Constructii in pas de melc. Lucrarile la Pasajul Baneasa avanseaza de 12 ori mai lent ca in Vest

Ministerul Transporturilor se lauda cu ceva timp in urma ca pasajul subteran de la Baneasa va fi gata in decembrie 2007, apoi in iunie 2009. Totusi, in prezent, lucrarile sunt realizate in proportie de 15%. Din lipsa de finantare, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) nu a platit toate lucrarile efectuate la pasajul subteran de la Baneasa si nu mai are bani pentru continuarea lucrarilor. Firma Lena, constructorul pasajului, precizeaza insa ca „lucrarile decurg conform graficului de lucrari aprobat”.

La sapte luni de la inceperea constructiei pasajului subteran din vecinatatea aeroportului Baneasa, pe DN 1, constructorul portughez Lena nu a realizat nici un sfert din lucrari. Reprezentantii Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) ne-au declarat ca lucrarile la pasaj nici nu ar fi trebuit sa inceapa, intrucat nu au existat, la acel moment, autorizatie de constructie, plan urbanistic zonal, exproprieri si aviz de mediu. „Compania Lena executa lucrari la coloane si la peretii mulati. In prezent, lucrarile sunt realizate sub 15%. Nici acum constructorul nu a primit avizul de mediu. De la jumatatea anului trecut pana acum nu s-a lucrat mai nimic, din cauza ca nu au avut toate avizele. Intre timp, majoritatea avizelor au fost obtinute, urmeaza sa mai primim avizul de mediu pentru taierea copacilor”, explica reprezentantii Companiei de Autostrazi. Pe de alta parte, chiar daca mai sunt cinci luni pana cand soferii ar trebui sa circule prin tunelul de la Baneasa, compania Lena nu a primit nici avansul pentru derularea lucrarilor din acest an. „Firma Lena a prezentat, la sfarsitul anului trecut, un grafic de lucrari pentru anul 2009. Conform contractului, Lena trebuie sa primeasca un avans de 30% din graficul de lucrari ce vor fi efectuate in acest an. Pana la aceasta ora nu s-a platit nici un leu. Totodata, CNADNR nu a achitat toate facturile pentru lucrarile realizate de la pasaj” , ne-au mai declarat reprezentantii CNADNR.

Utilajele portughezilor perturba traficul pe Baneasa

Lucrarile la pasajul subteran de la Baneasa sunt intarziate si din cauza traficului aerian de pe aeroportul Baneasa. „Portughezii de la Lena folosesc utilaje care au o inaltime ce afecteaza traficul aerian de pe aeroportul Baneasa. Exista un aviz special de la autoritatile din domeniul aviatiei si nu se poate lucra in momentele cand aterizeaza aeronavele. Utilajul lucreaza foarte aproape de pista de aterizare. Muncitorii firmei Lena sunt obligati sa mute utilajele inainte de aterizarea aeronavelor. Este foarte greu sa muti utilajele, pentru ca sunt foarte grele. In plus, autoritatile trebuie sa mute statiile de autobuz din zona aeroportului Baneasa, pentru ca acolo se fac sapaturi”, ne-au mai spus reprezentantii CNADNR. Acestia ne-au mai declarat ca un pasaj rutier poate fi construit in maximum 60 de zile. „Un pasaj din Ankara, de doua ori mai mare decat cel la care se lucreaza acum în Baneasa, a fost construit in 58 de zile, langa gara, intr-o zona foarte aglomerata”, au spus reprezentantii CNADNR. Directorul de investitii al CNADNR, Marin Ionescu, ne-a declarat ca finalizarea lucrarilor la pasajul subteran de la Baneasa depinde de constructia unei casete de retentie sub infrastructura rutiera din pasajul subteran. „Primaria Capitalei trebuie sa organizeze o licitatie pentru constructia a doua casete in lungime de 250 de metri si un diametru de 2,5 metri. La capetele pasajului vor exista doua statii de pompare. Lucrarile pentru cele doua canale costa aproximativ 3 milioane de euro. Asteptam licitatia de la Primaria Capitalei. Firma Lena lucreaza ziua la coloane si noaptea basculantele cara pamantul cu apa”, ne-a spus directorul de investitii al CNADNR. Marin Ionescu recunoaste ca nu exista buget pentru pasajul de la Baneasa. „Conform contractului, in iunie trebuie sa fie finalizate lucrarile la acest obiectiv. Romania are buget? Nici nu se stie cat o sa fie bugetul. Asteptam aprobarea bugetului pentru a putea sti cand se vor finaliza lucrarile”, a afirmat Ionescu.

Exproprierile, rezolvate din octombrie 2008

Cu toate ca in zona aeroportului Baneasa e plin de gropi si santuri cu noroi, reprezentantii firmei Lena spun ca lucrarile decurg conform graficului de lucrari aprobat. „Sunt executati toti pilotii forati de pe partea dreapta, mai ramânând unii pe partea stânga. Sunt rezolvate toate problemele de expropriere din octombrie 2008”, explica directorul comercial al companiei Lena, Carlos Reis. Acesta apreciaza ca lucrarile la pasajul subteran de la Baneasa vor fi finalizate la sfarsitul lunii septembrie 2009.
Sursa Gardianul

Berceanu: Prioritatea Ministerului Transporturilor sunt autostrăzile

Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a anunţat, sâmbătă, la reuniunea PDL de la Poiana Braşov, că prioritatea ministerului sunt autostrăzile, şi că, indiferent ce ce s-a construit în domeniul căilor ferate sau autostrăzilor, toată lumea va întreba câţi kilometri de autostradă s-au făcut.

"Banii sunt puţini la dispoziţia acestui Guvern. Voi face o prioritizare a abordărilor din acest an. Dar, dacă nu vom putea face o serie întreagă de lucruri în acest an, nu înseamnă că nu le vom putea face în ceilalţi trei ani de mandat, şi în acest fel să ne onorăm cu toţii promisiunile", a spus Radu Berceanu la întâlnirea conducerii PDL cu parlamentarii partidului.

Liderul PDL a anunţat că prioritatea zeo a Ministerului Transporturilor sunt autostrăzile.

"Mulţi dintre dumneavoastră au venit deja la mine, nu numai de la PDL, ci şi de la PNL, şi PSD, şi UDMR. Vă primesc cu drag pe toţi şi stau de vorbă cu toată lumea, ca toată lumea să înţeleagă: prima activitate trebuie să fie autostrăzile", a dezvăluit Berceanu.

„Chiar dacă printr-un miracol aş avea banii necesari de drumuri naţionale extraordinare, toată lumea va zice: «Bravo, ai făcut sute de kilometri de drumuri naţionale, dar câţi kilometri de autostradă ai făcut»?. Dacă aş face sute şi sute de kilometri de cale ferată cu două sensuri, electrificată, unde să se meargă cu 160 de kilometri pe oră, toată lumea va zice: «Bravo, ai făcut asta, dar câţi kilometri de autostradă ai făcut»?”, a spus ministrul Transporturilor.

El a completat că este foarte important ca parlamentarii PDL şi ai coaliţiei PDL-PSD să sprijine acţiunile guvernamentale, să le înţeleagă şi să le explice mai departe cetăţenilor.

"Vă felicit că nu aţi dat curs tentaţiei, care sunt sigur că a existat, de a ieşi la televizor şi a da replici sau contrareplici lucrurilor care s-au spus în aceste săptămâni", a spus Radu Berceanu.

El a mai cerut "un pic de moderaţie, până când vedem exact de am găsit în ministere, ce putem să facem anul ăsta, şi apoi putem să prezentăm celor care ne-au ales lucrurile concrete de care să ne şi ţinem anul ăsta, şi celelalte lucruri concrete de anul viitor".
Sursa Mediafax

Patru mld euro, necesare pentru autostrazi si drumuri nationale in 2009

"Pentru continuarea si inceperea lucrarilor la autostrazi si drumuri nationale, prevazute pentru anul in curs, am avea nevoie de patru miliarde de euro, in aceasta suma fiind incluse fondurile europene si de la bugetul de stat" estimeaza Cristian Duica. Prioritatile in cazul in care s-ar obtine aceasta suma ar fi continuarea lucrarilor la autostrazile de pe Coridorul 4 Pan European Nadlac- Arad- Timisoara-Lugoj- Sibiu- si Cernavoda - Constanta, sustine Duica.

Alte lucrari importante pentru care sunt necesari bani sunt Centura Bucuresti, Autostrada Bucuresti- Ploiesti si Ploiesti -Brasov pe tronsonul Comarnic- Brasov. Potrivit lui Duica, sunt necesari bani si pentru finalizarea lucrarilor la Autostrada Transilvania respectiv a tronsonalor 2B Gilau- Campia Turzii si 3CMihailesti- Suplacu de Barcau.

De asemenea, este necesara finalizarea drumurilor nationale care fac parte din etapele 4,5 si 6 din programul de reabilitare. "Dar ce vom lucra vom sti doar dupa aprobarea Legii bugetului de stat. Abia atunci vom avea o viziune exacta a sumele care vor fi repartizate pentru CNADNR si le vom putea imparti pe fiecare lucrare stabilita prin contractele de executie. Pana atunci stam, nu avem bani si mai avem si datorii" spune Cristain Duica.

Compania a cheltuit 2,1 miliarde lei pentru "construirea de autostrazi" in 2008, aproape jumatate din bugetul de 5,8 miliarde lei, au declarat in decembrie pentru NewsIn reprezentantii companiei. Sumele alocate anul trecut pentru proiectele CNADNR respectiv bugetul de venituri si cheltuieli defalcat arata astfel: pentru constructii autostrazi 2,1 miliarde lei, reabilitari/modernizari drumuri nationale 951,5 milioane lei, intretinere drumuri nationale 1,4 miliarde lei, investitii 742,5 milioane lei, reparatii capitale 284,3 miliarde lei si pentru proiectele de eliminare a efectelor inundatiilor 356 milioane lei.

Oficialii companiei de drumuri sustin ca in totalul general al cheltuielilor de 5,8 miliarde lei nu sunt incluse ratele, dobanzile si comisioanele aferente creditelor externe contractate de CNADNR cu garantia Ministerului Economiei si Fiantelor, contractate de MEF si subimprumutate de companie. Potrivit datelor Ministerului Transporturilor, in 2008 s-au semnat 112 contracte de lucrari pentru drumuri nationale si autostrazi, pentru alte 37 de contracte procedurile fiind in desfasurare.

CNADNR a finalizat in 2008 lucrarile pentru sectorul 4 al autostrazii Drajna-Fetesti (36,6 km) si devierea DN28 (km 19+ 500- km 22+ 900) la Blagesti, judetul Iasi. De asemenea, s-au terminat lucrarile la proiectul de executie a Variantei de Ocolire a Municipiului Pitesti cu profil de autostrada care are o lungime totala de 15,2 kilometri, din care 13,6 kilometri cu profil de autostrada si 1,6 kilometri largirea la patru benzi de circulatie (DN7), inclusiv pasajul inferior din intersectia Bascov cu o lungime de 628 metri, din care 258 metri zona acoperita.
Sursa Standard.ro

Noua linie de autobuz expres Gara de Nord - Aeroport

Incepand cu data de 17.01.2009, se infiinteaza linia expres 780.Ca urmare a numeroaselor solicitari din partea calatorilor, pentru asigurarea unei relatii de transport intre Gara de Nord si Aeroportul International Henri Coanda, incepand cu data de 17.01.2009, RATB va infiinta linia expres 780.

Autobuzele acestei linii vor circula de la terminalul Fluviului, pe Bd. Dinicu Golescu, Piata Garii de Nord, Cal. Grivitei, Str. Clabucet, Str. Av Popisteanu, Bd. Expozitiei, Piata Presei Libere, Sos. Bucuresti-Ploiesti pana la Aeroportul International Henri Coanda.
De asemenea, autobuzele vor efectua opriri in urmatoarele statii : Fluviului, Gara de Nord, Clabucet, Piata Presei Libere, Aeroportul Baneasa si Aeroportul International Henri Coanda.

Calatoria pe linia expres 780 se poate achita utilizand CARDUL ACTIV, cu urmatoarele titluri de calatorie:

10 CALATORII : 27 LEI
ABONAMENT : 80 LEI
PORTOFEL ELECTRONIC : maxim 50 lei
(valoarea unei calatorii 3,5 lei)
Sursa RATB

Modernizarea aeroportului Iasi

In ciuda eforturilor autoritatilor, de a incepe in 2008 modernizarea Aeroportului International Iasi, anul trecut s-a dovedit plin de esecuri in acest sens. Insa lucrurile nu sunt fara rezolvare, sau cel putin asa spera factorii implicati in acest proiect.

Mitica Rebegea, directorul Regiei Autonome a Aeroportului, este convins ca proiectul privind dezvoltarea si modernizarea aeroportului va fi realizat anul acesta. "Proiectul este inclus in actualul program de guvernare. Toata lumea este pro-aeroport, asa ca este cazul sa ne trezim la realitate si sa nu ne mai incurcam in diferite gaselnite. Vrand, nevrand, trebuie sa-l realizam, pentru ca traficul de pasageri este in crestere si inca 11 companii aeriene, care vor sa opereze la Iasi, ne-au contactat. Acum, capacitatea pistei nu acopera traficul aeronavelor, iar noi pierdem mult daca nu urgentam lucrurile", a spus Rebegea.

Oferte exista

In plus, joi, conducerea CJ se va intalni cu reprezentantii companiei Cormio Ingineering, din Italia, firma specializata in constructia de aeroporturi. Italienii isi vor prezenta oferta pentru a fi luati in calcul in vederea unui parteneriat public-privat pentru modernizarea aeroportului iesean. "Mai intai, trebuie rezolvata problema terenurilor si asteptam acea ordonanta care prevede ca toate terenurile de utilitate publica sa fie expropriate in regim de urgenta. Odata clarificata situatia, vom putea incepe constructia pistei, si nu cu bani de la Guvern. Avantajul este ca nu mai suntem presati de timp", a spus vicepresedintele CJ, Constantin Adascalitei. Compania italiana este a treia interesata de proiect, primele fiind firme din China si Germania.

Sefii Consiliului Judetean (CJ) Iasi sustin ca cea mai probabila varianta pentru modernizarea aeroportului este realizarea unei piste de categoria a doua.

 "Astazi (ieri - n.r.) am avut o intalnire cu reprezentantii firmei italiene Cormio Engineering SRL. Au studiat situatia noastra si au venit cu niste propuneri. Cunoscand lungimea pistei si faptul ca nu detinem integral terenul, acestia au facut o proiectie in care pista va avea 2.200 de metri lungime si 40 latime. Acestea ar fi limitele minime pentru a fi incadrata in ceea ce ei numesc o pista de categoria a doua. O astfel de pista este proiectata pentru avioane de tip Boeing 747", a declarat vicepresedintele CJ Constantin Adascalitei. Acesta a adaugat ca apreciaza interesul firmei italiene, firma care a mai avut investitii asemanatoare si in China. "Inca nu putem da un verdict pentru acest lucru (proiectul firmei din Italia - n.r.). Asta ar insemna ca ar trebui sa aruncam la gunoi vechiul proiect. In orice caz, noi (CJ Iasi - n.r.) vom face o serie de «presiuni» la Guvern prin adrese scrise, pentru a rezolva macar problema terenului de la Domeniile Statului. Va ramane in sarcina CJ sa ne «folosim» de aceste companii pentru a realiza un parteneriat public-privat, ma refer aici la concesionarea pistei pe un anumit numar de ani", a mai spus vicepresedintele CJ.
Surse IasiPlus si Flacara Iasului 

În 2008, traficul pe canal a mers împotriva curentului

În acest an, traficul pe canalele navigabile (Dunăre - Marea Neagră şi Poarta Albă – Midia Năvodari) nu a reflectat nicidecum situaţia economică din lume. A trecut de la agonie la recorduri, în timp ce economia mondială a făcut pasul de la creştere la criză. În prima jumătate a anului, traficul a fost extrem de slab, în mare parte din cauza faptului că unui an agricol 2007 dezastruos. După primele luni, Administraţia Canalelor Navigabile (ACN) nu realizase decât 57% din prognoza pe 2008 şi semnalele pentru cea de-a doua jumătate a anului nu erau deloc optimiste.

Contrar aşteptărilor, situaţia s-a schimbat drastic în luna iulie, când traficul şi-a revenit şi prognoza a fost depăşită cu 10%. Ploile puternice au prevenit formarea malurilor pe Dunăre şi, susţinut de exporturile masive de cereale şi minereuri, traficul a ajuns la 2,8 milioane capacitate, cu o medie zilnică de 80.000 tone capacitate. „Traficul din iunie şi iulie ne-a adus la 92,7% din prognoza pe 2008. Sunt mari şanse să atingem planul anual de 29 milioane t.c.”, declara, la acea vreme, Ovidiu Cupşa, fostul director general al ACN Constanţa. Ce s-a întâmplat ulterior a depăşit însă şi cele mai optimiste prognoze. Transporturile susţinute de cereale din România şi din restul ţărilor central-europene a ridicat traficul la circa 29,5 milioane tone capacitate, cu 3 milioane mai mult decât în 2007. 

Mai mult, pe 28 septembrie s-a înregistrat cel mai mare trafic zilnic din istoria canalului Dunăre – Marea Neagră, de 204.500 tone capacitate. Vechiul record era de 164.000 tone capacitate, fiind realizat în 2005, cel mai bun an pentru traficul pe canalele navigabile.  Recordurile nu s-au oprit însă aici. În octombrie şi noiembrie s-a trecut, în premieră, de pragul de 3 milioane tone capacitate (3,3 milioane t.c. în octombrie şi 3,25 milioane t.c. în noiembrie).

Aşadar, criza financiară n-a avut loc pe canal, unde în ultimele luni s-a circulat „bară la bară”. „Sunt şanse ca şi 2009 să înceapă în forţă, tot datorită anului agricol foarte bun. Traficul de cereale va continua până în iunie – iulie. O prognoză optimistă ar fi de 31,2 milioane tone capacitate şi avem motive să credem că traficul se va menţine la un nivel ridicat. În cel mai rău caz, traficul ar fi de 28 milioane t.c., dacă criza economică se va resimţi pe canalele navigabile”, a declarat, recent, Ovidiu Cupşa. Pe viitor, capacitatea de tranzit a canalului Dunăre – Marea Neagră va creşte semnificativ, până la 150 milioane tone/an, datorită investiţiilor demarate în 2008. Este vorba de realizarea unui front de aşteptare pentru convoaie, la confluenţa canalelor Dunăre - Marea Neagră şi Poarta Albă - Midia Năvodari (2,8 milioane euro), implementarea unui sistem de măsurători topografice (1,1 milioane euro), reabilitarea sistemelor de semnalizări de pe cele două canale (4,87 milioane euro + 3,5 milioane euro) şi upgradarea sistemului informaţional VTMIS şi integrarea în sistemul mai amplu RO-RIS de pe Dunăre (6,69 milioane euro). Investiţiile vor fi finanţate cu fonduri structurale, în proporţie de 75%, bani solicitaţi în cadrul axei de transport a Programului Operaţional Sectorial (POS 2007 - 2013).
Sursa Cuget Liber

Demarează lucrările la autostrada Arad - Timisoara

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a anunţat că lucrările de construcţie la autostrada Arad – Timişoara vor demara în luna februarie. Vremea rece de afară nu prea confirmă această afirmaţie.

La sfârşitul anului trecut, societatea a anunţat că de lucrările de construcţii se vor ocupa FCC Construccion şi Astaldi, iar începerea lucrărilor este programată pentru luna februarie. Valoarea investiţiei este de 482 milioane de lei (fără TVA), viitoarea autostradă având lungimea de 32 kilometri. Durata de realizare a lucrărilor este de 24 de luni, iar perioada de garanţie acordată de constructor va fi doi ani. 

Şapte constructori pentru autostrada către vest

Interesul pentru cei 32 de kilometri de drum de calitate a fost ridicat. Nu mai puţin de şapte companii şi consorţii de companii cu activitate în domeniul construcţiilor au depus dosare pentru a obţine lucrarea: Strabag (Austria), Mota Engil (Portugalia), un joint-venture între Condote şi CMC di Ravenna (Italia), un joint venture între Aktor şi Pantechniki (Grecia), Colas (Franţa), un joint venture între FCC şi Astaldi (Spania/Italia), respectiv un joint venture între societăţile Impreglio şi Itinera (Italia). În final a fost aleasă compania care a oferit preţul cel mai bun în condiţiile tehnice specificate de dosarul de licitaţie.
Sursa TimisOnline

Drumuri noi sub imbold american

Americanii din Romania intervin puternic in brambureala strazilor de la noi, si zic puternic pentru ca la noi americanii sunt de regula impetuosi. Ei bine de data asta ei spun nu, pentru ca la fel cum s-au inteles tote partidele din Romania pe educatie, la fel ar trebui facut un pact national si in privinta infrastructurii. Ce inseamna asta ? Defapt e simplu, nu mai trebuie ca romanii sa schimbe tote proiectele dupa cum schimba si guvernarea , sa nu mai existe controverse in ceea ce priveste licitatiile si castigarea lor sI, poate, astfel vom avea si noi un km de autostrada functionala. Pe cat de logic si de bine gandit este mesajul american pe atat de complicat este el de pus in practicea in Romania. Pai cum asa, asta e mesaj de incurajare, atunci cine ar mai vrea sa guverneze in Romania daca nu ar mai putea sa desfiinteze licitatii sau sa le poata castiga cine doresc ei.

Reprezentantii Camerei de Comert Americane in Bucuresti considera ca Romania are nevoie de imbunatatiri rapide in domeniul infrastructurii, ei spun ca primul pas bun a fost facut prin pactul national pentru educatie si ca, urmatoarea mutare correcta ar fi realizarea uni acord asemanator intre toate partide, pentru construirea de drumuri si autostrazi. Un asemenea acord ar asigura continuitatea necesara unei cresteri economice sanatoase si constante.

Americanii au dreptate, dar ei ignora faptul ca in Romania se fac si se desfac cualitii politice in functie de licitatiile de milioane de euro puse in joc. Un asemenea obiectiv este un ideal de neatins in Romania, problema este ca astfel de proiecte greu pot fi terminate intr-un singur mandat si de regula licitatiile se fac inainte de alegeri pentru a constrange viitorul guvern sa dea niste bani pentru altii care au facut deja aranjamentele.

Americanii deplang situatia Agentiei Romane pentru Investii Straine si declara ca aceasta ar trebui transformata intr-o organizatie profesionista, adica una cu mai multi bani.

Sigur americanii nu inteleg nici acum modalitatea de plata a taxelor si impozitelor din Romania, pentru ei achitarea TVA-ului nu face decat sa le consume timpul si banii posibililor investitori. Ei mai spun ca sistemul de invatamant trebuie sa fie corelat cu nevoile actuale ale tarii. Astfel ei prevad ca forta de munca necesara in urmatorii ani poate fi acoperita doar printr-un numar mare de asbsolventi. Sigur romanii stiu destul de bine ca americanii au dreptate, dar nu este pentru prima data cand in ultimii ani Camera de Comert Americana critica institutiile statului roman, cam degeaba.
Daca stam si ne gandim mai bine, Bechtel, firma Americana care face autostrada in Romania, dar si cea mai scumpa, a avut de castigat o gramada de bani din faptul ca s-a reorganizat si s-a refacut calculul intregului proiect.
Sursa Transporter

16 staţii de cale ferată pregatite a fi modernizate

În data de 30 noiembrie 2008 s-a semnat un nou contract de Asistenţă Tehnică, finanţat prin Programul PHARE 2006, în vederea pregătirii lucrărilor de modernizare pentru 16 staţii de cale ferată situate în municipii reşedinţă de judeţ. Staţiile incluse în acest program sunt: Giurgiu Oraş, Alexandria, Slatina, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Reşiţa Sud, Sfântu Gheorghe, Târgu Mureş, Vaslui, Botoşani, Piatra Neamţ, Bistriţa, Zalău, Brăila, Călăraşi şi Slobozia.
Valoarea contractului este de 4.010.000 euro, fără TVA, reprezentând 75% fonduri nerambursabile PHARE (3.007.500 euro) şi 25% cofinanţare naţională (1.002.500 euro). 
Obiectivul proiectului vizează realizarea documentaţiilor necesare lucrărilor de modernizare a staţiilor de cale ferată constând în: analiza situaţiei existente, previzionarea dezvoltării pentru fiecare staţie de cale ferată, definirea alternativelor de modernizare, elaborarea studiilor de fezabilitate, a proiectelor tehnice, detaliilor de execuţie şi a documentaţiile de atribuire pentru contractele de lucrări şi supervizare.
Beneficiarul acestui proiect este Compania Naţională de Căi Ferate „CFR” S.A. iar Autoritatea de Implementare este Ministerul Transporturilor. Calitatea de Prestator este deţinută de asocierea RomCapital Invest – Consis Proiect – ISPCF – Proiect CF, liderul asocierii fiind RomCapital Invest. 
Termenul de finalizare a proiectului este 30 noiembrie 2009. 
Date identificare proiect: PHARE RO 2006/018-147.04.03, Nr. SEAP 59869/29.07.2008.

Ministerul Transporturilor a semnat contractul de asistenţă tehnică pentru podul Calafat-Vidin

În luna decembrie 2008 a fost efectuată plata finală pentru contractul de servicii privind „Proiectarea detaliilor de execuţie pentru infrastructura feroviară de acces la noul pod peste Dunăre de la Calafat – Vidin”, ce a fost finalizat în luna august 2008.
Contractul este o componentă a Măsurii Ex-ISPA 2001/RO/16/P/PA/008 „Asistenţă tehnică pentru reabilitarea liniei de cale ferată de la graniţa ungară până la Simeria localizată în judeţele Arad şi Hunedoara şi studiile adiacente”.
Valoarea totală a acestuia a fost de 395.000 Euro (exclusiv TVA), din care 296.250 Euro reprezintă sprijinul financiar nerambursabil acordat de Comisia Europeană prin Facilitatea ex-ISPA.
Principalele obiective ale contractului sunt:
Elaborarea detaliilor de execuţie pentru lucrările de reabilitare şi modernizare a secţiunii de cale ferată având drept scop atingerea vitezelor de 160 km/h pentru trenurile de călători şi 120 km/h pentru trenurile de marfă;
Îndeplinirea cerinţelor acordului european pentru marile linii internaţionale de cale ferată (AGC) şi ale acordului european privind marile linii de transport internaţional combinat şi instalaţii conexe (AGTC);
Integrarea reţelei feroviare române în reţeaua europeană de transport.

Contractul a fost atribuit în data de 29 august 2007 consorţiului OBERMEYER PLANEN & BERATEN GmbH/OPB, Germania, în urma desfăşurării unei licitaţii internaţionale deschise şi a urmărit proiectarea detaliilor de execuţie şi documentele de licitaţie pentru întreaga infrastructură feroviară de acces de pe partea românească în vederea construirii celui de-al doilea pod peste Dunăre planificat la Calafat – Vidin.

În data de 30 decembrie 2008, Ministerul Transporturilor a semnat contractul de asistenţă tehnică ce priveşte supervizarea lucrărilor de construcţie a infrastructurii rutiere şi feroviare de acces la podul peste Dunăre de la Calafat - Vidin. 
Cu o valoare totală de 2.798.240 euro, fără TVA, acest contract este cofinanţat de Comisia Europeană prin Facilitatea ex-ISPA, cu suma de 2.098.680 euro, diferenţa fiind asigurată de către Guvernul României, prin bugetul de stat. Principalul obiectiv al contractului este supervizarea lucrărilor de realizare a infrastructurii rutiere şi feroviare de acces la podul peste Dunăre ce se va construi la Calafat – Vidin. 
În acest sens, consultantul va constitui două echipe, una pentru componenta rutieră şi una pentru componenta feroviară, care se vor coordona şi vor asigura serviciile de supervizare în mod unitar. 
Activitatea consultantului se va desfăşura pe o perioadă de 50 luni, care acoperă: faza de pre-construcţie (1 lună), perioada de execuţie a lucrărilor (24 luni), perioada de notificare a defecţiunilor (următoarele 24 luni după execuţia lucrărilor) şi perioada de închidere (1 lună). 
Acest contract de asistenţă tehnică a fost acordat prin licitaţie deschisă asocierii formate din ITALFERR S.p.A., DIWI Consult International GmbH şi TECNIC Consulting Engineering – România SRL. 
Beneficiarii finali ai contractului sunt Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. şi Compania Naţională de Căi Ferate ”CFR” S.A.

Sursa Ministaerul Transporturilor

Mai multe despre podul Vidin-Calafat aici