Bucurestenii isi vor putea achizitiona cartele de metrou de la automate cel mai tarziu la sfarsitul acestui an, potrivit Metrorex. Aceste automate vor fi instalate initial in principalele statii de metrou bucurestene unde exista o concentratie mai mare de calatori, a precizat purtatorului de cuvant al companiei, Mariana Petre, citata de Evenimentul zilei, in editie online. Licitatiei pentru achizitionarea si instalarea automatelor a fost deja initiata de catre reprezentantii Metrorex.luni, 29 septembrie 2008
Automate pentru cartele de metrou , in Capitala
Bucurestenii isi vor putea achizitiona cartele de metrou de la automate cel mai tarziu la sfarsitul acestui an, potrivit Metrorex. Aceste automate vor fi instalate initial in principalele statii de metrou bucurestene unde exista o concentratie mai mare de calatori, a precizat purtatorului de cuvant al companiei, Mariana Petre, citata de Evenimentul zilei, in editie online. Licitatiei pentru achizitionarea si instalarea automatelor a fost deja initiata de catre reprezentantii Metrorex.
Pierderi de patru ori mai mari pentru santierului naval Aker Braila
Comparativ cu perioada similara din 2007, in primul semestru al acestui an, pierderile santierului naval Aker Braila au crescut de patru ori, la 28,77 milioane de lei (7,7 milioane de euro). Pierderile de 28,77 milioane de lei au fost acumulate de Aker Braila pe fondul scaderii veniturilor cu 9%, la 166 de milioane de lei, si al majorarii cheltuielilor cu 3,6%, la 195 milioane de lei. Conform raportului semestrial al Aker Braila, remis Bursei, in primele sase luni din acest an afacerile companiei au scazut cu aproximativ 30%, de la 166 milioane de lei la 118 milioane de lei. Pentru primele sase luni, compania a estimat in bugetul de venituri si cheltuieli un profit brut de aproximativ 3,8 milioane de lei, in timp ce, in aceeasi perioada dar in 2007, pierderile Aker ajunsesera la 6,47 milioane de lei. Reprezentantii companiei sustin ca situatia patrimoniala a cunoscut fata de inceputul anului o crestere valorica de 35 de milioane de lei, la 526 milioane de lei. Anul trecut, santierul naval a consemnat pierderi de 51,8 milioane de lei, de sapte ori mai mari decat cele raportate in 2006, in timp ce afacerile s-au dublat, la 263,3 milioane de lei in comparatie cu anul precedent.infrastructura rutiera pune "bete in roate" turismului
Autoritatile care supervizeaza "bunul mers" al turismului au inceput sa observe, in sfarsit, si aspectele negative care ne dau note proaste la acest capitol. "Infrastructura rutiera precara impiedica dezvoltarea turismului cultural, un produs foarte cautat in Romania", a declarat secretarul de stat din cadrul Ministerului pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale (MIMMCTPL), Lucia Morariu, potrivit unui portal de stiri economice. Oficialul a adaugat, cu vadita nemultumire, ca "este inadmisibil sa faci o zi pe drum intre obiectivele din Bucuresti, spre exempu, si cele din Sibiu". Pentru a iesi din impas, Lucia Morariu indeamna autoritatile sa accelereze depunerea proiectelor pentru Programul Operational Regional, destinat infrastructurii turistice. Valoarea acestui program este de 350 milioane euro, bani suficienti in opinia Luciei Morariu, pentru dezvoltarea unei infrastructuri adecvate turismului cultural.Orban: Suma obtinuta la ultima rectificarea bugetara va fi folosita pentru infrastructura rutiera
Suma de 450 milioane lei obtinuta la ultima rectificare bugetara va fi repartizata numai pentru infrastructura rutiera, dar nu acopera tot necesarul pentru acest sector, a declarat miercuri pentru agentia NewsIn ministrul transporturilor Ludovic Orban. "Banii repartizati Ministerului Transporturilor la cea de a treia rectificare bugetara vor fi alocati cu prioritate pentru Autostrada Bucuresti- Brasov, largirea la patru benzi a Centurii Bucuresti, largirea la patru benzi a Centurii Ploiesti si pentru pasajul denivelat DN1", a declarat ministrul transporturilor.
La intrebarea daca sunt suficienti banii alocati Ministerului Transporturilor la ultima rectificare, Ludovic Orban a precizat ca " in infrastructura banii nu sunt suficienti".
Guvernul a aprobat miercuri cea de-a treia rectificare bugetara din acest an, deficitul bugetar fiind mentinut la 2,3 % din PIB, au declarat miercuri pentru NewsIn reprezentanti ai Executivului.
Potrivit acestor surse, cheltuielile bugetare se majoreaza cu 7 miliarde lei, iar veniturile cu peste 6 miliarde lei. Guvernul va aloca cea mai mare parte a cheltuielilor pentru plati pentru magistrati, reprezentand sporuri salariale restante castigate in instante, pe care estimeaza ca le va acoperi in cea mai mare parte din cresterea economica peste estimari, potrivit proiectului de rectificare bugetara, prezentat de ministrul Finantelor in urma cu o saptamana.
La ultima rectificare de buget, din luna iulie, Guvernul majorase deficitul nominal programat, marind mai mult cheltuielile decat estimarile de venituri, insa ponderea deficitului in produsul intern brut s-a mentinut la 2,3%, deoarece Comisia Nationala de Prognoza majorase intre timp estimarea pentru PIB-ul din acest an, de la 440 miliarde lei la 475 miliarde lei.
La rectificarea bugetara din 16 iulie cei mai multi bani au mers la Ministerul Transporturilor (MT), care a primit aproximativ 1,5 miliarde lei de la bugetul de stat, in special pentru proiecte de infrastructura rutiera si feroviara.
Prima rectificare bugetara din acest an a fost facuta in luna martie, cand Guvernul a redus tinta de deficit bugetar de la 2,7% la 2,3% din PIB, prin reducerea cheltuielilor cu 1,1 miliarde euro. (Newsin)
Orban ii spune ambasadorului ungar sa se preocupe de infrastructura din tara sa, nu de Autostrada Transilvania
Ministrul Transporturilor a mai spus ca Autostrada Transilvania va fi finalizata pana la granita de vest la sfarsitul anului 2013. "As vrea sa spun ca noi vom finaliza pana la granita de vest la finele lui 2013 Autostrada Transilvania, ca si coridorul IV, pana la Nadlac'', a mai spus ministrul.
Cu privire la termenul de finalizare al Autostrazii Transilvania, Orban sustine ca in raport cu graficul de executie exista o intarziere recuperabila de 4-5% raportat la 30% stadiul fizic de realizare, ceea ce nu considera a fi o problema.In ceea ce priveste tronsonul Gilau - Suplacul de Barcau, Ludovic Orban a spus ca acesta se afla in stadiul de proiectare, avand ca termen 1 noiembrie pentru aprobarea in Consiliul Tehnico Economic al Companiei Nationale de Drumuri si Autostrazi a documentatiei."Dupa aceea vom da ordin de incepere a lucrarilor, incepand de anul viitor", a conchis Ludovic Orban.
Ambasadorul Ungariei, Fuzes Oszkar, a declarat la Cluj ca reteaua de autostrazi din Ungaria se afla la 30 de km de Bors, el fiind nemultumit de ritmul cu care se desfasoara lucrarile la Autostrada Transilvania. Purtatorul de cuvant al companiei Bechtel, Bogdan Sgarcitu, a precizat, luna trecuta, ca au fost construiti sase kilometri din autostrada Transilvania si estimeaza ca, pana la sfarsitul lunii septembrie, inceputul lunii octombrie, Bechtel ar putea finaliza un tronson de pana la zece kilometri, iar pana la sfarsitul anului - 20 de kilometri. Sgarcitu a declarat ca lucrarile realizate in aprilie, mai si iunie nu au fost achitate, desi au fost certificate, iar valoarea acestora se ridica la 67 de milioane de euro. Acesta a fost contrazis de premierul Tariceanu, care declarase ca lucrarile au fost decontate, cu precizarea ca plata se face dupa certificarea lucrarilor executate.
Conform proiectului, Autostrada Transilvania (415 km) parcurge ruta de la nord-vest de la Brasov pana la Oradea, la granita cu Ungaria si va trece prin Brasov, Fagaras, Sighisoara, Targu Mures, Cluj Napoca si Oradea. Contractul de proiectare si executie a lucrarilor a fost semnat in decembrie 2003 intre Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) si Bechtel International (USA). In februarie 2006, in urma renegocierii contractului, a fost prelungit termenul de finalizare din decembrie 2012 pentru decembrie 2013. Proiectul este impartit in opt tronsoane. In iunie 2004 lucrarile au fost demarate simultan pe doua dintre acestea - 2B Campia Turzii - Cluj Vest (Gilau) si 3C Suplacu de Barcau - Bors.
Sursa Ziua
Optimizarea fluxurilor de infrastructură cu soluţiile MaxCAD
MaxCAD a reunit peste 200 de proiectanţi de infrastructură români cu dezvoltatorii de aplicaţii specializate de proiectare de drumuri, canalizare şi alimentări cu apă în cadrul celui mai important eveniment de infrastructură „AutoCAD Civil 3D şi aplicaţii software de proiectare a sistemelor de transport, canalizare şi alimentări cu apă”. Evenimentul şi-a propus reunirea proiectanţilor de infrastructură din România cu dezvoltatorii aplicaţiilor specializate din Australia sau Croaţia pentru a îmbunătăţi aplicaţiile şi a le adapta cerinţelor specifice proiectării din România. „Ritmul pieţei românesti de proiectare a ultimilor trei ani a crescut cu un dinamism şi performanţă inimaginabile. Având în vedere acest context şi faptul că odată cu numărul de proiecte a crescut şi numărul de firme care oferă acest tip de servicii, ţin să subliniez că într-un proiect contează în primul rând calitatea proiectantului pe care aplicaţia vine să-l ajute cu precizie, rapiditate şi eficienţă”, spune ing. Florin Balcu, General Manager MaxCAD. Întrucât calitatea softului susţine calitatea proiectantului, unii dintre cei mai specializaţi dezvoltatori de aplicaţii din lume, dr. ing. Peter Bloomfield, dezvoltatorul ARD şi CivilCAD, şi Drazen Galic, dezvoltatorul Canalis şi Hydra, au fost prezenţi pentru a asculta cererile specifice ale proiectanţilor români.
„După AutoCAD, ARD, Canalis şi Hydra sunt cele mai performante produse software, îndeosebi datorită abordării de nişă, extrem de specializată, dar şi faptului că prin intermediul MaxCAD, permanent s-a luat pulsul pieţei şi au fost operate adaptări la cerinţele proiectanţilor români”, susţine Cristian Dumitrescu, CEO MaxCAD.
„ARD l-am scris în primul rând pentru a face procesul de proiectare mai uşor. De la început, software-ul a fost proiectat pentru automatizarea intersecţiilor, deoarece această parte a procesului de proiectare de drumuri a fost dificilă şi consumatoare de timp, în special dacă au intervenit schimbări în proiect. Caracteristicile software-ului sunt conduse îndeosebi de nevoile utilizatorilor sau de cerinţele lor. Pentru unele funcţii specifice pentru România am adăugat proiectarea şanţurilor şi a rampelor de acces, precum şi multe caracteristici specifice de tipărire”, declară dr. ing. Peter Bloomfield, Developer Engineer CadApps Australia. Programele Autodesk încorporează tehnologii de ultima oră şi au o vastă aplicabilitate: mecanică, infrastructură, arhitectură, construcţii civile, cartografiere, cadastru, digital media şi servicii wireless de transfer al datelor, care îmbunătăţesc considerabil procesul de proiectare şi de management al ciclului de viaţă al produselor (PLM).
Aplicaţia software Advanced Road Design proiectează rapid şi eficient intersecţii, intersecţii complexe cu sens giratoriu, străzi, intrări; realizează proiecte de reconstrucţie şi reabilitare de drumuri. Advanced Road Design este un software deja recunoscut în România şi în Europa datorită facilităţilor oferite, dar şi datorită distribuitorului său local, firma MaxCAD, şi european, firma MaxCAD International. StudioArs oferă software complementar Autodesk pentru proiectarea sistemelor de canalizare: aplicaţia Canalis şi aplicaţia Hydra pentru proiectarea sistemelor de distributie de apă. Aceste aplicaţii funcţionează peste platformele AutoCAD, AutoCAD Map 3D sau AutoCAD Civil 3D. Canalis este programul de proiectare a sistemelor de canalizare cu ajutorul căruia se obţine topografia sistemelor de canalizare, calculul debitelor, calcule hidraulice, secţiuni longitudinale, calculul săpăturilor adiacente.
Sursa
Sursa
duminică, 28 septembrie 2008
Miză imobiliară pe centura Clujului
Drumul ce va lega judeţele din Nord-Vestul ţării provoacă scandal între Cluj şi capitală . Neînţelegerile din jurul proiectului centurii care va prelua traficul din Maramureş, Sălaj şi Satu Mare, ocolind Cluj-Napoca prin Nord, sunt cauzate de bani. Proiectul centurii care ar urma să facă legătura între judeţele din nord-vestul Ardealului, ocolind prin partea de nord municipiul Cluj-Napoca, se zbate din luna iunie în faza de studiu de fezabilitate. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, iniţiatorul proiectului, nu a stabilit încă sursa de finanţare pentru cei aproximativ 90 de milioane de euro necesari lucrărilor. În plus, Primăria Cluj-Napoca a refuzat în mod repetat varianta de centură propusă de Companie.
Miza conflictului se traduce în milioane de euro. Municipalitatea vrea ca două cartiere pe care le dezvoltă în nordul oraşului, în parteneriat public-privat (Tineretului şi Lombului) să fie deservite direct de varianta ocolitoare. Pe de altă parte, reprezentanţii Companiei de Autostrăzi susţin că centura ar trebui să deservească traficul de tranzit, care acum trece prin oraş.
Miza ajunge la 28 de milioane de euro
Specialiştii imobiliari susţin că preţul terenului în cele două cartiere pe care le dezvoltă municipalitatea în zonă ar creşte cu 10 - 15%, dacă zonele rezidenţiale ar avea rute directespre centură. „Există anumite condiţii pentru ca valoarea unui teren să crească. Accesul, pe lângă utilităţi, este unul din cele mai importante.
Astfel, preţul terenului ar putea creşte cu 10 - 15%", a spus Claudiu Truţă, consilier imobiliar al agenţiei Grup de Lux. În prezent, terenurile din zonă valorează aproximativ 40 de euro pe metru pătrat. O creştere cu 15% înseamnă 6 euro în plus la fiecare metru pătrat. Deşi creşterea pare nesemnificativă, dacă luăm în considerare suprafaţa de 203 hectare a Cartierului Tineretului şi cea de 267 de hectare a Cartierului Lomb, vorbim de o majorare a preţului terenului cu aproximativ 28 de milioane de euro. Municipalitatea clujeană are o participaţie de 51% în firmele care vor construi cele două cartiere pe lângă care va trece centura ocolitoare.
Soluţii tehnice dificile şi scumpe
Soluţia tehnică, respinsă a cincea oară de municipalitate, prevedea patru puncte de acces pe centură, mult prea puţine după edilul Emil Boc. „Varianta ocolitoare este gândită pentru traficul de tranzit în regim de autostradă şi nu poate avea multe intersecţii pentru că îşi pierde sensul", spune în replică purtătorul de cuvânt al companiei, Ştefan Sebastian Szobotka. Pe de altă parte, realizarea punctelor de acces cerute de Boc ar creşte substanţial costurile centurii, mai ales că cele două cartiere sunt situate pe două dealuri.
Legătură cu Autostrada Bechtel
Proiectul centurii Nord prezentat la ultima întâlnire dintre proiectant şi municipalitate prevede o şosea de 32 de km care să asigure preluarea traficului de tranzit dinspre Maramureş, Sălaj şi Satu Mare. Intrarea pe şosea era prevăzută prin dreptul localităţii clujene Floreşti, iar ieşirea prin Apahida. Pentru dezvoltarea în etapa următoare a Centurii Nord, a fost prevăzută şi realizarea unei legături cu Autostrada Transilvania, cu racordare la nodul rutier Sânpaul, judeţul Cluj.
Sursa Adevarul
Orban: Pasajul Baneasa va costa cu patru milioane de euro mai mult
Pasajul Baneasa va costa cu patru milioane de euro mai mult si ar putea fi gata in patru luni, dupa ce se va adopta Planul Urbanistic Zonal si preluarea unui teren de la Primaria Capitalei in administrarea Ministerului Transporturilor, a declarat joi ministrul transporturilor, Ludovic Orban, citat de NewsIn. Surse din cadrul Companiei de Autostrazi au declarat recent pentru HotNews.ro ca problemele legate de constructia pasajului se datoreaza atat contractului negociat de Minister cu constructorul, care ii permite acestuia sa lucreze doar opt ore pe zi si cinci zile pe saptamana, cat si intarzierii unor avize de la municipalitate si guvern."Costul pasajului Baneasa va creste cu aproximativ patru de milioane euro, din cauza inlocuirii solutiilor tehnice, de constructie initiale, iar banii vor fi achitati de Primaria Munuicipiului Bucuresti" a spus Orban.Acesta a adaugat ca lucrarile la pasajul Baneasa sunt intarziate din cauza unui teren de 5.700 metri patrati care se afla in administratia Primariei. "Dupa ce vor fi rezovate problemele pentru preluarea unui teren de la Primaria Capitalei in administrarea Ministerului Transporturilor si devierea de iluminat stradal, pasajul de la Baneasa va fi gata" a declarat Ludovic Orban.
Pentru transferul terenului de la Primarie la CNADNR, Orban va participa luni la sedinta de la Primarie. Ministrul Transporturilor le va explica "prieteneste" consilierilor de ce ministerul are nevoie de acest teren. Marin Ionescu, directorul Directiei Variante de Ocolire, Investitii si Reparatii Capitale din cadrul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR), a declarat pentru NewsIn ca cele patru milioane de euro, suma cu care vor creste costurile pasajului, ar trebui achitate de Primaria Capitalei.
La mijlocul lunii trecute, premierul Tariceanu, ministrul transporturilor, Ludovic Orban si primarul Capitalei, Sorin Oprescu s-au intalnit pe santierul pasajului Baneasa unde au solicitat urgentarea lucrarilor. Surse din cadrul Companiei de Autostrazi au declarat insa pentru HotNews.ro ca problemele legate de constructia pasajului incep chiar de la contractul in valoare de 13,5 milioane de euro semnat cu constructorul portughez Lena Constructii.
Compania ar fi negociat cu Ministerul Transporturilor un contract avantajos prin care orarul de munca pe santier este de opt ore pe zi si cinci zile pe saptamana, asta in conditiile in care, in opinia premierului, pasajul Baneasa este o lucrare de infrastructura de maxima importanta.
Exproprierile pentru pasajul Baneasa, discutate la «Sfântul Asteapta»
Desi primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, anuntase ca municipalitatea va expropria 5.700 mp de teren pentru urgentarea lucrarilor la pasajul Baneasa, pe ordinea de zi a sedintei consilierilor generali de luni lipseste cu desavarsire orice hotarare sau nota care sa faca referire la exproprieri. Inca de pe 19 august, cand a inspectat lucrarile la viitorul pasaj din zona Baneasa, Oprescu a promis ca, la viitoarea sedinta a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, va fi supusa la vot o hotarâre privind exproprierea a 5.700 de metri patrati din domeniul public si trecerea acestora în proprietatea Ministerului Transporturilor. Zilele trecute, ministrul Ludovic Orban a declarat ca lucrarile la pasajul Baneasa sunt întârziate din cauza acestui teren, care se afla în proprietatea municipalitatii. “Dupa ce vor fi rezolvate problemele pentru preluarea terenului de la Primaria Capitalei în administrarea Ministerului Transporturilor si devierea retelei de iluminat stradal, pasajul de la Baneasa va fi gata”, a spus Orban.
Ministerul Transporturilor va simplifica procedurile de exproiere
Ministerul Transporturilor va aproba predarea amplasamentului constructorului chiar daca nu sunt finalizate litigiile cu proprietarii, a declarat joi, ministrul transporturilor, Ludovic Orban. "Se va adopta o hotarare de Guvern pentru a nu se mai astepta sa fie predat amplasamentul la finalul procedurilor de expropriere. In cazul in care exista litigii in instanta sa se plateasca, dar sa se lucreze in continuare pentru finalizare. Urmeaza ca dupa litigii sa fie platita valoarea amplasamentului", a precizat Ludovic Orban.
Realizarea exproprierilor este un proces destul de greoi pentru ca sunt foarte multi proprietari care nu au acte de proprietate sau exista neconcordante intre cartea funciara si inregistrarile de la primarii, potrivit reprezentantilor Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR). Practic este o munca luata de la zero in unele zone, iar Romania nu are cadastru, considera reprezentantii Companiei de Drumuri.
Bani degeaba - drumarii au descoperit ca autostrada transilvania poate fi construita "mai repede si la jumatate de pret"
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale - CNADNR a propus Guvernului rezilierea contractului cu firma americana Bechtel, constructorul Autostrazii Transilvania. "Am cerut Guvernului ruperea partiala a contractului, astfel incat Bechtel sa construiasca 30% din autostrada cu 2,2 miliarde de euro, si celelalte tronsoane sa fie scoase la licitatie. Daca nu reziliem contractul cu Bechtel, Autostrada Transilvania va costa 20 de miliarde de euro. Autostrada se poate construi mult mai repede si la jumatatea pretului cerut de Bechtel", spun oficialii din CNADR. Nemultumiri pe santier
Potrivit unei scrisori destinate conducerii CNADR si semnate de zeci de muncitori romani care lucreaza pe santierul autostrazii, lucrarile companiei reprezinta "pericol public" pentru siguranta circulatiei. In scrisoare se mai arata ca pe aliniamentul Autostrazii Brasov-Bors nu se va putea circula prea curand, din cauza calitatii submediocre a lucrarilor. Totodata, angajatii romani spun ca muncitorii turci primesc salarii de mii de euro care nu sunt impozitate, in timp ce muncitorii romani calificati castiga maxim 300 de euro pe luna. "Se face mare risipa de materiale si bani publici, ca atare se tot solicita bani peste conventie, bani care sunt din buzunarul romanilor", se mai arata in scrisoare. Reprezentantii CNADNR spun ca scrisoarea muncitorilor romani a fost trimisa la DNA, dar nu s-a primit inca nici un raspuns. Reprezentantii Companiei de Autostrazi au vizitat santierul autostrazii Transilvania si sunt nemultumiti de activitatea companiei americane. Ei spun ca in judetul Bihor au gasit pe aliniamentul autostrazii mai multe lucrari abandonate si gropi pline cu apa. Conform reprezentantilor CNADNR, cei de la Bechtel "profita de o clauza de contract prin care pot depasi preturile si daca vor, pot ajunge la 20 de miliarde de euro".
Cea mai mare autostrada din Europa
Autostrada "Transilvania" este cel mai mare proiect de infrastructura din Europa. Aceasta va avea 415 km si este proiectata cu 267 de poduri si viaducte, 94 de pasarele si 58 de pasaje. Daca lucrarile ar fi fost demarate in 2004 si ar fi fost sustinute financiar corespunzator, autostrada ar fi trebuit sa fie terminata in 2012. Multi politicieni spun ca sunt nemultumiti de ritmul in care compania americana Bechtel lucreaza la Autostrada Transilvania.
Ei afirma ca, la o medie anuala de cheltuieli de 200 milioane de euro, autostrada va fi gata in 2017, si nu in 2013. Este un rationament logic, pentru ca ei nu au reusit in 2006 sa cheltuiasca decat 34 milioane de euro din cele 78 milioane alocate si daca vor continua asa nu vor termina la timp. Intarzierile inregistrate sunt cauzate si de partea romana, care nu a reusit sa exproprieze decat aproximativ 75% din terenurile necesare construirii celui mai avansat tronson.
Renegocierea contractului
Proiectul are o valoare estimativa de cel putin 2,5 miliarde de euro, una finala de peste 3 miliarde de euro, iar banii ar fi trebuit sa fie obtinuti din taxa de drum.
Numai ca, dupa ce PSD a pierdut alegerile, proiectul a fost sters de pe lista de prioritati. Daca fostul premier, Adrian Nastase, afirma la scurt timp dupa semnarea contractului ca "este un proiect esential si urgent pentru Romania", comisarul european pentru extindere, Verheugen, avertiza, in primavara lui 2004, ca proiectul nu va avea sustinerea Bruxelles-ului la nici o institutie financiara internationala. Pe atunci in opozitie, liderii PNL si PD au promis ca, in situatia in care vor ajunge la putere, vor ataca anumite clauze contractuale ce dezavantajau statul roman. Ceea ce s-a si intamplat. Reexaminarea contractului cu Bechtel a fost anuntata de premierul Tariceanu in ianuarie 2005. Primul ministru isi exprima atunci temerea ca "acest mod de atribuire directa nu respecta legislatia europeana privind derularea contractelor". Contractul a fost criticat si de presedintele Traian Basescu. Temandu-se de sumele care ar fi trebuit platite in cazul rezilierii contractului, autoritatile romane au decis ca macar pretul sa fie unul corect. Data fiind insa sustinerea deosebita de care s-a bucurat proiectul din partea tuturor partidelor politice, dupa mai multe luni de negocieri, autoritatile romane si reprezentantii concernului Bechtel au ajuns la un nou acord. Valoarea renegociata a contractului este mai mica cu 126 milioane de euro.
Sute de modificari ale proiectului
Anul trecut, reprezentantii CNADNR au trimis Executivului o solicitare in care solicita sa li se spuna daca valoarea initiala a contractului poate fi depasita. Cu nu mai putin de trei miliarde de euro. Conducerea CNADNR nu este lamurita nici asupra interpretarii pe care trebuie sa o dea contractului.
Cea proprie, potrivit careia suma de 2,24 miliarde de euro este ferma, sau cea a firmei Bechtel, conform careia "valorile sunt tinta si ca urmare nu exista nici un impediment in depasirea acestora". Insa, pentru ca valoarea contractului a fost aprobata prin hotarare de guvern in 2004, orice depasire a acesteia sau doar a unor capitole de cheltuieli, ar reprezenta o incalcare a legii. Una dintre problemele sesizate este si modificarea repetata a proiectului din proprie initiativa de catre Bechtel, in absenta aprobarilor din partea CNADNR.
Potrivit raportului, Bechtel a incercat sa ascunda propriile greseli si sa ia alti bani pentru remedierea acestora. In perioada mai-octombrie, Bechtel a efectuat, fara avizul CNADNR, sute de modificari ale proiectelor. Totusi, Bechtel se angajase prin contractul pe care l-a semnat sa adopte o strategie de minimizare a costurilor.
Codasii mioritici
In Romania, in ultimii 14 ani s-au construit, in medie, 16 kilometri de autostrada pe an. Astfel, desi unele state vecine tarii noastre, mai mici ca si suprafata - cum ar fi Bulgaria sau Ungaria - au un numar mult mai mare de kilometrii de autostrada decat Romania. Tara noastra are doar 226 de km de autostrada, Bulgaria - 324 km, iar Ungaria dispune de 448 km de autostrazi. Slovacia dispune de 296 km de autostrada, Cehia are 517 km, iar Franta si Germania vor putea fi cu greu egalate de Romania la capitolul autostrazi: Franta are 9.934 km de autostrada, iar Germania are 11.786 km. In ritmul in care se lucreaza la noi in acest domeniu vom avea nevoie de cateva sute de ani pentru a putea ajunge la nivelul Frantei sau al Germaniei.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
