În timp ce pe malul bulgăresc se lucrează de zor, la Calafat nici măcar nu s-au definitivat suprafeţele care vor fi expropriate şi nici nu există o hotărâre de guvern în acest sens. În schimb, ministrul transporturilor, Ludovic Orban, spune că totul este „în grafic“.
La 1,5 kilometri în aval de Portul Calafat, borna care arată că acolo va fi instalat piciorul podului peste Dunăre pe malul românesc este înconjurată de bălării. Pe malul nostru s-a pus doar un gard ce delimitează perimetrul în care firma constructoare, Fomento de Construcciones y Contrates (FCC) Spania, urmează să-şi organizeze şantierul. În rest, mărăcini şi nesiguranţă. Pe malul bulgăresc, dincolo de o lizieră, constructorul lucrează de zor la staţii de betoane şi la un terminal. Discuţiile despre pod au început în urmă cu opt ani. S-au format comisii mixte, româno-bulgare, şi s-au purtat discuţii. S-au luat aprobări şi avize. Bulgarii se ocupă de construirea podului, cu finanţare europeană, iar termenul limită de finalizare este 2010. În cazul în care podul nu este gata până în 2010, bulgarii riscă să piardă finanţarea. Deja au apărut întârzieri. Presa bulgărească a dat publicităţii faptul că spaniolii de la FCC, care construiesc podul, au anunţat întârzieri de patru luni faţă de graficul iniţial şi cer suplimentarea bugetului alocat investiţiei. Şi pe malul românesc s-au întârziat graficele iniţiale din cauză că a fost nevoie de schimbarea proiectului tehnic pentru infrastructura de legătură cu podul.
Ministerul Transporturilor din România a alocat, zilele trecute, 103 milioane de euro pentru infrastructura adiacentă podului. Ministrul de resort, Ludovic Orban, spune că jumătate din bani provin din fonduri nerambursabile de la ISPA, iar restul, din bugetul de stat.
Licitaţie pentru infrastructura adiacentă
Chiar dacă statul nu are nici măcar terenul pe care ar urma să se construiască toate căile de acces către pod, ministrul Orban a afirmat, pentru GdS, că lucrările vor demara la începutul anului viitor: „Suntem în grafic. Până la sfârşitul anului vom organiza licitaţie internaţională pentru desemnarea constructorului, iar la începutul lui 2009 vor putea demara lucrările. Se vor rezolva toate problemele legate de terenuri până la emiterea ordinului de începere a lucrărilor“. Ludovic Orban a mai spus că a durat aşa de mult până s-a demarat procedura licitaţiei din cauză că nu au fost toate datele clare din partea bulgarilor, care se ocupă efectiv de construirea podului, inclusiv aprobarea proiectului tehnic pentru infrastructura de legătură cu podul. Dacă despre întârzierile românilor ministrul transporturilor este optimist, în ceea ce priveşte întârzierile bulgarilor Orban nu comentează: „E problema lor. Noi respectăm graficul. Pe pod vom călca în martie, aprilie 2011. Chiar dacă termenul legal este 2010, ISPA are un drept legal de extensie de până la nouă luni, dar să sperăm că nu se va ajunge aici“.
Terenurile, încă în proprietate privată
Circa 34 de hectare de teren aparţinând localnicilor din Calafat urmează să fie expropriate de statul român, prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Doar locul unde va fi amplasat piciorul podului pe malul românesc aparţine administraţiei publice locale. Consultantul care a efectuat proiectul tehnic pentru infrastructura adiacentă podului şi care se ocupă şi de exproprieri (IPTANA Bucureşti) spune că nici suprafeţele nu sunt clar definitivate. Problema terenului pe care ar urma să treacă drumurile de legătură cu podul şi calea ferată ce va traversa Dunărea este departe de a fi rezolvată. „Nu s-a dat încă hotărârea de guvern pentru exproprieri pentru că nu există suprafeţele definitivate. S-a făcut un nou proiect tehnic, iar la unii proprietari s-a redus suprafaţa ce trebuie expropriată, la alţii s-a mărit. Acum lucrăm la aceste documente”, a precizat Toma Iovănescu, director general adjunct tehnic al proiectantului IPTANA Bucureşti. În total, vor fi afectaţi 150 de proprietari de terenuri, dar cu suprafeţe modice. „Negocierile de expropriere vor începe după 15 octombrie, dar nu se ocupă primăria. Nu am primit până acum nici un document de la guvern în acest sens“, a spus şi primarul din Calafat, Mircea Guţă.
Localnicii au auzit de doi ani vorbindu-se că li se vor lua terenurile, dar până acum nu a venit nimeni să le ceară. „Nu am primit nici o înştiinţare şi nici nu a venit nimeni să negocieze. Doar de la primărie ne-au spus că sunt aproape 100 de metri pătraţi. De doi ani am auzit că vom fi expropriaţi şi suntem de acord cu asta la preţul stabilit de ei. Că toată lumea este de acord şi să se dea la fel la toată lumea“, a spus Elisabeta Tănase, una dintre proprietarii ce urmează să fie expropriaţi. „Pământul este al ginerelui meu. Ştim de expropriere, dar nu a venit nimeni să discute până acum“, a spus Ana Scurtulescu.
Proiect tehnic nou, soluţii noi
Directorul Ivănescu de la IPTANA a afirmat că s-a dispus elaborarea unui nou proiect, din cauză că firma constructoare, FCC Spania, a modificat soluţia tehnică pentru pod. În prezent, proiectul tehnic pentru ceea ce se va construi pe malul românesc este gata şi sunt obţinute toate avizele, a spus Ivănescu, dar mai rămâne problema terenului. După noul proiect tehnic, pe malul românesc se va construi un pasaj suprateran pe DN 56, care va trece peste artera rutieră şi peste calea ferată care fac legătura cu podul. Alt pasaj, de data aceasta de cale ferată, va trece peste artera de circulaţie Vidin-Calafat (deci, peste drumul care va traversa podul).
Ce fac bulgarii:
- au organizat şantierul;
- se construieşte a doua staţie de betoane;
- se ridică un dig, pe care să fie amplasate utilajele care vor turna fundaţia piciorului de pod;
- se produc prefabricatele pentru puntea podului;
- se ridică un terminal de unde vor fi încărcate prefabricatele pe barje şi transportate pe malul românesc.
Ce este la români:
- există gardul viitorului şantier;
- s-a solicitat la Romsilva aviz pentru scoaterea unei suprafeţe de 1,4 ha din fondul forestier pentru şantier.
La 1,5 kilometri în aval de Portul Calafat, borna care arată că acolo va fi instalat piciorul podului peste Dunăre pe malul românesc este înconjurată de bălării. Pe malul nostru s-a pus doar un gard ce delimitează perimetrul în care firma constructoare, Fomento de Construcciones y Contrates (FCC) Spania, urmează să-şi organizeze şantierul. În rest, mărăcini şi nesiguranţă. Pe malul bulgăresc, dincolo de o lizieră, constructorul lucrează de zor la staţii de betoane şi la un terminal. Discuţiile despre pod au început în urmă cu opt ani. S-au format comisii mixte, româno-bulgare, şi s-au purtat discuţii. S-au luat aprobări şi avize. Bulgarii se ocupă de construirea podului, cu finanţare europeană, iar termenul limită de finalizare este 2010. În cazul în care podul nu este gata până în 2010, bulgarii riscă să piardă finanţarea. Deja au apărut întârzieri. Presa bulgărească a dat publicităţii faptul că spaniolii de la FCC, care construiesc podul, au anunţat întârzieri de patru luni faţă de graficul iniţial şi cer suplimentarea bugetului alocat investiţiei. Şi pe malul românesc s-au întârziat graficele iniţiale din cauză că a fost nevoie de schimbarea proiectului tehnic pentru infrastructura de legătură cu podul.
Ministerul Transporturilor din România a alocat, zilele trecute, 103 milioane de euro pentru infrastructura adiacentă podului. Ministrul de resort, Ludovic Orban, spune că jumătate din bani provin din fonduri nerambursabile de la ISPA, iar restul, din bugetul de stat.
Licitaţie pentru infrastructura adiacentă
Chiar dacă statul nu are nici măcar terenul pe care ar urma să se construiască toate căile de acces către pod, ministrul Orban a afirmat, pentru GdS, că lucrările vor demara la începutul anului viitor: „Suntem în grafic. Până la sfârşitul anului vom organiza licitaţie internaţională pentru desemnarea constructorului, iar la începutul lui 2009 vor putea demara lucrările. Se vor rezolva toate problemele legate de terenuri până la emiterea ordinului de începere a lucrărilor“. Ludovic Orban a mai spus că a durat aşa de mult până s-a demarat procedura licitaţiei din cauză că nu au fost toate datele clare din partea bulgarilor, care se ocupă efectiv de construirea podului, inclusiv aprobarea proiectului tehnic pentru infrastructura de legătură cu podul. Dacă despre întârzierile românilor ministrul transporturilor este optimist, în ceea ce priveşte întârzierile bulgarilor Orban nu comentează: „E problema lor. Noi respectăm graficul. Pe pod vom călca în martie, aprilie 2011. Chiar dacă termenul legal este 2010, ISPA are un drept legal de extensie de până la nouă luni, dar să sperăm că nu se va ajunge aici“.
Terenurile, încă în proprietate privată
Circa 34 de hectare de teren aparţinând localnicilor din Calafat urmează să fie expropriate de statul român, prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Doar locul unde va fi amplasat piciorul podului pe malul românesc aparţine administraţiei publice locale. Consultantul care a efectuat proiectul tehnic pentru infrastructura adiacentă podului şi care se ocupă şi de exproprieri (IPTANA Bucureşti) spune că nici suprafeţele nu sunt clar definitivate. Problema terenului pe care ar urma să treacă drumurile de legătură cu podul şi calea ferată ce va traversa Dunărea este departe de a fi rezolvată. „Nu s-a dat încă hotărârea de guvern pentru exproprieri pentru că nu există suprafeţele definitivate. S-a făcut un nou proiect tehnic, iar la unii proprietari s-a redus suprafaţa ce trebuie expropriată, la alţii s-a mărit. Acum lucrăm la aceste documente”, a precizat Toma Iovănescu, director general adjunct tehnic al proiectantului IPTANA Bucureşti. În total, vor fi afectaţi 150 de proprietari de terenuri, dar cu suprafeţe modice. „Negocierile de expropriere vor începe după 15 octombrie, dar nu se ocupă primăria. Nu am primit până acum nici un document de la guvern în acest sens“, a spus şi primarul din Calafat, Mircea Guţă.
Localnicii au auzit de doi ani vorbindu-se că li se vor lua terenurile, dar până acum nu a venit nimeni să le ceară. „Nu am primit nici o înştiinţare şi nici nu a venit nimeni să negocieze. Doar de la primărie ne-au spus că sunt aproape 100 de metri pătraţi. De doi ani am auzit că vom fi expropriaţi şi suntem de acord cu asta la preţul stabilit de ei. Că toată lumea este de acord şi să se dea la fel la toată lumea“, a spus Elisabeta Tănase, una dintre proprietarii ce urmează să fie expropriaţi. „Pământul este al ginerelui meu. Ştim de expropriere, dar nu a venit nimeni să discute până acum“, a spus Ana Scurtulescu.
Proiect tehnic nou, soluţii noi
Directorul Ivănescu de la IPTANA a afirmat că s-a dispus elaborarea unui nou proiect, din cauză că firma constructoare, FCC Spania, a modificat soluţia tehnică pentru pod. În prezent, proiectul tehnic pentru ceea ce se va construi pe malul românesc este gata şi sunt obţinute toate avizele, a spus Ivănescu, dar mai rămâne problema terenului. După noul proiect tehnic, pe malul românesc se va construi un pasaj suprateran pe DN 56, care va trece peste artera rutieră şi peste calea ferată care fac legătura cu podul. Alt pasaj, de data aceasta de cale ferată, va trece peste artera de circulaţie Vidin-Calafat (deci, peste drumul care va traversa podul).
Ce fac bulgarii:
- au organizat şantierul;
- se construieşte a doua staţie de betoane;
- se ridică un dig, pe care să fie amplasate utilajele care vor turna fundaţia piciorului de pod;
- se produc prefabricatele pentru puntea podului;
- se ridică un terminal de unde vor fi încărcate prefabricatele pe barje şi transportate pe malul românesc.
Ce este la români:
- există gardul viitorului şantier;
- s-a solicitat la Romsilva aviz pentru scoaterea unei suprafeţe de 1,4 ha din fondul forestier pentru şantier.
Despre podul Vidin-Calafat si aici
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu