Proiectul centurii care ar urma să facă legătura între judeţele din nord-vestul Ardealului, ocolind prin partea de nord municipiul Cluj-Napoca, se zbate din luna iunie în faza de studiu de fezabilitate. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, iniţiatorul proiectului, nu a stabilit încă sursa de finanţare pentru cei aproximativ 90 de milioane de euro necesari lucrărilor. În plus, Primăria Cluj-Napoca a refuzat în mod repetat varianta de centură propusă de Companie.
Miza conflictului se traduce în milioane de euro. Municipalitatea vrea ca două cartiere pe care le dezvoltă în nordul oraşului, în parteneriat public-privat (Tineretului şi Lombului) să fie deservite direct de varianta ocolitoare. Pe de altă parte, reprezentanţii Companiei de Autostrăzi susţin că centura ar trebui să deservească traficul de tranzit, care acum trece prin oraş.
Miza ajunge la 28 de milioane de euro
Specialiştii imobiliari susţin că preţul terenului în cele două cartiere pe care le dezvoltă municipalitatea în zonă ar creşte cu 10 - 15%, dacă zonele rezidenţiale ar avea rute directespre centură. „Există anumite condiţii pentru ca valoarea unui teren să crească. Accesul, pe lângă utilităţi, este unul din cele mai importante.
Astfel, preţul terenului ar putea creşte cu 10 - 15%", a spus Claudiu Truţă, consilier imobiliar al agenţiei Grup de Lux. În prezent, terenurile din zonă valorează aproximativ 40 de euro pe metru pătrat. O creştere cu 15% înseamnă 6 euro în plus la fiecare metru pătrat. Deşi creşterea pare nesemnificativă, dacă luăm în considerare suprafaţa de 203 hectare a Cartierului Tineretului şi cea de 267 de hectare a Cartierului Lomb, vorbim de o majorare a preţului terenului cu aproximativ 28 de milioane de euro. Municipalitatea clujeană are o participaţie de 51% în firmele care vor construi cele două cartiere pe lângă care va trece centura ocolitoare.
Soluţii tehnice dificile şi scumpe
Soluţia tehnică, respinsă a cincea oară de municipalitate, prevedea patru puncte de acces pe centură, mult prea puţine după edilul Emil Boc. „Varianta ocolitoare este gândită pentru traficul de tranzit în regim de autostradă şi nu poate avea multe intersecţii pentru că îşi pierde sensul", spune în replică purtătorul de cuvânt al companiei, Ştefan Sebastian Szobotka. Pe de altă parte, realizarea punctelor de acces cerute de Boc ar creşte substanţial costurile centurii, mai ales că cele două cartiere sunt situate pe două dealuri.
Legătură cu Autostrada Bechtel
Proiectul centurii Nord prezentat la ultima întâlnire dintre proiectant şi municipalitate prevede o şosea de 32 de km care să asigure preluarea traficului de tranzit dinspre Maramureş, Sălaj şi Satu Mare. Intrarea pe şosea era prevăzută prin dreptul localităţii clujene Floreşti, iar ieşirea prin Apahida. Pentru dezvoltarea în etapa următoare a Centurii Nord, a fost prevăzută şi realizarea unei legături cu Autostrada Transilvania, cu racordare la nodul rutier Sânpaul, judeţul Cluj.
Sursa Adevarul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu