”.
 

Exista si alte planuri, mult mai apropiate in timp fata de orizontul lui 2012, momentul in care toate noile avioane Boeing ar trebui sa aterizeze in flota Blue Air: “Am incheiat deja contracte pentru a inchiria avioane care sa suplineasca absenta celor achizitionate pana la venirea lor, deoarece avem nevoie inca din 2009 de cresterea de capacitate respectiva”. Racaru se refera aici la faptul ca pentru 2009 compania estimeaza ca va opera cu zece aeronave si va transporta 1,7 milioane de pasageri, ceea ce ar insemna o crestere de peste 60%. “O astfel de crestere se va realiza prin marirea capacitatii (care va depasi un pic 10% prin operarea a zece aeronave) si apoi prin imbunatatirea gradului de ocupare”, spune Gheorghe Racaru, care considera ca mixul de destinatii pe care il ofera acum compania ar trebui sa atraga un grad de ocupare de 90% pentru sezonul si poate chiar si pentru anul viitor. 
 
Cresterea de 30% pentru cifra de afaceri si aproape dubla pentru numarul de pasageri este o estimare credibila, subliniaza Racaru: “Am programat businessul pentru anul viitor in asa fel incat aceasta crestere sa aiba loc, deoarece au fost investitii mari facute anul acesta, care, corelate cu scumpirea petrolului si cu concurenta crescuta din piata, au dus la scaderea profitului - si trebuie sa tinem sub control aceste aspecte”. 

Cifra de afaceri in crestere nu va veni insa din 2009 doar din transportul de calatori, ci si din servicii conexe: in luna iulie, Blue Air a castigat la Bursa Romana de Marfuri un contract prin care urmeaza sa presteze servicii de transport aerian pentru Posta Romana, valoarea contractului fiind de 44,84 milioane de euro, fara TVA, pentru o perioada de trei ani si jumatate.
 
Investitiile facute de omul de afaceri Nelu Iordache, actionarul majoritar al companiei, nu au vizat doar achizitia de noi aeronave pentru Blue Air, ci si dezvoltarea in acest sens a unei companii de aerotaxi - Direct Air Service -, pentru care au mai fost achizitionate un elicopter, pe langa cele existente, precum si un avion.

Sursa

Blue Air va opera pe Aeroportul principal din Berlin, Tegel Airport!


O data cu introducerea noului orar de iarna (26 octombrie - 28 martie 2008), Blue Air isi va incepe operarea pe inca un aeroport principal, Tegel Airport care deserveste capitala Germaniei, Berlin.
Orarul de zbor este urmatorul:

Marţi şi sâmbătă

07:45 Bucuresti (Aeroportul International Aurel Vlaicu-Baneasa) - 09:00 Berlin (Tegel Airport)
09:45 Berlin (Tegel Airport) - 13:00 Bucuresti (Aeroportul International Aurel Vlaicu-Baneasa)

Cumparand de acum bilete catre Berlin (Tegel Airport), veti beneficia de promotia oferita de Blue Air: peste 50.000 de bilete la doar 1Euro*/ segment + taxe.
Biletele pentru Berlin (Tegel Airport) pot fi deja achiziţionate prin intermediul website-ului Blue Air, www.blueair.ro, la oricare dintre agenţiile Blue Air din ţară sau din străinătate sau prin Call Center: +40 21 208 86 86, iar cu aceasta ocazie intrati automat in cursa castigarii unui Logan nou-nout.

Aeroportul Tegel se afla la doar 8 km distanta de Berlin si detine 3 terminale.
Berlin este unul dintre orasele europene care ofera o imbinare perfecta de istorie, distractie, arhitectura si cultura. Daca ati ajuns la Berlin, multe atractii se gasesc chiar in centrul orasului - Mitte, Prenzlauer Berg, Kreuzberg.

Pe parcursul intregului orar de vara (pana pe data de 25 octombrie 2008) cursele pentru Berlin se vor efectua pe Aeroportul Schoenefeld.


Pentru orice fel de informatii vă rugăm să accesati site-ul Blue Air, www.blueair-web.com, sau să ne contactati la Call Center: +40 21 208 86 86 sau email: info@blue-air.ro.

* locuri limitate la acest tarif

Sursa

Wizz Air lansează cursa Cluj – Paris Beauvais

Wizz Air, cea mai mare companie low-cost, cu operaţiuni în Europa Centrală şi de Est, anunţă extinderea activităţii de la Cluj prin introducerea de noi zboruri către Paris Beauvais. Noua cursă va fi lansată pe 18 decembrie şi va fi operată pentru început de trei ori pe săptămână. Paris Beauvais este un aeroport pe care Wizz Air mai desfăşoară zboruri din alte trei oraşe însă aceasta va fi prima rută a companiei între România şi Franţa.
Acest nou pas în evoluţia companie este comunicat la scurt timp după ce Wizz Air a anunţat deschiderea celei de-a zecea baze operaţionale la Timişoara. Primul zbor, către Londra Luton, va fi efectuat pe 27 octombrie şi va fi urmat de curse spre Roma şi Dortmund în decembrie, în timp ce zborurile către Paris Beauvais, Milano Bergamo, Veneţia Treviso, Barcelona şi Valencia vor începe în martie 2009, concomitent cu deschiderea bazei.
Biletele sunt deja disponibile on-line pe wizzair.com sau telefonic la 0903 760 100 (în România). Preţurile cu toate taxele incluse, pentru un singur zbor, pornesc de la 89 de lei.

CFR propune triplarea preţului biletelor de tren

Pentru a acoperi pierderile de 300 de milioane de euro pe care le are, CFR SA cere creşterea taxei de utilizare a căii ferate. Plata o va suporta în final călătorul simplu.

Conducerea CFR SA, societatea care administrează reţeaua feroviară din România, intenţionează să majoreze de peste patru ori nivelul Taxei de Utilizare a Infrastructurii (TUI). Această taxă este plătită de orice companie feroviară care transportă călători sau marfă pe calea ferată, fiind similară cu rovinieta din transportul rutier. Taxa reprezintă jumătate din cheltuielile unui operator feroviar de călători şi de aceea triplarea ei ar duce la o creştere similară a preţurilor biletelor de călători. Aceasta, dacă Guvernul va refuza să achite operatorilor feroviari sumele imense pe care aceştia le vor plăti suplimentar CFR SA, după majorare. 

Într-o notă elaborată recent, conducerea CFR SA precizează: „CFR propune pentru rezolvarea satisfăcătoare a problemei (reprezentată de pierderile companiei şi de riscul de faliment al sistemului feroviar, în situaţia în care 39% din liniile ferate stau nereparate în urma lipsei de bani - n.r.) o nouă variantă de calcul a TUI (…) care duce la o creştere a valorii acesteia de la o medie ponderată a TUI de 9 lei/kilometru la 39 lei/kilometru“.

Propunerea CFR a fost făcută „datorită neacoperirii cheltuielilor necesare propuse în proiectul iniţial de buget şi venituri de cheltuieli pentru anul 2008“, se mai arată în notă. 

Societatea şi-a calculat şi suma pe care ar cîştiga-o. Majorarea ar aduce venituri de 1,1 miliarde de lei pentru august-decembrie 2008, perioadă pentru care se propune această măsură, comparativ cu 346 de milioane de lei, colectaţi între ianuarie şi iulie 2008. Compania şi-a calculat pierderile care trebuie acoperite şi, simplu, a pasat sarcina pe umerii operatorilor de transport feroviar de călători, cel mai important fiind CFR Călători. CFR SA sfătuieşte operatorii şi cum să îşi recupereze banii. Principala cale este „creşterea subvenţiilor acordate operatorilor pentru a acoperi sumele corespunzătoare TUI cuvenite pentru CFR“. Adică din bani de la bugetul de stat. 

Măsura propusă de CFR SA este una dintre căile căutate de companie pentru a scăpa de datorii cifrate la aproximativ 300 de milioane de euro. Acestea sunt reprezentate de obligaţii de plată de 900 de milioane de lei către furnizorii de energie electrică, diferenţa fiind datoriile companiei la bugetul de stat. Într-o primă fază, în aprilie 2008, compania a propus Ministerului Finanţelor conversia acestor datorii în acţiuni, care să fie cumpărate de stat, cu banii primiţi CFR SA urmând să achite datoriile la furnizorii de electricitate. După ce Ministerul Finanţelor a respins propunerea, CFR SA a găsit calea majorării TUI. Compania a reluat zilele trecute varianta conversiei datoriei în acţiuni, însă, foarte probabil, Ministerul Finanţelor va oferi acelaşi răspuns negativ. În urma neînţelegerilor avute cu Finanţele, privitoare la bugetul companiei pe 2008, CFR SA nu are încă un buget aprobat, ceea ce contravine legii. Ultima găselniţă este această majorare a TUI la niveluri nemaiîntâlnite în Europa, urmând ca operatorii să primească alocaţii suplimentare, din care să plătească taxa majorată. Potrivit unor surse neoficiale din Ministerul Transporturilor, ministrul Ludovic Orban, care a promis în urmă cu ani restructurarea sectorului feroviar, dar care s-a împotmolit în planuri, şi-a dat acordul pentru această subvenţie încrucişată. 

„Cauza situaţiei este subfinanţarea căii ferate din ultimii şase ani. Nu este posibil ca un stat să cheltuiască pentru calea ferată 10% din ceea ce cheltuieşte cu drumurile. În timp ce în transporturile rutiere TUI este 1% din cheltuielile unei firme, în transportul feroviar de marfă este 20%, iar în cel de călători este 40-50%“, ne-a declarat directorul unui operator feroviar privat. CFR SA afirmă însă că în timp ce cheltuielile sale materiale au crescut cu 24% în ultimii patru ani, nivelul veniturilor sale, reprezentate de TUI, a crescut doar cu 3%. 

CFR Călători nu priveşte cu ochi buni măsura şi afirmă că, dacă aceasta va fi introdusă, vor cere bani mai mulţi de la bugetul de stat. „În anul 2008, ponderea cheltuielilor cu TUI în totalul cheltuielilor de exploatare va reprezenta 56% (...) efectele majorării TUI la 39 lei/tren/kilometru (...) vor conduce la blocarea activităţii de transport feroviar de călători întrucât cheltuielile cu TUI vor reprezenta 100%“, ar fi afirmat CFR Călători, potrivit unor oficiali ai Ministerului Transporturilor, care au solicitat anonimatul. Pentru a nu avea pierderi, CFR Călători va solicita majorarea subvenţiilor pentru 2009 de la 605 milioane de lei la 4,1 miliarde, şi pentru 2010 de la 658 milioane de lei la 4,84 miliarde de lei, alte creşteri fiind cerute pentru 2008 şi 2011.

Sursa Cotidianul