Ministerul Transporturilor a semnat contractul de asistenţă tehnică pentru podul Calafat-Vidin

În luna decembrie 2008 a fost efectuată plata finală pentru contractul de servicii privind „Proiectarea detaliilor de execuţie pentru infrastructura feroviară de acces la noul pod peste Dunăre de la Calafat – Vidin”, ce a fost finalizat în luna august 2008.
Contractul este o componentă a Măsurii Ex-ISPA 2001/RO/16/P/PA/008 „Asistenţă tehnică pentru reabilitarea liniei de cale ferată de la graniţa ungară până la Simeria localizată în judeţele Arad şi Hunedoara şi studiile adiacente”.
Valoarea totală a acestuia a fost de 395.000 Euro (exclusiv TVA), din care 296.250 Euro reprezintă sprijinul financiar nerambursabil acordat de Comisia Europeană prin Facilitatea ex-ISPA.
Principalele obiective ale contractului sunt:
Elaborarea detaliilor de execuţie pentru lucrările de reabilitare şi modernizare a secţiunii de cale ferată având drept scop atingerea vitezelor de 160 km/h pentru trenurile de călători şi 120 km/h pentru trenurile de marfă;
Îndeplinirea cerinţelor acordului european pentru marile linii internaţionale de cale ferată (AGC) şi ale acordului european privind marile linii de transport internaţional combinat şi instalaţii conexe (AGTC);
Integrarea reţelei feroviare române în reţeaua europeană de transport.

Contractul a fost atribuit în data de 29 august 2007 consorţiului OBERMEYER PLANEN & BERATEN GmbH/OPB, Germania, în urma desfăşurării unei licitaţii internaţionale deschise şi a urmărit proiectarea detaliilor de execuţie şi documentele de licitaţie pentru întreaga infrastructură feroviară de acces de pe partea românească în vederea construirii celui de-al doilea pod peste Dunăre planificat la Calafat – Vidin.

În data de 30 decembrie 2008, Ministerul Transporturilor a semnat contractul de asistenţă tehnică ce priveşte supervizarea lucrărilor de construcţie a infrastructurii rutiere şi feroviare de acces la podul peste Dunăre de la Calafat - Vidin. 
Cu o valoare totală de 2.798.240 euro, fără TVA, acest contract este cofinanţat de Comisia Europeană prin Facilitatea ex-ISPA, cu suma de 2.098.680 euro, diferenţa fiind asigurată de către Guvernul României, prin bugetul de stat. Principalul obiectiv al contractului este supervizarea lucrărilor de realizare a infrastructurii rutiere şi feroviare de acces la podul peste Dunăre ce se va construi la Calafat – Vidin. 
În acest sens, consultantul va constitui două echipe, una pentru componenta rutieră şi una pentru componenta feroviară, care se vor coordona şi vor asigura serviciile de supervizare în mod unitar. 
Activitatea consultantului se va desfăşura pe o perioadă de 50 luni, care acoperă: faza de pre-construcţie (1 lună), perioada de execuţie a lucrărilor (24 luni), perioada de notificare a defecţiunilor (următoarele 24 luni după execuţia lucrărilor) şi perioada de închidere (1 lună). 
Acest contract de asistenţă tehnică a fost acordat prin licitaţie deschisă asocierii formate din ITALFERR S.p.A., DIWI Consult International GmbH şi TECNIC Consulting Engineering – România SRL. 
Beneficiarii finali ai contractului sunt Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. şi Compania Naţională de Căi Ferate ”CFR” S.A.

Sursa Ministaerul Transporturilor

Mai multe despre podul Vidin-Calafat aici

Guvernul a simplificat procedura de expropriere a terenurilor pe care vor fi construite autostrazi

Executivul a simplificat procedura de expropriere a terenurilor pe care vor fi construite autostrazi si obiective de interes national, dar si procedura de solutionare a contestatiilor depuse in urma achizitiilor publice privind autostrazile, potrivit NewsIn.

"Am facilitat procedura prin care se expertizeaza terenul, se consemneaza banii in cont, urmand ca buldozerul sa poata lucra. Si am flexibilizat procedura de solutionare a contestatiilor de achizitie publica in domeniul contractelor care vizeaza autostrazile, tocmai pentru a nu pierde luni si ani in sir cu proceduri greoaie", a anuntat premierul Emil Boc, la finalul sedintei de marti a Executivului.

Prim-ministrul declarat ca Executivul a decis ca, in cazul contestatiilor, sa fie utilizata procedura contenciosului administrativ. "Este una rapida, iar instanta de judecata se pronunta in termene foarte concrete", a spus Boc.

Radu Berceanu: Se va renunta la constructia unor drumuri expres si vor fi facute autostrazi

Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a declarat, duminica, ca se va renunta la constructia celor 12 drumuri expres prevazute in proiectele ministerului si ca in locul unora dintre acestea vor fi facute autostrazi. Radu Berceanu a spus ca in locul drumului expres Craiova-Pitesti, ale carui lucrari de constructie ar fi trebuit incepute in 2008, se va realiza o autostrada, care se va intersecta cu Autostrada Pitesti-Bucuresti.

"Nu se va mai face drumul expres Craiova-Pitesti, care va deveni acum autostrada. Aceasta autostrada va pleca de undeva din sudul Craiovei si va strapunge undeva Autostrada Pitesti-Bucuresti. Pentru aceasta autostrada se vor face studii se specialitate, studii de traseu, pentru ca aceste lucruri nu se pot face batand din palme", a declarat Radu Berceanu, citat de Mediafax.

Lucrarile la drumul expres Craiova-Pitesti ar fi trebuit fi finalizate in 2010, potrivit site-ului oficial al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR). Potrivit declaratiilor facute de-a lungul timpului de fostul ministru al Transporturilor, Ludovic Orban, stabilirea anului 2010 ca termen pentru finalizarea lucrarilor la drumul expres Craiova-Pitesti s-a facut in legatura directa cu productia de automobile de la Ford.

"Credea cineva ca domnul Orban ar fi terminat drumul expres in 2010? Sa fim seriosi! Domnul Orban ar fi trebuit sa faca niste lucruri absolut fezabile, cum ar fi autostrada Bucuresti-Ploiesti, unde nu s-a clintit nimic de doi ani. Deci sunt lucruri fezabile care nu s-au clintit, dar facea drumul expres", a declarat Berceanu.

Potrivit sursei citate, municipiul Craiova va mai fi legat printr-o autostrada, care va incepe in zona localitatii Lugoj si va ajunge in Calafat, unde va face legatura cu podul de peste Dunare, intre Calafat si Vidin.

Intrebat daca si restul celor unsprezece drumuri expres care apar pe site-ul CNADNR vor fi transformate in autostrazi, ministrul Transporturilor a spus: "Se va renunta si la celelalte drumuri expres, in sensul ca unele vor fi transformate in autostrazi, iar altele vor fi de genul drumurilor rapide pe patru benzi. Este vorba de drumurile care vor face legatura intre autostrazi. Spre exemplu, intre Autostrada Transilvania si Culoarul 4, in zona Sebes, se poate face o strapungere cu un drum pe patru benzi. Problema este sa facem noi autostrazile si culoarele ca apoi vom face si drumurile de legatura dintre ele".

Radu Berceanu sustine ca drumurile expres nu reprezinta o solutie pentru trafic, consultandu-se in acest sens cu omologii sai din statele Uniunii Europene.

"Domnul Orban trebuia sa faca ce am facut eu, adica sa se duca la Bruxelles si sa vorbeasca cu ceilalti ministri ai Transporturilor din statele Uniunii Europene si sa-i intrebe: «Daca ati mai fi acum 15 ani, ce nu ati mai face din ce ati facut?» Ei mi-au spus sa nu facem drumuri expres pentru ca au costuri la fel de ridicate ca si autostrazile si ca nu au aceleasi caracteristici", a mai spus ministrul Transporturilor.

Potrivit site-ului oficial al CNADNR, printre proiectele Ministerului Transportului se numara constructia a 12 drumuri expres, fiind vorba de drumurile Arad – Oradea, Braila – Galati, Braila - Ramnicu Sarat, Drumul Nordului, Legatura drumului expres Arad - Oradea la DN1, Legatura rapida cu Drumul Nordului, Litoral Nord – Delta, Petea - Satu Mare - Baia Mare, Craiova – Pitesti, Ploiesti - Targoviste - Gaiesti - A1, Sebes – Turda si Sibiu - Fagaras.

Sursa Hotnews

Despre proiectele actualului guvern si aici

CNADNR a cheltuit 2,1 miliarde lei pentru "construirea de autostrazi" in 2008

Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Natioanle din Romania (CNADNR) a cheltuit 2,1 miliarde lei pentru "construirea de autostrazi" in 2008, aproape jumatate din bugetul de 5,8 miliarde lei, au declarat, pentru NewsIn, reprezentantii companiei. Oficialii companiei de drumuri sustin ca in totalul general al cheltuielilor de 5,8 miliarde lei (constructii autostrazi 2,1 miliarde lei, reabilitari/modernizari drumuri nationale 951,5 milioane lei, intretinere drumuri nationale 1,4 miliarde lei, investitii 742,5 milioane lei, reparatii capitale 284,3 miliarde lei si pentru proiectele de eliminare a efectelor inundatiilor 356 milioane lei), nu sunt incluse ratele, dobanzile si comisioanele aferente creditelor externe contractate de CNADNR cu garantia Ministerului Economiei si Fiantelor, contractate de MEF si subimprumutate de companie. 
CNADNR a finalizat in 2008 lucrarile pentru sectorul 4 al autostrazii Drajna-Fetesti (36,6 km) si devierea DN28 (km 19A 500- km 22A 900 la Blagesti, judetul Iasi. De asemenea, s-au terminat lucrarile la proiectul de executie a Variantei de Ocolire a Municipiului Pitesti cu profil de autostrada care are o lungime totala de 15,2 kilometri, din care 13,6 kilometri cu profil de autostrada si 1,6 kilometri largirea la patru benzi de circulatie (DN7), inclusiv pasajul inferior din intersectia Bascov cu o lungime de 628 metri, din care 258 metri zona acoperita.
Potrivit datelor Ministerului Transporturilor, anul acesta s-au semnat 112 contracte de lucrari pentru drumuri nationale si autostrazi, pentru alte 37 de contracte procedurile fiind in desfasurare.
Sursa Ziua

Capitolul Transporturi din Programul de guvernare PSD-PDL 2009-2012

(Sursa Romania Libera aici)

CAPITOLUL 13 Infrastructura de transport

Obiective

1. Interconectarea şi interoperabilitatea reţelei de drumuri din România cu reţeaua de drumuri europeană.
2. Asigurarea coerenţei şi continuităţii lucrărilor de infrastructură pe termen lung prin promovarea pactului naţional “Autostrăzile României”.
3. Reducerea constantă a numărului de victime din accidentele de circulaţie.
4. Mărirea perioadei de garanţie la lucrările realizate pentru îmbunătăţirea infrastructurii de transport. 
5. Refacerea reţelei de drumuri naţionale la un nivel calitativ european, până în anul 2012.
6. Dezvoltarea infrastructurii feroviare simultan şi în concordanţă cu cea rutieră, în conformitate cu cerinţele europene.
7. Asigurarea legăturilor între marile oraşe cu trenuri intercity.
8. Creşterea vitezei tehnice proiectate pe calea ferată în medie cu 25% şi reducerea timpului de circulaţie cu 50% faţă de cel actual la trenurile de călători şi marfă, precum şi eliminarea staţionării trenurilor în frontieră.
9. Înnoirea şi modernizarea parcului existent de material rulant, modernizarea staţiilor de cale ferată pentru creşterea gradului de confort oferit publicului călător.
10. Asigurarea transportului port-auto pe calea ferată pentru distanţe lungi.
11. Crearea unei infrastructuri adecvate în porturile fluviale pentru a face faţă cerinţelor de exploatare la nivel european.
12. Dezvoltarea capacităţii feroviare în zona fluvio – maritimă a Portului Constanţa.
13. Dezvoltarea infrastructurii aeroportuare în zonele cu activitate turistică importantă.

Direcţii de acţiune

Transport rutier
• Reorganizarea activităţii de construcţie şi întreţinere a infrastructurii de transport rutier prin înfiinţarea „Companiei Naţionale de Autostrăzi” şi a „Companiei Naţionale de Drumuri”.
• Modificarea legislaţiei privind modalităţile şi condiţiile de participare la licitaţiile pentru lucrările necesare îmbunătăţirii infrastructurii de transport, eliminând principiul „cel mai mic preţ câştiga”, care s-a dovedit păgubos şi introducând respectarea termenelor parţiale drept condiţie de reziliere unilaterală a contractului.  
• Modificarea legislaţiei privind contestaţiile la adjudecarea lucrărilor privind infrastructura de transport prin introducerea unei taxe de contestare ce se pierde în cazul respingerii contestaţiei.
• Modificarea legislaţiei privind obţinerea diverselor avize pentru lucrările necesare îmbunătăţirii infrastructurii de transport astfel încât să se reducă numărul acestora şi durata obţinerii.
• Instituirea unui mod de colectare echitabil a taxelor pe infrastructura rutieră conform principiului „plăteşti cât şi cum foloseşti”.
• Constituirea unei baze de date cu toate firmele care nu au respectat anumite prevederi contractuale (preţul, calitatea, termenul de finalizare) în vederea depunctării lor la licitaţii.

Autostrăzi
• Realizarea Pactului Naţional Autostrăzile României pentru asigurarea coerenţei şi continuităţii în finanţarea construcţiei de autostrăzi.
• Finalizarea coridorului IV pan-european Nădlac – Constanţa (total 855 km) la nivel de autostrada până în anul 2012, cu excepţia tronsonului Sibiu-Piteşti (120 km) ce va fi realizat prin concesiune cu finalizare în 2013-2014.
• Finalizarea porţiunii între Borş şi Târgu Mureş (254 de km), din Autostrada Transilvania (total 415 km), urmând ca porţiunea între Târgu Mureş şi Braşov (161 km) să fie finalizată în 2013-2014.
• Finalizarea tronsonului de autostrada Bucureşti - Comarnic (110 km), urmând ca tronsonul Comarnic - Braşov (56 km) să fie realizat prin concesiune cu finalizare în 2013-2014.
• Realizarea conexiunilor dintre autostrăzile A1 şi A2, prin realizarea la nivel de autostradă a centurii de tranzit a Bucureştiului, porţiunea de nord până în anul 2012 şi a porţiunii de sud până în anul 2014.
• Completarea şi lărgirea la 4 benzi, până în anul 2011, a porţiunii de nord (A1- Otopeni - A2) din centura periurbană Bucureşti (existentă) şi finalizarea, până în anul 2013, a porţiunii de sud.
• Începerea lucrărilor la autostrada Ploieşti - Buzău - Focşani (108 km), parte a coridorului IX pan european şi la autostrada Focşani - Saboani (140 km).
• Începerea lucrărilor la autostrada Târgu Mureş - Iaşi (300 km) şi la Autostrada Sudului Bucureşti - Alexandria - Craiova (170 km). 
• Începerea lucrărilor la autostrada Lugoj - Caransebeş - Orşova - Drobeta Turnu Severin - Craiova - Calafat, parte a coridorului paneuropean IV B.
• Realizarea studiilor de fezabilitate, proiectare, exproprieri la coridorul paneuropean IX Focşani - Albiţa.

Drumuri Naţionale
• Asigurarea, până în anul 2012, a capacităţii portante de 11,5 tone/osie pentru toate drumurile europene.
• Realizarea Programului Naţional Centuri Ocolitoare astfel:
o cu finanţare de la bugetul de stat: Ploieşti Vest, Cluj Est, Oradea, Iaşi, Suceava, Satu Mare, Alba Iulia, Teiuş, Aiud, Turda, Bistriţa, Zalău, Aleşd, Râmnicu Vâlcea, Timişoara, Bârlad, Arad, Roman, Slatina, Sighetul Marmaţiei, Galaţi;
o cu finanţare B.I.R.D.: Braşov, Bacău, Târgu Mureş, Reghin;
o cu finanţare JBIC:Centura Timişoara;
o cu finanţare ISPA: Adunaţii Copăceni, Sibiu – (lucrările rămase), Deva şi Orăştie (la standard de autostradă), Lugoj, Drobeta Turnu Severin, Mehadia, Domaşnea;
o cu finanţare FEDR: Sebeş, Alexandria – Caracal, Dej, Filiaşi, Târgu Frumos, Craiova Sud, Mangalia, Budeşti, Fălticeni, Buftea, Pucioasa, Târgu Jiu, Mihăileşti.
• Refacerea a 5000 de km de drumuri naţionale la nivel calitativ european.
• Iniţierea demersurilor pentru realizarea podului peste Dunăre la Turnu Măgurele -Nicopole şi conectivitatea cu Autostrada Sudului.
• Refacerea a 10000 de km de drumuri judeţene prin colaborarea Ministerului Transporturilor cu Consiliile Judeţene.
• Reconstrucţia zonelor cu risc ridicat de accidente pentru eliminarea punctelor negre cunoscute în infrastructura rutieră.
• Unificarea activităţilor de control în trafic ale RAR, ARR, CNA, CND, în cadrul Inspectoratului de Control în Transportul Rutier, care va lucra împreună cu Poliţia Rutieră.
• Înfiinţarea Biroului Naţional de Siguranţă Rutieră ce va cuprinde un serviciu Info Trafic şi un post de Radio Trafic.
• Eliberarea de autorizaţii rutiere gratuite de tranzit sau de continuare parcurs, în cazul TIR-urilor care utilizează tehnologia RO-LA sau feribot.

Transport feroviar
• Finalizarea până în anul 2009 a lucrărilor de modernizare a tronsonului de cale ferată Bucureşti - Constanţa, şi până în anul 2011 a tronsonului Câmpina - Braşov, porţiuni din coridorul IV pan European.
• Devansarea termenului de finalizare a lucrărilor de modernizare, din anul 2013 în anul 2012, a tronsonului Curtici - Braşov, parte a Coridorului lV paneuropean, prin împărţirea în sectoare scurte.
• Finalizarea proiectării lucrărilor de modernizare a Coridorul IX pan-european, până la sfârşitul anului 2009 şi începerea lucrărilor de modernizare în anul 2010(Giurgiu - Bucureşti - Suceava - Vadu Siret).
• Electrificarea şi dublarea liniei principale Cluj - Oradea şi a magistralei Iaşi - Tecuci.
• Reanalizarea lucrărilor la liniile Râmnicu Vâlcea - Vâlcele şi Bucureşti - Giurgiu, inclusiv a podului afectat de inundaţii. 
• Modificarea taxei de utilizare a infrastructurii (TUI) prin introducerea plăţii pe vagon faţă de plata pe tren existentă în prezent.
• Introducerea TUI diferenţiat pe magistrale şi linii principale faţă de linii secundare respectiv vagoane marfa - vagoane calatori.
• Reducerea TUI cu până la 25% pentru trenurile de marfă cu circulaţie permanentă şi instituirea TUI preferenţial pentru transportul RO-LA (camioane transportate în vagoane speciale).
• Reconstrucţia Gării de Nord Bucureşti prin transformarea zonelor adiacente în centru comercial; lucrările vor fi scoase la licitaţie internaţională pentru parteneriat public privat.
• Reabilitarea gărilor Cluj, Sibiu, Alba Iulia, Timişoara, Iaşi, Craiova, Constanţa, Galaţi, inclusiv dezvoltarea lor în complexe comerciale; lucrările vor fi realizate prin parteneriat public privat. 
• Continuarea procesului de modernizare telecomenzi şi semnalizare feroviara pentru coridoarele IV şi IX paneuropene de mare viteză (160 km/h).
• Înnoirea şi modernizarea parcului de material rulant pentru transportul de călători prin: achiziţia a 100 de rame electrice noi, achiziţia a circa 500 de vagoane noi, modernizarea a circa 700 de vagoane şi a 300 de locomotive din parcul existent.
• Continuarea programului de achiziţii automotoare diesel tip “Săgeata Albastră” cu încă 50 de unităţi.
• Utilizarea liniei de cale ferată periferice existente în jurul Bucureştiului pentru transport periurban şi legătura între Gara de Nord şi aeroportul Otopeni.
• Asigurarea subvenţiei la nivelul necesar pentru transportul public de călători pe calea ferată conform practicilor europene.
• Finalizarea până în anul 2010 a liniei de metrou 1 Mai – Laromet (3,1 km - 2 staţii).
• Începerea lucrărilor la linia 5 de metrou: Ghencea - Drumul Taberei - Eroilor -Universitate - Pantelimon cu finalizarea primului tronson Ghencea - Eroilor până în 2012. 
• Achiziţionarea a încă 26 de trenuri (156 de vagoane) pentru modernizare parcului de vagoane metrou.
• Modernizarea instalaţiilor de siguranţă a circulaţiei şi de ventilaţie de la metrou, componente ale sistemului de protecţie în cazuri speciale.
• Deschiderea unei staţii de transfer RO-LA în sudul Bucureştiului pentru preluarea traficului rutier de marfă ce intră în ţară prin vama Giurgiu.  

Transport naval
• Construirea unui pod peste Canalul Dunăre – Marea Neagră în zona Agigea care să facă legătura cu autostrada A2 şi centura la nivel de autostrada a Municipiului Constanţa.
• Implementarea proiectului privind îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre pe sectorul Călăraşi – Brăila.
• Consolidarea malurilor şi modernizarea instalaţiilor la Canalul Dunăre – Marea Neagră şi Poarta Albă – Midia Năvodari.
• Implementarea fazei a doua a sistemului RORIS (River Information System) de urmărire şi dirijare a traficului fluvial de nave şi mărfuri pe sectorul românesc al Dunării şi construcţia centrului de editare a hărţii electronice a Dunării şi de colectare a datelor pentru sistemul RORIS.
• Elaborarea legislaţiei pentru implementarea programului Comisiei Europene privind dezvoltarea transportului pe căile navigabile interioare (NAIADES).
• Sporirea capacităţii de operare a mărfurilor prin construirea molului 3 în portul Constanta Sud Agigea.
• Implementarea proiectului „Apărări de maluri pe Canalul Sulina”.
• Prelungirea digului de larg al Portului Constanta pentru asigurarea condiţiilor optime de operare şi staţionare a navelor la cheu în Constanta Sud – Agigea.
• Simplificarea formalităţilor de control al navelor fluviale.
• Îmbunătăţirea condiţiilor tehnice şi a eficientei liniei de feribot Constanţa Poti/Batumi.

Transport aerian
• Asigurarea unui management competitiv prin înfiinţarea Companiei Naţionale Aeroportuare Bucureşti (Otopeni şi Băneasa) şi a Companiei Naţionale Aeroportuare Banat (Timişoara – Arad).
• Finalizarea terminalului de pasageri de la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti pentru atingerea unei capacităţi de 5 milioane de pasageri pe an.
• Acordarea de sprijin tehnic şi financiar pentru aeroporturile care deservesc zone cu potenţial turistic ridicat (Suceava, Tulcea, Satu-Mare, Baia-Mare, Iaşi).
• Acordarea de asistenţă tehnică autorităţilor locale din judeţele Braşov, Alba, Galaţi-Brăila şi Bistriţa pentru construirea de noi aeroporturi.
• Creşterea eficienţei activităţii Companiei TAROM, pentru consolidarea poziţiei de membru în alianţa Sky Team, în vederea listării la bursă şi privatizării.
• Consolidarea poziţiei regiei autonome ROMATSA în cadrul programului Cer Unic European prin realizarea unui bloc multifuncţional de dirijare a traficului aerian împreună cu Bulgaria.
• Separarea funcţiei de supervizare a activităţii de aviaţie în general de activităţile de furnizare de servicii în cadrul Autorităţii Aeronautice Române.

Varianta integrala a Programului de Guvernare 2009 - 2012 aici

Extindere: Investitii de 450 mil. euro pentru aeroportul Henri Coanda

Aeroportul International Henri Coanda-Otopeni (AIHCB) va incepe in 2011 o noua etapa de dezvoltare, care va atrage intr-o prima faza o investitie de circa 450 de milioane de euro, urmand sa fie finalizat in 2013-2014. Aeroportul se va intinde in urmatorii 12 ani pe o suprafata de 1.400 de hectare, dubla fata de cea actuala, urmand ca procesul de achizitie a terenurilor sa fie fina-lizat in urmatorii cinci ani. 

"Urmatoarea faza de dezvoltare a aeroportului va fi derulata catre viitoarea autostrada Bucuresti-Brasov, iar in urmatorii cinci ani se va desfasura procesul de achizitie a suprafetei de teren necesara extinderii, care se ridica la 700 de hectare", a declarat Valentin Iordache, directorul de calitate si mediu al aeroportului.

AIHCB va incheia in perioada 2009-2010 programul de modernizare inceput in anii ‘90, prin investitii de circa 85 de milioane de euro in cadrul fazei a treia de dezvoltare, realizate din fonduri proprii si din credite bancare. AIHCB isi propune o extindere masiva a capacitatii pana in 2020 de la 4,5 milioane la 20 de milioane de pasageri prin dezvoltarea a patru module a cate 5 milioane de pasageri, iar investitia de 450 de milioane de euro acopera construirea unui nou terminal de pasageri si a unei platforme multimodale destinata transportului cargo. AIHCB se ocupa in prezent de realizarea studiului de fezabilitate impreuna cu firmele Roland Berger si Hochtief. 

Totodata, vor fi construiti patru kilometri de cale ferata, patru kilometri de metrou cu o statie subterana multinivel tren/ metrou, conexiune cu viitoarea autostrada Bucuresti-Pitesti, un centru de business de circa 5.000 de metri patrati si un hotel cu o capacitate de 200 de camere. "Dezvoltarea aeroportului se va face in functie de necesar, astfel incat sa tinem pasul cu cresterea numarului de pasageri. Procesul de expropriere a fost amanat cu un an si va incepe in 2009, pentru ca situatia terenurilor este destul de complicata, avand in vedere ca sunt multi proprietari si o parte din suprafete nu sunt intabulate", explica Iordache. 
In urmatorii doi ani, aeroportul isi va moderniza fluxurile in conformitate cu Acordul Schengen, va avea un salon oficial modernizat, urmand sa fie moder-nizata pista 1 si sa fi construita o noua parcare de 12.000 de metri patrati, unde au inceput deja lucrarile de constructie. Investitiile implica extinderea terminalului de plecari internationale si Schengen la 19.600 de metri patrati, reamenajare aerogara sosiri internationale si Schengen care va avea 500 de metri patrati si extinderea zonei de imbarcare (Finger) pana la 14 aviobridge-uri, inclusiv Schengen, fata de 5 cate sunt in prezent. In urma investitiilor care vor fi realizate in 2009-2010, capacitatea aeroportului va creste la circa 6 milioane de pasageri, fata de 4,5 mi-lioane cat este in prezent.
 
Planurile AIHCB
AIHCB isi propune o extindere masiva a capacitatii pana in 2020 de la 4,5 milioane la 20 de milioane de pasageri prin dezvoltarea a patru module a cate 5 milioane de pasageri
Vor fi construiti patru kilometri de cale ferata, patru kilometri de metrou cu o statie subterana multinivel tren/metrou, conexiune cu viitoarea autostrada Bucuresti-Pitesti.
Investitii importante vor fi realizate si in constructia unui centru de business de circa 5.000 mp si a unui hotel cu o capacitate de 200 de camere.
In urma investitiilor care vor fi rea-lizate in 2009-2010, capacitatea aeroportului va creste la circa 6 milioane de pasageri, fata de 4,5 milioane cat este in prezent.
Sursa ZF

Aeroportul Băneasa va investi în panouri pentru diminuarea zgomotului

Aeroportul Băneasa va investi peste două milioane de euro pentru achiziţia de panouri fonoabsorbante. Tranzacţia va fi încheiată până în 2009 şi se va realiza prin accesarea de fonduri structurale europene.

Directorul general al Aeroportului Băneasa, Ştefan Mladin,a declarat pentru Newsin că prin această investiţie Băneasa va deveni primul aeroport din România şi al doilea din lume dotat cu un sistem de protecţie cu panouri fonoabsorbante. In prezent astfel de dotări mai sunt instalate doar pe aeroportul Schonfeld din Berlin, lucrările urmând să se încheie tot în cursul anului 2009.

La începutul lunii noiembrie, experţi din cadrul aeroportului Băneasa au fost la Bremen, unde este amplasată fabrica Mehrings care confecţionează astfel de panouri pentru diminuarea zgomotului. Într-o primă fază, pentru panouri de şase metri înălţime amplasate pe o rază de 3 kilometri a fost stabilit un preţ "informativ", respectiv de 150 euro pe metrul pătrat.
Investiţia totală urmează să se ridice la peste două milioane de euro. Au fost deja demarate procedurile pentru contractarea finanţării necesare proiectului şi, în funcţie de perioada de alocare a acestor fonduri, panourile vor fi amplasate într-o perioadă de trei luni. Mladin a adăugat că reprezentanţii Primăriei Sectorului 1 din Bucureşti s-au arătat interesaţi şi şi-au exprimat intenţia de a contribui financiar pentru susţinerea acestui proiect.
Sursa The Money Channel

Contractul cu Bechtel ar putea fi reziliat

Contractul cu firma americana Bechtel pentru constructia Autostrazii Transilvania ar putea fi reziliat, dupa o noua analiza impusa de decizia Bechtel de a incetini ritmul lucrarilor, masura ce ar suspenda locurile de munca pentru circa 2.300 de angajati, potrivit Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR). Bechtel a anuntat ieri ca lucrarile la Autostrada Transilvania vor fi reduse substantial si ca ar putea renunta la 2.300 dintre angajatii sai, din cauza neplatii de catre Compania de Drumuri a unei sume de 27 milioane de euro, in contul lucrarilor efectuate.

“Decizia companiei Bechtel International ne surprinde cu atat mai mult cu cat antreprenorul are front de lucru. In conditiile date, compania Bechtel International obliga CNADNR sa reanalizeze oportunitatea continuarii relatiei contractuale existente”, se arata in comunicatul dat publicitatii ieri de Compania Nationala de Drumuri. In plus, constructorul american sustine ca reducerea ritmului de lucru se datoreaza si faptului ca CNADNR nu a asigurat un front de lucru continuu. “Din punctul nostru de vedere, incetinirea ritmului lucrarilor este consecinta circularei CNADNR conform careia, incepand cu data de 15 noiembrie, constructorii au obligatia sa treaca la inchiderea santierelor si la pregatirea lucrarilor in executie pentru conservare pe perioada de iarna”, este pozitia CNADNR.

Potrivit Bechtel, pana in prezent a fost suspendata activitatea catorva sute de salariati, care vor fi plaitit in continuare, pana la data la care muncitorilor li se va solicita reluarea activitatii. “Regretam ca trebuie sa luam aceasta masura, dar nu putem continua lucrarile fara a fi platiti si fara a avea acces liber si fara obstacole la suprafete de teren cu o intindere considerabila, situate una in continuarea celeilalte”, a declarat Michael Mix, directorul de proiect pentru Autostrada Transilvania. Pana la jumatatea lunii august a acestui an, compania a finalizat o portiune de cinci kilometri de autostrada, dintr-un sector cu o lungime de 25 de kilometri, care face legatura intre Gilau si Campia Turzii.

Premierul Calin Popescu Tariceanu s-a declarat, la jumatatea lunii noiembrie, in timpul unei vizite in judetul Cluj, “deranjat” de ritmul in care avanseaza lucrarile la Autostrada Transilvania, afirmand ca nu este dispus ca Guvernul sa asigure finantarea “peste masura in care compania Bechtel este capabila sa predea lucrarile”. “Nu vreau sa platim mai mult decat este necesar si decat Bechtel poate sa faca”, a afirmat Tariceanu. In luna iulie, sindicatul angajatilor la Autostrada Transilvania anunta ca lucrarile ar putea fi intarziate si chiar blocate, in cazul in care statul nu va aloca fondurile prevazute in contract, iar angajatii ar putea parasi proiectul. In replica, Dorin Debucean, directorul general al CNADNR, a afirmat ca Bechtel cheltuise, pana in acel moment, doar jumatate dintre fondurile alocate de stat in acest an, in valoare de 230 milioane de euro. Autostrada Transilvania va avea o lungime de 415 km, pe ruta Brasov-Bors, si va necesita o investitie care se va apropia de sapte-opt miliarde euro, fata de valoarea negociata initial, de doua miliarde euro. Contractul a fost semnat in decembrie 2003, iar in februarie 2006, in urma renegocierii contractului, a fost prelungit termenul de finalizare din decembrie 2012 pentru decembrie 2013.
Sursa Standard.ro

Tarom si Air France vs. Lufthansa

Intrarea TAROM in Sky Team din 2009 va crea o conexiune importanta intre numarul unu si numarul doi de pe piata aviatica din Romania. Va crea in fapt o cota de piata de aproape 50%, iar o viitoare strategie comuna a celor doi membri ai Sky Team este normala, in contextul in care aliantele intre companiile aeriene se consolideaza.

"Intrarea TAROM in Sky Team nu a fost intamplatoare”, spune putin misterios Alexandru Dobrescu, directorul pentru Romania al Air France-KLM. Compania franco-olandeza este unul dintre membrii de baza ai aliantei aeriene transnationale Sky Team, iar acoperirea acesteia in Romania era destul de mica, insa odata cu atragerea TAROM se va apropia de o cota de piata de 50%. 

Intrarea TAROM in alianta este prevazuta pentru a doua jumatate a anului viitor, iar managerul Air France-KLM se declara de pe acum pregatit de o colaborare cat mai stransa: “Modul meu de gandire se concentreaza acum la modalitatile prin care sa imi cresc prezenta pe piata din Romania alaturi de partenerul meu TAROM, deoarece in mod sigur vom avea o strategie comuna aici”. 

Alexandru Dobrescu precizeaza ca filozofia aliantei din care face parte este destul de liberala, in sensul ca nu-i constrange pe membri sa renunte la aranjamentele comerciale din afara aliantei, atat timp cat acestea nu intra in contradictie cu interesele Sky Team. Interesele sunt, bineinteles, de consolidare a pozitiei aliantei in fata unui competitor care capata din ce in ce mai multa forta. Dupa ce a achizitionat compania elvetiana Swiss si a ajuns in postura de a prelua Austrian Airlines, grupul german Lufthansa (membru al aliantei aeriene rivale Star Alliance, cea mai mare din lume) lupta umar la umar pentru suprematie in Europa cu Air France- KLM. 

Bineinteles, fiecare piata interna are specificul ei, dar in multe piete - cel putin din estul Europei - achizitia Austrian de catre Lufthansa va schimba ierarhia cotelor de piata, operatorul german urmand a lupta pentru suprematie cu operatorii nationali din tarile respective. In Romania, fuziunea dintre Lufthansa si Austrian va duce la o cota de piata de aproximativ 22% (15% pentru Lufthansa si Swiss plus 7% pentru Austrian), cele doua companii urmand sa aiba impreuna 164 de zboruri saptamanale din Romania, ceea ce inseamna trecerea pe primul loc ca numar de zboruri. 

Lufthansa isi mareste astfel pe piata romaneasca avansul fata de alianta Air France-KLM, care are opt zboruri zilnice (asadar, 56 saptamanale). Se anunta, asadar, un 2009 agitat nu numai din punctul de vedere al conditiilor de criza, dar si al ierarhiilor de piata, incluzand perspectiva deschiderii unor noi destinatii in Romania de catre cele mai importante companii aeriene internationale prezente aici. Alexandru Dobrescu spune ca nu a fost direct interesat in acesti ani si nu este nici acum de deschiderea unor noi destinatii in alte orase din Romania. 

“Principalul motiv pentru care nu am deschis o noua destinatie este ca 80% din viata economica a acestei tari are loc in Bucuresti. Un altul este ca intrarea TAROM in Sky Team nu s-a intamplat peste noapte, iar strategia noastra a tinut cont de acest element.” La baza acestei afirmatii a lui Alexandru Dobrescu sta evidenta ca, urmand sa intre in aceeasi alianta cu TAROM, care are o pozitie de monopol pe cursele interne, intrarea Air France sau a KLM cu zboruri din provincie catre Paris sau Amsterdam ar fi fost inutila. In 2007, Air France-KLM a avut o cota de piata in Romania de 18%, dintre care 9% pentru Air France, iar 9% pentru KLM. 

In 2008, Alexandru Dobrescu vede o mentinere a cotei de piata a Air France, insa o usoara scadere pentru KLM, cu maxim doua procente: “Zborurile sunt atat de pline, incat nu mai pot asimila cresterea - am adus aeronave mai mari, dar Boeing 737-900 este cel mai mare avion pe care il pot aduce”. Situatia de acum pastreaza insa locul al doilea pe piata pentru Air France-KLM (pana la preluarea Austrian de catre Lufthansa): “Cele doua companii au cote bune de piata, pentru ca fiecare are specificul ei: Air France vinde Paris, cea mai cautata destinatie din Romania, iar KLM vinde hub-ul din Amsterdam, unul dintre cele mai bune hub- uri din lume”. 

Deocamdata, Dobrescu este multumit de cresterea de 10% pe care a avut-o Air France- KLM in Romania anul acesta. O considera satisfacatoare din mai multe puncte de vedere: pentru ca a fost in ritm cu piata, dar si pentru ca a fost o crestere organica si nu a avut la baza deschiderea de noi curse sau alte investitii. “Se simte faptul ca am lucrat cu doua echipe. In conditiile in care gradul de incarcare era oricum destul de ridicat, eu am pus aceasta crestere pe seama sinergiilor create intre cele doua companii, deoarece una compenseaza lipsurile celeilalte”, spune managerul Air France-KLM, admitand insa ca o parte din crestere a fost legata pur si simplu de dezvoltarea pietei. 

Pentru 2009, discutia despre crestere este mai rezervata. In primul rand, Dobrescu spune ca in 2009 cresterea pietei de aviatie ar fi incetinit oricum din cauza maturizarii pietei. Dar va avea si criza efectele ei: “Criza se simte, deoarece toate companiile au planuri de reduceri de costuri si vor pune presiune pe transportatorii aerieni sa le ofere preturi mai scazute”. Alexandru Dobrescu spune ca intr- o piata unde deja multi clienti sunt stransi cu usa, este rezonabil sa te mentii unde esti si sa te tii de planul initial in masura posibilitatilor. 

Managerul Air France-KLM crede ca perioada complicata de acum va consolida tendinta consumatorilor de a-si calcula cu mai mare atentie bugetele: “Partea buna este tendinta, slefuita de criza, de crestere a categoriei calatorilor civilizati, care au clar in plan cand si unde merg si ce buget vor folosi. Pana acum cativa ani, era haos; orice calatorie de afaceri sau de placere era un fel de last minute”. Alexandru Dobrescu admite insa ca in acest “haos” a avut loc cea mai mare crestere a pietei aeriene si ca e putin probabil ca ea sa se mai poata repeta, mai ales ca pentru toata piata aeriana europeana, cifrele din toamna acestui an dau cu minus. In asemenea conditii, singura masura de optimism pentru companiile aviatice ramane “o crestere economica a Romaniei la anul - oricat de mica”.
Sursa BusinessMagazin

Portul Constanta a invins comunismul, dar se pregateste de criza capitalista

Pentru prima data in ultimii 20 de ani, traficul prin portul Constanta poate depasi valorile inregistrate in timpul regimului comunist. Pentru anul viitor insa, se prognozeaza o crestere a traficului, care poate ajunge pana la 30%, la unele categorii.

Dupa o acomodare greoaie la economia de piata, portul pare sa-si gasit calea. In primele 11 luni ale anului, in porturile maritime constantene s-a inregistrat un trafic de 57,5 milioane de tone. "Cu toate ca se preconizeaza o criza internationala, avem sansa de a realiza cel mai mare trafic facut vreodata in portul Constanta", a precizat ieri Constantin Matei, directorul general al Companiei Nationale Administratia Porturilor Maritime Constanta. Este vorba despre 62 de milioane de tone, valoare inregistrata in anul 1988. Daca se mentine ritmul lunar mediu de crestere, de 5,22 milioane tone, la finele anului se vor inregistra 62,7 milioane tone, un nou record istoric, iar datele la zi ale CNAPMC indica acest lucru. Indiferent de cifrele finale, vorbim despre cel mai mare trafic realizat dupa 1989. In cadrul traficului total, traficul maritim a inregistrat o crestere de 10% fata de anul 2007, atingandu-se un volum de marfuri de 47,2 milioane tone, iar cel fluvial a crescut cu 4%, la un nivel de 10,4 milioane tone.

Topul cresterilor
Principala componenta a marfurilor care a marit traficul este reprezentata de minereurile de fier si deseurile. Acestea au inregistrat cresteri constante. Sticlaria si produsele ceramice au crescut cu 52,2%, produsele alimentare si nutreturile pentru animale au crescut cu 36%, combustibilii minerali solizi cu 28%, petrolul brut cu 6,3%. Cerealele au fost de asemenea importante, pentru ca a fost un an agricol bun, cresetrea in acest caz fiind de 28%. Potrivit datelor furnizate de CNAPMC, traficul de contaiere se mentine relativ constant, depasindu-se cu circa 4.000 TEU-uri valorile din perioada similara a anului trecut. La acest capitol, cifrele ar fi aratat putin mai bine, daca nu ar fi existat decalajul produs de greva din luna august de la CSCT.

Profit brut de 30 milioane lei
In primul semestru din 2008, veniturile totale ale CNAPMC s-au situat la 118 milioane lei, iar cheltuielile au ajuns la aproape 99 milioane lei, rezultand astfel un profit brut de 19 milioane lei, in conditiile in care, in anul 2007, profitul brut a fost de 30 milioane lei. De asemenea, in primele zece luni ale anului s-au inregistrat investitii de 27,5 milioane lei, din surse proprii, si 12,9 milioane lei, din alocatii bugetare.

Vine criza!

Desi lucrurile arata bine acum, semnele crizei financiare vor atinge, anul viitor, si portul Constanta. Fara sa dea verdicte, directorul CNAPMC spune ca se vor inregistra scaderi de trafic, ce pot ajunge pana la 30%, in cazul containerelor. De altfel, aceste previziuni au fost intarite, pe parcursul ultimelor luni, de operatorii portuari, care confirma ca actuala criza va fi resimtita in port din primavara anului viitor. 

Plusuri si minusuri

± realizarea celui mai mare trafic din istoria portului, bazata nu pe cresterea tarifelor, care nu au fost schimbate, ci pe dezvoltarea capacitatilor de operare si pe o mai buna relatie cu operatorii portuari.

– unele dintre aceste proiecte puteau fi demarate sau terminate deja, dar acest lucru nu tine in mai mica masura de noi, ci si de Comsia Europeana si de managementul ministerial.
Constantin Matei, director general CNAPMC
Sursa Romania Libera