MyAir se retrage din Romania, daca nu e lasat pe Baneasa

MyAir (Italia), unul dintre principalii jucatori low-cost, cu o jumatate de milion de pasageri anual, se va retrage din Romania, daca intentia premierului Calin Popescu Tariceanu de a scoate operatorii de profil de pe Aeroportul Baneasa se va concretiza, a declarat pentru Business Standard Antonio Iervolino, managerul general pentru Romania al MyAir.

 “Nu ne permitem sa operam pe Aeroportul Henri Coanda. Asta ar insemna sa dublam cel putin preturile unui bilet de avion”, spune Iervolino. Premierul i-a cerut ministrului de resort sa pregateasca masurile necesare pentru o redimensionare a activitatii Aeroportului Baneasa, zborurile low-cost urmand sa fie mutate pe Otopeni. 

Managerul general pentru Romania al MyAir, Antonio Iervolino, afirma ca, daca autoritatile romane nu vor oferi o alternativa valida, compania se va retrage de pe piata din Romania. 

‘‘Clientii nostri nu au nevoie de servicii VIP sau plasme, nu au nevoie de lux, ci de preturi bune si sa ajunga in siguranta la destinatie”, a precizat directorul general al MyAir, Antonio Iervolino.

Compania a transportat, in primele sase luni ale acestui an, aproximativ 250.000 de pasageri inspre si dinspre Romania, cu 15% mai mult decat in perioada similara a anului trecut, pe fondul introducerii de noi curse. In prezent, firma are curse din Bucuresti catre Milano, Venetia, Bologna, Catania, Roma, Napoli, Bari. 

Conducerea firmei anunta, pentru aceasta toamna, ca isi va incepe activitatea pe Aeroportul din Timisoara, cu zboruri spre Venetia si Milano. MyAir are o flota compusa din sapte avioane Airbus 320, cu o capacitate de 180 de locuri, si 19 aeronave de tip Crj900, cu 102 locuri, cumparate de la Bombardier (Canada). In ceea ce priveste celelalte companii de low-cost, acestea au refuzat ca comenteze intentia premierului pana cand vor primi o notificare oficiala. Contactat de Business Standard, directorul general al Aeroportului Baneasa a declarat ca mai multe informatii vor fi facute publice in urmatoarele zile, in urma unor discutii intre toate partile implicate. Pe piata romaneasca, mai sunt prezente si alte companii low-cost, precum Blue Air (Romania), SkyEurope (Slovacia), Wizz Air (Ungaria), Germanwings (Germania), easyJet (Marea Britanie) si Ryanair (Irlanda). Directorul general al Blue Air, Gheorghe Racaru, a declarat recent, pentru NewsIn, ca nu este de acord ca operatorii low-cost sa nu mai functioneze pe Baneasa. “Nu fac speculatii pe niste vorbe goale. Cei care intentioneaza sa scoata companiile low-cost de pe Baneasa sunt rupti de realitate si fac declaratii fara suport. Aeroportul Otopeni nu face fata nici acum, dar cand se vor reloca toate cursele? Acest lucru se va observa si cand Baneasa va fi inchis aproape doua saptamani, pentru lucrari. Probabil, se vrea ca pe Aeroportul Baneasa sa aiba acces doar cursele de business, ca sa fie unii linistiti si sa nu ii deranjeze nimeni”, a spus Gheorghe Racaru. 

Premierul Tariceanu i-a cerut ministrului Transporturilor sa pregateasca masurile necesare pentru transformarea Aeroportului Baneasa, astfel incat acesta sa deserveasca Romaero si sa preia avioanele mici, urmand ca zborurile low-cost sa fie preluate de pe Aeroportul Otopeni. “Aeroportul, in momentul de fata, dincolo de inconvenientele privind poluarea fonica, a devenit un Real pericol pentru locuitorii din zona, pentru ca se afla in mijlocul orasului. Exista anumite reglementari de prudenta, care fac ca aeroporturile sa fie amplasate in afara oraselor”, a declarat Tariceanu. Ministrul Transporturilor sustine ca nu este vorba despre desfiintarea Aeroportului Baneasa. “Am avut o discutie cu primul-ministru Calin Popescu Tariceanu despre Aeroportul Baneasa, dar nu in sensul desfiintarii aeroportului. In jurul aeroportului se dezvolta multe centre comerciale si a inceput construirea unor imobile. Prin urmare, Baneasa nu poate sa indeplineasca normele din cauza poluarii fonice, iar premierul mi-a cerut sa elaborez un plan de analiza”, a spus Ludovic Orban. 

Ministrul Transporturilor a mai precizat ca, in trei, cinci, sapte ani, cursele mari nu vor mai ateriza pe Aeroportul Baneasa. Acesta va deveni un aeroport pentru cursele pmici, de business. 


Sursa: Business Standard 

Aeroportul din Viena vrea să participe la licitaţia pentru modernizarea Aeroportului din Iaşi

Aeroportul din Viena este interesat să participe la licitaţia pentru modernizarea Aeroportului din Iaşi, a declarat, vineri, la Iaşi, ambasadorul Austriei la Bucureşti, Martin Eichtinger, în cadrul unei întâlniri cu autorităţile locale şi judeţene.

"Sunt pentru prima dată la Iaşi. Mă bucur că există o cursă aeriană directă de la Iaşi la Viena, pentru că aici este potenţial turistic mare, iar de la Iaşi se poate pleca spre mănăstirile din nordul Moldovei sau spre Deltă. În Rădăuţi şi Suceava sunt multe investiţii austriece, însă la Iaşi sunt doar bănci cu capital austriac", a declarat presei ambasadorul Austriei. El a mai spus că un mare investitor austriac în domeniul metalurgic va veni în România, însă nu la Iaşi, pentru că "este necesară deschiderea la un port la Marea Neagră".

Martin Eichtinger s-a întâlnit vineri la Iaşi cu preşedintele Consiliului Judeţean, Constantin Simirad şi cu prefectul judeţului Marius Bodea. "În cursul discuţiilor, ambasadorul Austriei a menţionat că Aeroportul din Viena ar vrea să participe la licitaţia care se va face pentru aeroportul ieşean", a afirmat preşedintele CJ Iaşi, Constantin Simirad, care a adăugat că interesul partenerilor străini pentru aeroportul ieşean este benefic.

Aeroportul din Iaşi urmează a fi modernizat, investiţia preconizată ridicându-se la aproximativ 170 milioane de euro. Guvernul a alocat deja prima tranşă din fonduri, adică aproximativ 10 milioane de euro pentru demararea lucrărilor, însă lucrurile trenează din cauza unor litigii apărute între CJ şi diverse instituţii sau firme pentru terenurile din zonă.

Sursa Mediafax

Gard de protectie pe Bucuresti-Pitesti

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) ar putea plăti 8 milioane de lei pentru montarea de stâlpi şi gard de protecţie în exteriorul benzilor de circulaţie de pe autostrada Bucureşti-Piteşti

Scopul este să prevină accesul animalelor şi persoanelor. Proiectul va fi acordat printr-o licitaţie deschisă şi va fi finanţat de la bugetul de stat. Va câştiga firma care va cere cel mai mic preţ, se arată într-un anunţ al CNADNR. Ordinul de începere a lucrărilor va fi emis în luna noiembrie, estimează autorităţile.

Din noiembrie până la sfârşitul anului, se vor desfăşura lucrările pentru primii 33 de km din autostradă, restul de 65 de km urmând să fie finalizaţi până în aprilie 2009. Valoarea estimată a contractului pentru acest an este de 2,78 milioane de lei, iar cel de anul viitor ar putea avea o valoare de maxim 5,22 milioane de lei.

Firmele interesate trebuie să fi avut o cifră de afaceri pe ultimii trei ani în medie de peste 16,01 milioane de lei, să depună o garanţie de 67.300 de lei.

Sursa Evenimentul Zilei

Otopeni oprit la sol

Dezvoltarea si modernizarea aeroportului "Henri Coanda" din Bucuresti se amana cu patru ani, din cauza tergiversarii PUZ-ului 

Lucrarile de modernizare a Aeroportului International Henri Coanda Bucuresti (AIHCB), incluse in Programul strategic de dezvoltare in perioada 2007-2019, in valoare de 450 de milioane de euro, vor fi amanate cu pana la patru ani, pentru 2019, din cauza nefinalizarii Planului Urbanistic Zonal (PUZ), prevede un proiect de Ordonata de Urgenta elaborat de Ministerul Transporturilor, prin care se solicita amanarea calendarului investitional. Practic, Aeroportul Otopeni ramane la acelasi stadiu de dezvoltare desi, nu peste multa vreme, va trebui sa preia cursele low-cost si charterele de pe Aeroportul Baneasa, care urmeaza sa fie inchis pentru aceste curse.

Estimarile Ministerului Transporturilor (MT), care nu au luat in calcul preluarea activitatii de pe Baneasa, arata faptul ca traficul pe Otopeni ar putea ajunge in acest an la 5,82 milioane de pasageri, in crestere cu 30% fata de anul trecut. Mai mult, traficul ar urma sa creasca in fiecare an cu 10%, ajungand astfel in 2020 la 18,29 milioane de pasageri. Si termenul necesar exproprierilor a fost decalat cu un an, la 30 iunie 2010, se arata in proiectul de Ordonanta de Urgenta. "Situatia de urgenta consta in necesitatea evitarii aparitiei unor disfunctionalitati grave in administrarea activitatii de dezvoltare pe termen lung a AIHCB, care pot determina blocarea dezvoltarii aeroportului", se precizeaza in actul normativ. Autoritatile locale trebuiau sa elibereze PUZ-ul in 1999. Ulterior, acestea au estimat ca PUZ-ul va fi aprobat la sfarsitul anului 2008, la fel si studiile de fezabilitate, iar pana la 31 decembrie 2010 ar trebui sa fie obtinute toate avizele, acordurile si autorizatiile necesare inceperii lucrarilor, in loc de 31 decembrie 2009. Potrivit noului plan, la sfarsitul lui 2013 trebuie dezvoltata infrastructura de transport rutier, metroul si calea ferata, in vederea asigurarii accesului in zona de est a aeroportului, iar la 31 decembrie 2019 trebuie finalizate lucrarile la un nou terminal de pasageri si la sistemul de cai de rulare, fata de sfarsitul anilor 2011 si respectiv 2015, cand erau termenele initiale.

Premierul Calin Popescu Tariceanu a declarat, recent, ca a cerut Ministerului Transporturilor sa pregateasca o serie de masuri prin care Aeroportul Baneasa sa fie transformat intr-un aeroport care sa deserveasca numai Romaero si zborurile business, reducandu-se, astfel, poluarea fonica de care s-au plans locuitorii din zona. Premierul a dat asigurari ca Aeroportul Otopeni are capacitatea necesara sa gazduiasca zborurile preluate de pe Baneasa. Ceea ce nu s-a vazut in momentul in care Aeroportul Baneasa a mai fost inchis pentru reparatii la pista si s-au mutat cursele low-cost pe Otopeni. In acel moment calatorii erau rugati sa vina la aeroport cu 4 ore inaintea zborului pentru a avea timpul necesar efectuarii formalitatilor de imbarcare.
Sursa Ziua

easyJet, dupa primul an in Romania: Numar de pasageri cu 40% sub estimari

Compania aeriana low-cost easyJet a transportat in primul de activitate in Romania cu circa 40% mai putini pasageri decat estimarile initiale.  In primul an de activitate, compania a transportat 135.000 de pasageri, iar estimarile vizau 220.000 de pasageri.

Unul dintre motivele acestei diferente este faptul ca linia aeriana a anulat in iunie una dintre cursele operate din Romania, pentru ca gradul de ocupare era nesatisfacator. In iunie, easyJet a anulat cursa Bucuresti-Londra, in prezent operand doar Bucuresti-Milano si Bucuresti-Madrid.

Estimarile din septembrie 2007 prevedeau ca pe ruta Bucuresti-Londra vor fi transportati 75.000 de pasageri in primul an de activitate. Prima ruta easyJet din Romania, Bucuresti-Milano, a fost lansata pe 10 septembrie 2007. Celelalte doua rute, Londra si Madrid, au inceput sa functioneze pe 29 octombrie.

Sursa DailyBusiness

AVAS a aprobat asocierea Şantierului Naval Mangalia cu LAR Germania

Colegiul Director al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului a dat mandat reprezentantului său în Adunarea Generală a Acţionarilor S.C. Şantierul Naval Mangalia S.A. să voteze pentru aprobarea asocierii societăţii cu firma Lurssen Lar Investment GmbH, Germania.

Semnarea contractului va avea loc după aprobarea tranzacţiei în AGA. Acordul de asociere este ultima etapă prevăzută în Programul de restructurare aprobat de AVAS pe anul 2008 pentru Şantierul Naval Magalia.

Programul de restructurare a fost necesar deoarece situaţia economico-financiară a societăţii s-a înrăutăţit şi datoriile au crescut comparativ cu anul 2007, iar lipsa comenzilor a făcut ca societatea să funcţioneze sub pragul de rentabilitate, argumenteaza cei de la AVAS.

Mai mult, salariul mediu brut la nivelul şantierului este foarte scăzut raportat la oferta din zonă, astfel încât o parte din forţa de muncă calificată a plecat, iar resursele pentru păstrarea inventarului pentru producţia de apărare lipsesc. De asemenea, lipsesc si resursele financiare pentru realizarea de investiţii în vederea creşterii atractivităţii la privatizare.

Ca urmare a aprobării programului de restructurare, în data de 25 februarie 2008 societatea a publicat cererea de asociere. La termenul limită de depunere a ofertelor a fost înregistrată o singură ofertă din partea firmei Lurssen Lar Investment GmbH, Germania.

Comisia de selecţie şi evaluare a ofertelor a constatat că firma LAR a îndeplinit criteriile de calificare stabilite prin grila de punctare a conţinutului ofertei tehnico-economice şi a admis firma care a depus oferta pentru continuarea negocierilor.

Statul român, prin AVAS, deţine întreg pachetul de acţiuni al şantierului. Activitatea principală a Şantierului Naval Mangalia constă în construcţii şi reparaţii de nave.
Sursa Capital

CNADNR va primi 119,49 milioane lei pentru exproprierile terenurilor de pe Autostrada Transilvania

CNADNR va primi 119,49 milioane lei pentru exproprierile terenurilor de pe Autostrada Transilvania, iar suma estimata va fi virata de catre Ministerul Transporturilor, se arata intr-un proiect de hotarare al ministerului. 
Potrivit actului normativ initiat de Ministerul Transporturilor, se are in vedere nevoia urgenta de a asigura constructorului terenul liber si front de lucru pentru executia proiectului Autostrazii Brasov- Cluj- Bors, deoarece orice intarziere care apare in programul de lucrari, genereaza costuri suplimentare. 
Suma estimata de 119,49 milioane lei prevazuta ca despagubire a fost stabilita in baza rapoartelor de expertiza intocmite, pe categorii de imobile de catre persoane autorizate in evaluare si reprezenta despagubirile ce vor fi acordate proprietarilor imobilelor proprietate privata situate pe Sectiunea 3B pe teritoriul localitatilor Ip, Crasna, Nusfalau si Boghis din judetul Salaj care face parte din Autostrada Brasov-Cluj- Bors. 

Suprafata de teren prevazuta in proiectul tehnic este de 1.631.798 metri patrati, fiind supuse expropierii un numar de 1.310 imobile. 

Ministerul Transporturilor va vira, in termen de 15 zile de la intrarea in vigoare a hotararii fundamentate prin nota, intr-un cont bancar deschis pe numele Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania pentru despagubirile ce vor fi acordate proprietarilor imobilelor din cele patru localitati de pe Autostrada Transilvania. 

Se estimeaza ca Bechtel sa realizeze, conform acordului de modificare la contractul incheiat, in 2009, lucrari in valoare de 319.600.000 euro, potrivit datelor furnizate in august de CNADNR pentru agentia de presa NewsIn. 

"Avand in vedere necesitatea unei autostrazi in zona respectiva, Autostrada Transilvania este o prioritate pentru Compania Nationala de Drumuri Nationale si Autostrazi din Romania (CNADNR), impreuna cu autostrazile ce urmeaza sa mai fie construite pe traseul Coridoarelor IV si IX. In toamna anului 2008 urmeaza sa fie finalizati primii 25 de kilometri ai acestei autostrazi, pe sectorul aflat intre Campia Turzii si Gilau", au declarat reprezentantii companiei. 

Pentru firma Bechtel, conform acordului de modificare la contractul incheiat, necesarul pentru 2008 se ridica la suma de 442.000.000 euro. Bugetul aprobat pentru proiectul Autostrada Transilvania la 30 iunie a fost de 246.231.142 euro. Firmei Bechtel i-au fost platiti pana in prezent, pentru anul in curs, de catre CNADNR peste 194 milioane euro, iar pentru restul activitatilor necesare proiectului (exproprieri, deminari, descarcare arheologica, mutare si protejare utilitati) au fost platiti 16.669.051 euro. 

Potrivit reprezentantilor CNADNR, sumele achitate pentru Autostrada Transilvania presupun facturile catre firma Bechtel pentru lucrarile realizate de catre aceasta, dar si alte lucrari pe care incluse in proiect, respectiv plata proiectantului, plata consultantului, plata serviciilor juridice (consultanta dar si intocmirea documentatiei cadastrale necesare exproprierilor), deminari, descarcare arheologica, mutare si protejare utilitati. 

Pe sectiunea 2B (Campia Turzii- Cluj Vest) in lungime de 54 kilometri exproprierile au fost realizate in proportie de 94,2%, iar pentru sectiunea 3C (Suplacu de Barcau- Bors 64 km.) exproprierile s-au realizat in proportie de 50%. Valoarea lucarilor pentru sectiunea 2B este de 434 milioane euro, iar pentru sectiunea 3C valoarea lucrarilor este de 445 milioane euro. 

Realizarea exproprierilor este un proces destul de greoi pentru ca sunt foarte multi proprietari care nu au acte de proprietate sau exista neconcordante intre cartea funciara si inregistrarile de la primarii, practic este o munca luata de la zero in unele zone, iar Romania nu are cadastru, au precizat reprezentantii Companiei de Drumuri. De asemenea, Legea privind exproprierile a dus la intarzieri privind exproprierile de teren. In plus, tot CNADNR considera ca achizitiile de terenuri presupun si asigurarea gropilor de imprumut pentru pamant (pamantul din zona nu este bun si pentru a asigura calitatea fundasieie trebuie inlocuit n.r.). Astfel, transportul pamantului de la gropile de pamant costa destul de mult, au mai spus reprezentantii companiei. 
Conform proiectului, Autostrada Transilvania (415 km) parcurge ruta de la nord-vest de la Brasov pana la Oradea, la granita cu Ungaria si va trece prin Brasov, Fagaras, Sighisoara, Targu Mures, Cluj Napoca si Oradea. Contractul de proiectare si executie a lucrarilor a fost semnat in decembrie 2003 intre Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) si Bechtel International (USA). In februarie 2006, in urma renegocierii contractului, a fost prelungit termenul de finalizare din decembrie 2012 pentru decembrie 2013. Proiectul este impartit in opt tronsoane. In iunie 2004 lucrarile au fost demarate simultan pe doua dintre acestea - 2B Campia Turzii - Cluj Vest (Gilau) si 3C Suplacu de Barcau - Bors.

Sursa Bizcity

Centura de ocolire a Timisoarei va fi extinsa la patru benzi

Lucrarile la centura de ocolire a orasului Timisoara vor fi finalizate la 1 octombrie 2009 iar aceasta va fi extinsa la patru benzi, sustine ministrul Transporturilor Ludovic Orban.

"Au fost necesare unele schimbari, s-au adoptat noi solutii tehnice, cum ar fi introducerea unor lucrari cu piatra sparta, care initial erau prevazute cu balast. Avizarea acestor solutii a durat un pic, dar acum exista toate conditiile pentru ca lucrarile sa aiba un ritm normal. 

Am aprobat indicatorii tehnico-economici pentru ca centura sa fie extinsa la patru benzi de circulatie, exista fonduri pentru acest lucru, iar lucrarea va fi terminata cel tarziu in octombrie 2009", a declarat Orban, citat de NewsIn.

Lucrarile la centura de ocolire a Timisoarei, in valoare de 15 milioane de euro, au inceput in 2002 si ar fi trebuit sa fie gata acum patru ani. Contractul cu fostul constructor a fost reziliat la finele lui 2006, dupa ce doar 40 la suta din lucrarile contractate au fost finalizate, blocand finantarea de la Banca Japoneza. 

Contractul cu urmatoarea firma care a contractat lucrarile, Efklidis, din Grecia a fost reziliat in 2006 si s-a organizat o noua licitatie pentru executarea lucrarii, noul constructor devenind Romstrade, care are la dispozitie 20 de luni pentru asfaltarea celor 12,6 kilometri de autostrada. 

Centura de ocolire a Timisoarei are o lungime de 12 kilometri si are menirea de a elimina din Timisoara traficul greu.

Sursa Ziare.com

Blue Air va investi 10 mil. euro in constructia noului terminal Plecari de pe Baneasa

Compania aeriana Blue Air a semnat contractul de concesiune pentru construirea noului terminal Plecari de pe Aeroportul Baneasa, investitie in valoare de aproximativ 10 milioane euro, au declarat reprezentantii companiei.
"Dupa finalizarea constructiei vom administra terminalul si vom primi niste redevente anuale. Estimam ca ne vom recupera investitia in circa 10 ani", a spus, pentru DailyBusiness.ro, Catalin Ilie, deputy general manager al Blue Air. 

Catalin Ilie a explicat ca decizia Blue Air de a investi in constructia acestui terminal vine ca urmare a faptului ca aeroportul Baneasa nu mai suporta fluxul de pasageri.

Prin acest contract, Blue Air urmeaza sa construiasca noul terminal pe un teren de aproximativ 5.000 de metri patrati, aflat in proprietatea Aeroportului International Aurel Vlaicu. 

Se estimeaza ca pana la sfarsitul anului 2008, dupa obtinerea tuturor avizelor si aprobarilor necesare, sa inceapa construirea noului terminal Plecari. Termenul de finalizare este de opt luni de la inceperea lucrarilor. Astfel, cel mai probabil in vara anului 2009 noul terminal va fi functional, conform NewsIn.

Deoarece in ultimii trei ani a crescut numarul pasagerilor, terminalul existent nu mai face fata, sustin reprezentantii aeroportului. Acestia considera ca daca se va construi noul terminal, Aeroportul Baneasa va avea o capacitate de peste doua milioane de pasageri, implicit va creste profitul si nu in ultimul rand se vor imbunatatii conditiile oferite pasagerilor.

Daca in 2007 au tranzitat Aeroportul Baneasa aproximativ patru milioane de calatori, peste cativa ani numarul va creste la peste opt milioane de pasageri, a spus Stefan Mladin, directorul general al aeroportului Baneasa. 

In plus, directorul general al aeroportului Aurel Vlaicu considera ca este necesar un al treilea aeroport pentru ca, in urmatorii ani, cu toate dotarile si modernizarile ce vor fi facute la aeroporturile din Baneasa si Otopeni, acestea nu vor face fata fluxului din ce mai mare de calatori. 

Totodata, aeroportul Baneasa trebuie sa adopte masuri de protectie a mediului, iar in acest sens a fost demarat un studiu pentru obtinerea unor fonduri de la Comunitatea Europeana. 

Ministrul transporturilor Ludovic Orban declara ca Aeroportul Baneasa va fi adaptat la normele de mediu, dar acesta nu este un motiv ca aeroportul sa dispara. 

In luna februarie, directorul aeroportului Baneasa declara ca vor fi facute investitii de circa 15 milioane de euro pentru realizarea unui terminal pentru pasageri si a unui hangar.

Sursa

Vidin - Calafat, podul suspinelor

În timp ce pe malul bulgăresc se lucrează de zor, la Calafat nici măcar nu s-au definitivat suprafeţele care vor fi expropriate şi nici nu există o hotărâre de guvern în acest sens. În schimb, ministrul transporturilor, Ludovic Orban, spune că totul este „în grafic“.

La 1,5 kilometri în aval de Portul Calafat, borna care arată că acolo va fi instalat piciorul podului peste Dunăre pe malul românesc este înconjurată de bălării. Pe malul nostru s-a pus doar un gard ce delimitează perimetrul în care firma constructoare, Fomento de Construcciones y Contrates (FCC) Spania, urmează să-şi organizeze şantierul. În rest, mărăcini şi nesiguranţă. Pe malul bulgăresc, dincolo de o lizieră, constructorul lucrează de zor la staţii de betoane şi la un terminal. Discuţiile despre pod au început în urmă cu opt ani. S-au format comisii mixte, româno-bulgare, şi s-au purtat discuţii. S-au luat aprobări şi avize. Bulgarii se ocupă de construirea podului, cu finanţare europeană, iar termenul limită de finalizare este 2010. În cazul în care podul nu este gata până în 2010, bulgarii riscă să piardă finanţarea. Deja au apărut întârzieri. Presa bulgărească a dat publicităţii faptul că spaniolii de la FCC, care construiesc podul, au anunţat întârzieri de patru luni faţă de graficul iniţial şi cer suplimentarea bugetului alocat investiţiei. Şi pe malul românesc s-au întârziat graficele iniţiale din cauză că a fost nevoie de schimbarea proiectului tehnic pentru infrastructura de legătură cu podul.

Ministerul Transporturilor din România a alocat, zilele trecute, 103 milioane de euro pentru infrastructura adiacentă podului. Ministrul de resort, Ludovic Orban, spune că jumătate din bani provin din fonduri nerambursabile de la ISPA, iar restul, din bugetul de stat. 
 

Licitaţie pentru infrastructura adiacentă

Chiar dacă statul nu are nici măcar terenul pe care ar urma să se construiască toate căile de acces către pod, ministrul Orban a afirmat, pentru GdS, că lucrările vor demara la începutul anului viitor: „Suntem în grafic. Până la sfârşitul anului vom organiza licitaţie internaţională pentru desemnarea constructorului, iar la începutul lui 2009 vor putea demara lucrările. Se vor rezolva toate problemele legate de terenuri până la emiterea ordinului de începere a lucrărilor“. Ludovic Orban a mai spus că a durat aşa de mult până s-a demarat procedura licitaţiei din cauză că nu au fost toate datele clare din partea bulgarilor, care se ocupă efectiv de construirea podului, inclusiv aprobarea proiectului tehnic pentru infrastructura de legătură cu podul. Dacă despre întârzierile românilor ministrul transporturilor este optimist, în ceea ce priveşte întârzierile bulgarilor Orban nu comentează: „E problema lor. Noi respectăm graficul. Pe pod vom călca în martie, aprilie 2011. Chiar dacă termenul legal este 2010, ISPA are un drept legal de extensie de până la nouă luni, dar să sperăm că nu se va ajunge aici“. 


Terenurile, încă în proprietate privată

Circa 34 de hectare de teren aparţinând localnicilor din Calafat urmează să fie expropriate de statul român, prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Doar locul unde va fi amplasat piciorul podului pe malul românesc aparţine administraţiei publice locale. Consultantul care a efectuat proiectul tehnic pentru infrastructura adiacentă podului şi care se ocupă şi de exproprieri (IPTANA Bucureşti) spune că nici suprafeţele nu sunt clar definitivate. Problema terenului pe care ar urma să treacă drumurile de legătură cu podul şi calea ferată ce va traversa Dunărea este departe de a fi rezolvată. „Nu s-a dat încă hotărârea de guvern pentru exproprieri pentru că nu există suprafeţele definitivate. S-a făcut un nou proiect tehnic, iar la unii proprietari s-a redus suprafaţa ce trebuie expropriată, la alţii s-a mărit. Acum lucrăm la aceste documente”, a precizat Toma Iovănescu, director general adjunct tehnic al proiectantului IPTANA Bucureşti. În total, vor fi afectaţi 150 de proprietari de terenuri, dar cu suprafeţe modice. „Negocierile de expropriere vor începe după 15 octombrie, dar nu se ocupă primăria. Nu am primit până acum nici un document de la guvern în acest sens“, a spus şi primarul din Calafat, Mircea Guţă. 

Localnicii au auzit de doi ani vorbindu-se că li se vor lua terenurile, dar până acum nu a venit nimeni să le ceară. „Nu am primit nici o înştiinţare şi nici nu a venit nimeni să negocieze. Doar de la primărie ne-au spus că sunt aproape 100 de metri pătraţi. De doi ani am auzit că vom fi expropriaţi şi suntem de acord cu asta la preţul stabilit de ei. Că toată lumea este de acord şi să se dea la fel la toată lumea“, a spus Elisabeta Tănase, una dintre proprietarii ce urmează să fie expropriaţi. „Pământul este al ginerelui meu. Ştim de expropriere, dar nu a venit nimeni să discute până acum“, a spus Ana Scurtulescu.

Proiect tehnic nou, soluţii noi

Directorul Ivănescu de la IPTANA a afirmat că s-a dispus elaborarea unui nou proiect, din cauză că firma constructoare, FCC Spania, a modificat soluţia tehnică pentru pod. În prezent, proiectul tehnic pentru ceea ce se va construi pe malul românesc este gata şi sunt obţinute toate avizele, a spus Ivănescu, dar mai rămâne problema terenului. După noul proiect tehnic, pe malul românesc se va construi un pasaj suprateran pe DN 56, care va trece peste artera rutieră şi peste calea ferată care fac legătura cu podul. Alt pasaj, de data aceasta de cale ferată, va trece peste artera de circulaţie Vidin-Calafat (deci, peste drumul care va traversa podul). 

Ce fac bulgarii:

- au organizat şantierul;
- se construieşte a doua staţie de betoane;
- se ridică un dig, pe care să fie amplasate utilajele care vor turna fundaţia piciorului de pod;
- se produc prefabricatele pentru puntea podului;
- se ridică un terminal de unde vor fi încărcate prefabricatele pe barje şi transportate pe malul românesc.

Ce este la români:
- există gardul viitorului şantier;
- s-a solicitat la Romsilva aviz pentru scoaterea unei suprafeţe de 1,4 ha din fondul forestier pentru şantier.

Despre podul Vidin-Calafat si aici

Sursa