marți, 30 septembrie 2008

Planuri "made in Romania": 2.000 de kilometri de autostrada in 6-8 ani

In 6-8 ani, Romania va avea 2.000 de kilometri de autostrada, a declarat marti Stefan Szobotka, director de comunicare al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale. Totusi, anul viitor nu va fi finalizat niciun kilometru de autostrada, dar se vor afla 180 de kilometri in lucru, urmand ca tot in 2009 sa intre in lucru alti 1.300 de kilometri de autostrada. Declaratiile corespund unei cresteri de aproape 10 ori a "stocului" de autostrazi din Romania.

Desi informatiile vehiculate in presa indica un bilant al ultimilor 4 ani de doar 5 kilometri de autostrada construiti, ministrul finantelor Varujan Vosganian a declarat marti ca in ultimul an si jumatate s-au finalizat 80 de kilometri de autostrada, printre altele in zonele Pitesti si Cernavoda.

In prezent, in Romania exista circa 260 de kilometri de autostrada, din care 100 s-au construit in ultimii 15 ani.

Romania poate accesa fonduri nerambursabile post-aderare de la Uniunea Europeana in valoare de 30 de mld. euro pana in 2013, pentru realizarea de investii in infrastructura. Conform lui Varujan Vosganian, ministrul economiei si finantelor, investitiile totale in infrastructura pot ajunge pana la 100 mld. euro pana in 2013, cea mai mare parte fiind destinate drumurilor.

Astfel, aceasta suma reprezinta aproape jumatate din totalul investitiilor ce vor fi facute in Romania in perioada 2009-2013, in valoare de peste 250 mld. euro, conform lui Vosganian. Din acestea, statul va asigura 20%, adica 50 de mld. euro, iar restul sunt investitii private si fonduri europene.


Sursa 

Consilierii Capitalei au aprobat hotararea privind terenul vizat de viitorul pasaj Baneasa

Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) a aprobat, luni, trecerea unei suprafete de 5.700 de metri patrati de teren, din domeniul public al Capitalei in domeniul public al statului, in folosul lucrarilor de construire a pasajului Baneasa.
Proiectul de hotarare privind terenul respectiv a fost introdus pe ordinea de zi a sedintei CGMB la insistentele consilierilor PNL, dupa ce el nu fusese supus la vot la precedenta sedinta.

Trecerea celor 5.700 de metri patrati in domeniul public al statului era necesara pentru urgentarea lucrarilor la pasaj, in conditiile in care proiectul aferent acestora este in grija Ministerului Transporturilor.

Pe 19 august, premierul Calin Popescu Tariceanu , ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, si edilul-sef al Capitalei, Sorin Oprescu, au inspectat, impreuna, lucrarile la viitorul pasaj din zona Baneasa. Cu acest prilej, Oprescu a promis, pe langa trecerea terenului de 5.700 de metri patrati in domeniul public al statului, si elaborarea unui plan urbanistic zonal (PUZ), necesar pentru schimbarea destinatiei zonei respective si pentru taierea copacilor, precum si prelungirea avizelor de constructie a pasajului subteran Baneasa. 

Sursa: Bloombiz

TGV-ul romanesc, de trei ori mai scump decat Bechtel

Romania ia in calcul posibilitatea construirii unei linii feroviare de mare viteza intre Constanta si vestul Europei, proiect care, potrivit unor calcule preliminare, ar putea insemna o investitie de maximum 20 miliarde euro, de trei ori mai mult decat se estimeaza in prezent pentru Autostrada Bechtel.

In ciuda sumei, oficiali din sectorul transporturilor sustin ca proiectul nu este doar fezabil, ci si necesar, in contextul dezvoltarii mediului de afaceri autohton. De altfel, reprezentanti ai Ministerului Transporturilor si oficiali din ministerele de resort din Austria si Ungaria vor discuta, in perioada urmatoare, la Bucuresti, posibilitatea construirii liniei feroviare de mare viteza pe teritoriul Romaniei, dinspre vestul Europei. “Am intrat intr-o discutie trilaterala de prelungire a liniei de mare viteza dinspre vestul Europei. A pornit de la francezi. In cele din urma, am venit si noi cu propunerea de extindere de la Budapesta pe teritoriul tarii noastre”, a declarat pentru Business Standard Constantin Manea, directorul general al CFR Infrastructura. Potrivit acestuia, la intalnirea organizata in Romania vor participa si reprezentanti ai companiilor feroviare din cele trei tari.

Oficiali din domeniu spun ca o linie de mare viteza este foarte importanta pentru Romania, in conditiile in care va deveni un mijloc rapid de transport pentru oamenii de afaceri intre marile orase din Romania, unde se vor dezvolta proiecte in diverse domenii. “O linie de mare viteza nu se construieste doar in interes turistic. In statele europene, oamenii de afaceri opteaza pentru acest mijloc de transport”, a declarat Stefan Roseanu, secretarul general al Asociatiei Industriei Feroviare.

Linia de mare viteza Constanta - Budapesta va avea o lungime de circa 800 de kilometri. In privinta costurilor, pot fi facute estimari dupa tronsoane similare care s-au realizat in alta parte. “Un kilometru de cale ferata costa intre 15 si 25 milioane de euro”, a declarat pentru Business Standard Francois Lacote, vicepresedinte tehnic al companiei Alstom Transport, considerat si parintele TGV-ului (trenul de mare viteza). Totusi, costurile ar putea fi mai mari, in functie de rapiditatea cu care se fac exproprierile si de costul acestora. “Insa, suprafetele necesare pentru exproprieri in cazul TGV-ului sunt mult mai reduse decat in cazul altor infrastructuri”, a mai spus oficialul Alstom Transport. Potrivit acestuia, TGV-urile vor deveni o obisnuinta in Europa, pentru ca ele corespund unor necesitati de transport rapid. “Noi am inceput in Franta cu o distanta de circa 350 de kilometri, dar se pot face si distante mai mari”, a adaugat Lacote.

In opinia lui Stefan Roseanu, daca Guvernul va considera proiectul TGV-ului interesant, vor exista si fonduri. “Banii pot veni din fonduri guvernamentale, dar si din alte fonduri europene. In acelasi timp, daca se urmaresc modelele din Occident, fonduri pot fi atrase si de la autoritatile locale, care vor beneficia direct si indirect de linia de mare viteza”, a explicat Roseanu. Trenurile pot circula cu viteze cuprinse intre 220 si 250 de kilometri pe ora pe linia Constanta - Bucuresti - Budapesta, estimata sa fie finalizata in urmatorii 10-15 ani, daca ar beneficia de o finantare corespunzatoare. 

Studiul de prefezabilitate va fi intocmit pana la finele acestui an, urmand ca anul viitor sa avem un studiu de fezabilitate. Pe de alta parte, reprezentantii din industria feroviara nu sunt la fel de optimisti si spun ca Romania va avea o linie de mare viteza abia in 2025, in conditiile in care ritmul in care se construiesc autostrazile este mult prea lent si pozitioneaza Romania in coada clasamentului statelor in functie de numarul de kilometri de autostrada. Primul proiect pentru o autostrada de anvergura, realizat de americanii de la Bechtel, a fost semnat in 2004, iar pana acum s-au finalizat primii cinci km de autostrada, adica putin peste 1%. Investitia initiala estimata la 2,3 miliarde euro a fost revizuita, astfel ca, in prezent, ar fi necesari mai mult de sase-sapte miliarde euro.

Constanta - Budapesta Linia de mare viteza 

Proiectul ar putea fi finalizat dupa 2020 Surse: Analisti din piata, Ministerul Transporturilor
Costul unui km 15-25 mil. euro
Pret total estimat 12-20 mld. euro
Lungimea liniei 800 km
Estimare perioada finalizare 10-15 ani

Sursa Standard.ro

luni, 29 septembrie 2008

Automate pentru cartele de metrou , in Capitala

Bucurestenii isi vor putea achizitiona cartele de metrou de la automate cel mai tarziu la sfarsitul acestui an, potrivit Metrorex. Aceste automate vor fi instalate initial in principalele statii de metrou bucurestene unde exista o concentratie mai mare de calatori, a precizat purtatorului de cuvant al companiei, Mariana Petre, citata de Evenimentul zilei, in editie online.  Licitatiei pentru achizitionarea si instalarea automatelor a fost deja initiata de catre reprezentantii Metrorex.

Sursa

Pierderi de patru ori mai mari pentru santierului naval Aker Braila

Comparativ cu perioada similara din 2007, in primul semestru al acestui an, pierderile santierului naval Aker Braila au crescut de patru ori, la 28,77 milioane de lei (7,7 milioane de euro). Pierderile de 28,77 milioane de lei au fost acumulate de Aker Braila pe fondul scaderii veniturilor cu 9%, la 166 de milioane de lei, si al majorarii cheltuielilor cu 3,6%, la 195 milioane de lei. Conform raportului semestrial al Aker Braila, remis Bursei, in primele sase luni din acest an afacerile companiei au scazut cu aproximativ 30%, de la 166 milioane de lei la 118 milioane de lei. Pentru primele sase luni, compania a estimat in bugetul de venituri si cheltuieli un profit brut de aproximativ 3,8 milioane de lei, in timp ce, in aceeasi perioada dar in 2007, pierderile Aker ajunsesera la 6,47 milioane de lei. Reprezentantii companiei sustin ca situatia patrimoniala a cunoscut fata de inceputul anului o crestere valorica de 35 de milioane de lei, la 526 milioane de lei. Anul trecut, santierul naval a consemnat pierderi de 51,8 milioane de lei, de sapte ori mai mari decat cele raportate in 2006, in timp ce afacerile s-au dublat, la 263,3 milioane de lei in comparatie cu anul precedent.

Sursa

infrastructura rutiera pune "bete in roate" turismului

Autoritatile care supervizeaza "bunul mers" al turismului au inceput sa observe, in sfarsit, si aspectele negative care ne dau note proaste la acest capitol. "Infrastructura rutiera precara impiedica dezvoltarea turismului cultural, un produs foarte cautat in Romania", a declarat secretarul de stat din cadrul Ministerului pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale (MIMMCTPL), Lucia Morariu, potrivit unui portal de stiri economice. Oficialul a adaugat, cu vadita nemultumire, ca "este inadmisibil sa faci o zi pe drum intre obiectivele din Bucuresti, spre exempu, si cele din Sibiu". Pentru a iesi din impas, Lucia Morariu indeamna autoritatile sa accelereze depunerea proiectelor pentru Programul Operational Regional, destinat infrastructurii turistice. Valoarea acestui program este de 350 milioane euro, bani suficienti in opinia Luciei Morariu, pentru dezvoltarea unei infrastructuri adecvate turismului cultural.

Orban: Suma obtinuta la ultima rectificarea bugetara va fi folosita pentru infrastructura rutiera

Suma de 450 milioane lei obtinuta la ultima rectificare bugetara va fi repartizata numai pentru infrastructura rutiera, dar nu acopera tot necesarul pentru acest sector, a declarat miercuri pentru agentia NewsIn ministrul transporturilor Ludovic Orban. 

"Banii repartizati Ministerului Transporturilor la cea de a treia rectificare bugetara vor fi alocati cu prioritate pentru Autostrada Bucuresti- Brasov, largirea la patru benzi a Centurii Bucuresti, largirea la patru benzi a Centurii Ploiesti si pentru pasajul denivelat DN1", a declarat ministrul transporturilor. 

La intrebarea daca sunt suficienti banii alocati Ministerului Transporturilor la ultima rectificare, Ludovic Orban a precizat ca " in infrastructura banii nu sunt suficienti". 

Guvernul a aprobat miercuri cea de-a treia rectificare bugetara din acest an, deficitul bugetar fiind mentinut la 2,3 % din PIB, au declarat miercuri pentru NewsIn reprezentanti ai Executivului. 

Potrivit acestor surse, cheltuielile bugetare se majoreaza cu 7 miliarde lei, iar veniturile cu peste 6 miliarde lei. Guvernul va aloca cea mai mare parte a cheltuielilor pentru plati pentru magistrati, reprezentand sporuri salariale restante castigate in instante, pe care estimeaza ca le va acoperi in cea mai mare parte din cresterea economica peste estimari, potrivit proiectului de rectificare bugetara, prezentat de ministrul Finantelor in urma cu o saptamana. 

La ultima rectificare de buget, din luna iulie, Guvernul majorase deficitul nominal programat, marind mai mult cheltuielile decat estimarile de venituri, insa ponderea deficitului in produsul intern brut s-a mentinut la 2,3%, deoarece Comisia Nationala de Prognoza majorase intre timp estimarea pentru PIB-ul din acest an, de la 440 miliarde lei la 475 miliarde lei. 

La rectificarea bugetara din 16 iulie cei mai multi bani au mers la Ministerul Transporturilor (MT), care a primit aproximativ 1,5 miliarde lei de la bugetul de stat, in special pentru proiecte de infrastructura rutiera si feroviara. 

Prima rectificare bugetara din acest an a fost facuta in luna martie, cand Guvernul a redus tinta de deficit bugetar de la 2,7% la 2,3% din PIB, prin reducerea cheltuielilor cu 1,1 miliarde euro. (Newsin)

Sursa

Orban ii spune ambasadorului ungar sa se preocupe de infrastructura din tara sa, nu de Autostrada Transilvania

Cu toate ca ungurii au reusit sa construiasca aproape o mie de kilometri de autostrada in timp ce noi ne ''mandrim'' cu vreo 250, ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, ii transmite ambasadorului Ungariei, Fuzes Oszkar, sa se procupe de infrastructura din tara sa si sa nu mai critice modul in care decurg lucrarile la Autostrada Transilvania, dupa ce oficialul ungar s-a declarat nemultumit de ritmul acestor lucrari. "Ambasadorul Ungariei lucreaza la Bechtel? Eu nu-mi permit sa fac declaratiii legate de dezvoltarea infrastucturii din Ungaria, asa ca il sfatuiesc si pe ambasadorul Ungariei sa se preocupe de Ungaria'', a declarat Orban, adaugand ca in fiecare luna apare cate un scandal legat de Bechtel, avand in vedere ca este vorba de ''un contract care garanteaza foarte multe drepturi pentru companie si multe obligatii pentru stat'', transmite NewsIn.

Ministrul Transporturilor a mai spus ca Autostrada Transilvania va fi finalizata pana la granita de vest la sfarsitul anului 2013. "As vrea sa spun ca noi vom finaliza pana la granita de vest la finele lui 2013 Autostrada Transilvania, ca si coridorul IV, pana la Nadlac'', a mai spus ministrul.

Cu privire la termenul de finalizare al Autostrazii Transilvania, Orban sustine ca in raport cu graficul de executie exista o intarziere recuperabila de 4-5% raportat la 30% stadiul fizic de realizare, ceea ce nu considera a fi o problema.In ceea ce priveste tronsonul Gilau - Suplacul de Barcau, Ludovic Orban a spus ca acesta se afla in stadiul de proiectare, avand ca termen 1 noiembrie pentru aprobarea in Consiliul Tehnico Economic al Companiei Nationale de Drumuri si Autostrazi a documentatiei."Dupa aceea vom da ordin de incepere a lucrarilor, incepand de anul viitor", a conchis Ludovic Orban.

Ambasadorul Ungariei, Fuzes Oszkar, a declarat la Cluj ca reteaua de autostrazi din Ungaria se afla la 30 de km de Bors, el fiind nemultumit de ritmul cu care se desfasoara lucrarile la Autostrada Transilvania. Purtatorul de cuvant al companiei Bechtel, Bogdan Sgarcitu, a precizat, luna trecuta, ca au fost construiti sase kilometri din autostrada Transilvania si estimeaza ca, pana la sfarsitul lunii septembrie, inceputul lunii octombrie, Bechtel ar putea finaliza un tronson de pana la zece kilometri, iar pana la sfarsitul anului - 20 de kilometri. Sgarcitu a declarat ca lucrarile realizate in aprilie, mai si iunie nu au fost achitate, desi au fost certificate, iar valoarea acestora se ridica la 67 de milioane de euro. Acesta a fost contrazis de premierul Tariceanu, care declarase ca lucrarile au fost decontate, cu precizarea ca plata se face dupa certificarea lucrarilor executate.

Conform proiectului, Autostrada Transilvania (415 km) parcurge ruta de la nord-vest de la Brasov pana la Oradea, la granita cu Ungaria si va trece prin Brasov, Fagaras, Sighisoara, Targu Mures, Cluj Napoca si Oradea. Contractul de proiectare si executie a lucrarilor a fost semnat in decembrie 2003 intre Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) si Bechtel International (USA). In februarie 2006, in urma renegocierii contractului, a fost prelungit termenul de finalizare din decembrie 2012 pentru decembrie 2013. Proiectul este impartit in opt tronsoane. In iunie 2004 lucrarile au fost demarate simultan pe doua dintre acestea - 2B Campia Turzii - Cluj Vest (Gilau) si 3C Suplacu de Barcau - Bors.

Sursa Ziua

Optimizarea fluxurilor de infrastructură cu soluţiile MaxCAD

MaxCAD a reunit peste 200 de proiectanţi de infrastructură români cu dezvoltatorii de aplicaţii specializate de proiectare de drumuri, canalizare şi alimentări cu apă în cadrul celui mai important eveniment de infrastructură „AutoCAD Civil 3D şi aplicaţii software de proiectare a sistemelor de transport, canalizare şi alimentări cu apă”. Evenimentul şi-a propus reunirea proiectanţilor de infrastructură din România cu dezvoltatorii aplicaţiilor specializate din Australia sau Croaţia pentru a îmbunătăţi aplicaţiile şi a le adapta cerinţelor specifice proiectării din România.

  „Ritmul pieţei românesti de proiectare a ultimilor trei ani a crescut cu un dinamism şi performanţă inimaginabile. Având în vedere acest context şi faptul că odată cu numărul de proiecte a crescut şi numărul de firme care oferă acest tip de servicii, ţin să subliniez că într-un proiect contează în primul rând calitatea proiectantului pe care aplicaţia vine să-l ajute cu precizie, rapiditate şi eficienţă”, spune ing. Florin Balcu, General Manager MaxCAD. Întrucât calitatea softului susţine calitatea proiectantului, unii dintre cei mai specializaţi dezvoltatori de aplicaţii din lume, dr. ing. Peter Bloomfield, dezvoltatorul ARD şi CivilCAD, şi Drazen Galic, dezvoltatorul Canalis şi Hydra, au fost prezenţi pentru a asculta cererile specifice ale proiectanţilor români. 

  „După AutoCAD, ARD, Canalis şi Hydra sunt cele mai performante produse software, îndeosebi datorită abordării de nişă, extrem de specializată, dar şi faptului că prin intermediul MaxCAD, permanent s-a luat pulsul pieţei şi au fost operate adaptări la cerinţele proiectanţilor români”, susţine Cristian Dumitrescu, CEO MaxCAD.

  „ARD l-am scris în primul rând pentru a face procesul de proiectare mai uşor. De la început, software-ul a fost proiectat pentru automatizarea intersecţiilor, deoarece această parte a procesului de proiectare de drumuri a fost dificilă şi consumatoare de timp, în special dacă au intervenit schimbări în proiect. Caracteristicile software-ului sunt conduse îndeosebi de nevoile utilizatorilor sau de cerinţele lor. Pentru unele funcţii specifice pentru România am adăugat proiectarea şanţurilor şi a rampelor de acces, precum şi multe caracteristici specifice de tipărire”, declară dr. ing. Peter Bloomfield, Developer Engineer CadApps Australia. Programele Autodesk încorporează tehnologii de ultima oră şi au o vastă aplicabilitate: mecanică, infrastructură, arhitectură, construcţii civile, cartografiere, cadastru, digital media şi servicii wireless de transfer al datelor, care îmbunătăţesc considerabil procesul de proiectare şi de management al ciclului de viaţă al produselor (PLM).

  Aplicaţia software Advanced Road Design proiectează rapid şi eficient intersecţii, intersecţii complexe cu sens giratoriu, străzi, intrări; realizează proiecte de reconstrucţie şi reabilitare de drumuri. Advanced Road Design este un software deja recunoscut în România şi în Europa datorită facilităţilor oferite, dar şi datorită distribuitorului său local, firma MaxCAD, şi european, firma MaxCAD International. StudioArs oferă software complementar Autodesk pentru proiectarea sistemelor de canalizare: aplicaţia Canalis şi aplicaţia Hydra pentru proiectarea sistemelor de distributie de apă. Aceste aplicaţii funcţionează peste platformele AutoCAD, AutoCAD Map 3D sau AutoCAD Civil 3D. Canalis este programul de proiectare a sistemelor de canalizare cu ajutorul căruia se obţine topografia sistemelor de canalizare, calculul debitelor, calcule hidraulice, secţiuni longitudinale, calculul săpăturilor adiacente.

Sursa

duminică, 28 septembrie 2008

Miză imobiliară pe centura Clujului

Drumul ce va lega judeţele din Nord-Vestul ţării provoacă scandal între Cluj şi capitală . Neînţelegerile din jurul proiectului centurii care va prelua traficul din Maramureş, Sălaj şi Satu Mare, ocolind Cluj-Napoca prin Nord, sunt cauzate de bani. 

Proiectul centurii care ar urma să facă legătura între judeţele din nord-vestul Ardealului, ocolind prin partea de nord municipiul Cluj-Napoca, se zbate din luna iunie în faza de studiu de fezabilitate. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, iniţiatorul proiectului, nu a stabilit încă sursa de finanţare pentru cei aproximativ 90 de milioane de euro necesari lucrărilor. În plus, Primăria Cluj-Napoca a refuzat în mod repetat varianta de centură propusă de Companie. 

Miza conflictului se traduce în milioane de euro. Municipalitatea vrea ca două cartiere pe care le dezvoltă în nordul oraşului, în parteneriat public-privat (Tineretului şi Lombului) să fie deservite direct de varianta ocolitoare. Pe de altă parte, reprezentanţii Companiei de Autostrăzi susţin că centura ar trebui să deservească traficul de tranzit, care acum trece prin oraş. 

Miza ajunge la 28 de milioane de euro 

Specialiştii imobiliari susţin că preţul terenului în cele două cartiere pe care le dezvoltă municipalitatea în zonă ar creşte cu 10 - 15%, dacă zonele rezidenţiale ar avea rute directespre centură. „Există anumite condiţii pentru ca valoarea unui teren să crească. Accesul, pe lângă utilităţi, este unul din cele mai importante.  

Astfel, preţul terenului ar putea creşte cu 10 - 15%", a spus Claudiu Truţă, consilier imobiliar al agenţiei Grup de Lux. În prezent, terenurile din zonă valorează aproximativ 40 de euro pe metru pătrat. O creştere cu 15% înseamnă 6 euro în plus la fiecare metru pătrat. Deşi creşterea pare nesemnificativă, dacă luăm în considerare suprafaţa de 203 hectare a Cartierului Tineretului şi cea de 267 de hectare a Cartierului Lomb, vorbim de o majorare a preţului terenului cu aproximativ 28 de milioane de euro. Municipalitatea clujeană are o participaţie de 51% în firmele care vor construi cele două cartiere pe lângă care va trece centura ocolitoare. 


Soluţii tehnice dificile şi scumpe 

Soluţia tehnică, respinsă a cincea oară de municipalitate, prevedea patru puncte de acces pe centură, mult prea puţine după edilul Emil Boc. „Varianta ocolitoare este gândită pentru traficul de tranzit în regim de autostradă şi nu poate avea multe intersecţii pentru că îşi pierde sensul", spune în replică purtătorul de cuvânt al companiei, Ştefan Sebastian Szobotka. Pe de altă parte, realizarea punctelor de acces cerute de Boc ar creşte substanţial costurile centurii, mai ales că cele două cartiere sunt situate pe două dealuri. 

Legătură cu Autostrada Bechtel 

Proiectul centurii Nord prezentat la ultima întâlnire dintre proiectant şi municipalitate prevede o şosea de 32 de km care să asigure preluarea traficului de tranzit dinspre Maramureş, Sălaj şi Satu Mare. Intrarea pe şosea era prevăzută prin dreptul localităţii clujene Floreşti, iar ieşirea prin Apahida. Pentru dezvoltarea în etapa următoare a Centurii Nord, a fost prevăzută şi realizarea unei legături cu Autostrada Transilvania, cu racordare la nodul rutier Sânpaul, judeţul Cluj.

Sursa Adevarul

Orban: Pasajul Baneasa va costa cu patru milioane de euro mai mult

Pasajul Baneasa va costa cu patru milioane de euro mai mult si ar putea fi gata in patru luni, dupa ce se va adopta Planul Urbanistic Zonal si preluarea unui teren de la Primaria Capitalei in administrarea Ministerului Transporturilor, a declarat joi ministrul transporturilor, Ludovic Orban, citat de NewsIn. Surse din cadrul Companiei de Autostrazi au declarat recent pentru HotNews.ro ca problemele legate de constructia pasajului se datoreaza atat contractului negociat de Minister cu constructorul, care ii permite acestuia sa lucreze doar opt ore pe zi si cinci zile pe saptamana, cat si intarzierii unor avize de la municipalitate si guvern.

"Costul pasajului Baneasa va creste cu aproximativ patru de milioane euro, din cauza inlocuirii solutiilor tehnice, de constructie initiale, iar banii vor fi achitati de Primaria Munuicipiului Bucuresti" a spus Orban.Acesta a adaugat ca lucrarile la pasajul Baneasa sunt intarziate din cauza unui teren de 5.700 metri patrati care se afla in administratia Primariei. "Dupa ce vor fi rezovate problemele pentru preluarea unui teren de la Primaria Capitalei in administrarea Ministerului Transporturilor si devierea de iluminat stradal, pasajul de la Baneasa va fi gata" a declarat Ludovic Orban.

Pentru transferul terenului de la Primarie la CNADNR, Orban va participa luni la sedinta de la Primarie. Ministrul Transporturilor le va explica "prieteneste" consilierilor de ce ministerul are nevoie de acest teren. Marin Ionescu, directorul Directiei Variante de Ocolire, Investitii si Reparatii Capitale din cadrul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR), a declarat pentru NewsIn ca cele patru milioane de euro, suma cu care vor creste costurile pasajului, ar trebui achitate de Primaria Capitalei.

La mijlocul lunii trecute, premierul Tariceanu, ministrul transporturilor, Ludovic Orban si primarul Capitalei, Sorin Oprescu s-au intalnit pe santierul pasajului Baneasa unde au solicitat urgentarea lucrarilor. Surse din cadrul Companiei de Autostrazi au declarat insa pentru HotNews.ro ca problemele legate de constructia pasajului incep chiar de la contractul in valoare de 13,5 milioane de euro semnat cu constructorul portughez Lena Constructii. 

Compania ar fi negociat cu Ministerul Transporturilor un contract avantajos prin care orarul de munca pe santier este de opt ore pe zi si cinci zile pe saptamana, asta in conditiile in care, in opinia premierului, pasajul Baneasa este o lucrare de infrastructura de maxima importanta.

Exproprierile pentru pasajul Baneasa, discutate la «Sfântul Asteapta»

Desi primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, anuntase ca municipalitatea va expropria 5.700 mp de teren pentru urgentarea lucrarilor la pasajul Baneasa, pe ordinea de zi a sedintei consilierilor generali de luni lipseste cu desavarsire orice hotarare sau nota care sa faca referire la exproprieri. Inca de pe 19 august, cand a inspectat lucrarile la viitorul pasaj din zona Baneasa, Oprescu a promis ca, la viitoarea sedinta a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, va fi supusa la vot o hotarâre privind exproprierea a 5.700 de metri patrati din domeniul public si trecerea acestora în proprietatea Ministerului Transporturilor. Zilele trecute, ministrul Ludovic Orban a declarat ca lucrarile la pasajul Baneasa sunt întârziate din cauza acestui teren, care se afla în proprietatea municipalitatii. “Dupa ce vor fi rezolvate problemele pentru preluarea terenului de la Primaria Capitalei în administrarea Ministerului Transporturilor si devierea retelei de iluminat stradal, pasajul de la Baneasa va fi gata”, a spus Orban.

Ministerul Transporturilor va simplifica procedurile de exproiere

Ministerul Transporturilor va aproba predarea amplasamentului constructorului chiar daca nu sunt finalizate litigiile cu proprietarii, a declarat joi, ministrul transporturilor, Ludovic Orban. "Se va adopta o hotarare de Guvern pentru a nu se mai astepta sa fie predat amplasamentul la finalul procedurilor de expropriere. In cazul in care exista litigii in instanta sa se plateasca, dar sa se lucreze in continuare pentru finalizare. Urmeaza ca dupa litigii sa fie platita valoarea amplasamentului", a precizat Ludovic Orban.

Realizarea exproprierilor este un proces destul de greoi pentru ca sunt foarte multi proprietari care nu au acte de proprietate sau exista neconcordante intre cartea funciara si inregistrarile de la primarii, potrivit reprezentantilor Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR).  Practic este o munca luata de la zero in unele zone, iar Romania nu are cadastru, considera reprezentantii Companiei de Drumuri.

Sursa

Bani degeaba - drumarii au descoperit ca autostrada transilvania poate fi construita "mai repede si la jumatate de pret"

Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale - CNADNR a propus Guvernului rezilierea contractului cu firma americana Bechtel, constructorul Autostrazii Transilvania. "Am cerut Guvernului ruperea partiala a contractului, astfel incat Bechtel sa construiasca 30% din autostrada cu 2,2 miliarde de euro, si celelalte tronsoane sa fie scoase la licitatie. Daca nu reziliem contractul cu Bechtel, Autostrada Transilvania va costa 20 de miliarde de euro. Autostrada se poate construi mult mai repede si la jumatatea pretului cerut de Bechtel", spun oficialii din CNADR. 

Nemultumiri pe santier 
Potrivit unei scrisori destinate conducerii CNADR si semnate de zeci de muncitori romani care lucreaza pe santierul autostrazii, lucrarile companiei reprezinta "pericol public" pentru siguranta circulatiei. In scrisoare se mai arata ca pe aliniamentul Autostrazii Brasov-Bors nu se va putea circula prea curand, din cauza calitatii submediocre a lucrarilor. Totodata, angajatii romani spun ca muncitorii turci primesc salarii de mii de euro care nu sunt impozitate, in timp ce muncitorii romani calificati castiga maxim 300 de euro pe luna. "Se face mare risipa de materiale si bani publici, ca atare se tot solicita bani peste conventie, bani care sunt din buzunarul romanilor", se mai arata in scrisoare. Reprezentantii CNADNR spun ca scrisoarea muncitorilor romani a fost trimisa la DNA, dar nu s-a primit inca nici un raspuns. Reprezentantii Companiei de Autostrazi au vizitat santierul autostrazii Transilvania si sunt nemultumiti de activitatea companiei americane. Ei spun ca in judetul Bihor au gasit pe aliniamentul autostrazii mai multe lucrari abandonate si gropi pline cu apa. Conform reprezentantilor CNADNR, cei de la Bechtel "profita de o clauza de contract prin care pot depasi preturile si daca vor, pot ajunge la 20 de miliarde de euro". 

Cea mai mare autostrada din Europa
Autostrada "Transilvania" este cel mai mare proiect de infrastructura din Europa. Aceasta va avea 415 km si este proiectata cu 267 de poduri si viaducte, 94 de pasarele si 58 de pasaje. Daca lucrarile ar fi fost demarate in 2004 si ar fi fost sustinute financiar corespunzator, autostrada ar fi trebuit sa fie terminata in 2012. Multi politicieni spun ca sunt nemultumiti de ritmul in care compania americana Bechtel lucreaza la Autostrada Transilvania. 
Ei afirma ca, la o medie anuala de cheltuieli de 200 milioane de euro, autostrada va fi gata in 2017, si nu in 2013. Este un rationament logic, pentru ca ei nu au reusit in 2006 sa cheltuiasca decat 34 milioane de euro din cele 78 milioane alocate si daca vor continua asa nu vor termina la timp. Intarzierile inregistrate sunt cauzate si de partea romana, care nu a reusit sa exproprieze decat aproximativ 75% din terenurile necesare construirii celui mai avansat tronson. 

Renegocierea contractului
Proiectul are o valoare estimativa de cel putin 2,5 miliarde de euro, una finala de peste 3 miliarde de euro, iar banii ar fi trebuit sa fie obtinuti din taxa de drum. 
Numai ca, dupa ce PSD a pierdut alegerile, proiectul a fost sters de pe lista de prioritati. Daca fostul premier, Adrian Nastase, afirma la scurt timp dupa semnarea contractului ca "este un proiect esential si urgent pentru Romania", comisarul european pentru extindere, Verheugen, avertiza, in primavara lui 2004, ca proiectul nu va avea sustinerea Bruxelles-ului la nici o institutie financiara internationala. Pe atunci in opozitie, liderii PNL si PD au promis ca, in situatia in care vor ajunge la putere, vor ataca anumite clauze contractuale ce dezavantajau statul roman. Ceea ce s-a si intamplat. Reexaminarea contractului cu Bechtel a fost anuntata de premierul Tariceanu in ianuarie 2005. Primul ministru isi exprima atunci temerea ca "acest mod de atribuire directa nu respecta legislatia europeana privind derularea contractelor". Contractul a fost criticat si de presedintele Traian Basescu. Temandu-se de sumele care ar fi trebuit platite in cazul rezilierii contractului, autoritatile romane au decis ca macar pretul sa fie unul corect. Data fiind insa sustinerea deosebita de care s-a bucurat proiectul din partea tuturor partidelor politice, dupa mai multe luni de negocieri, autoritatile romane si reprezentantii concernului Bechtel au ajuns la un nou acord. Valoarea renegociata a contractului este mai mica cu 126 milioane de euro.

Sute de modificari ale proiectului 
Anul trecut, reprezentantii CNADNR au trimis Executivului o solicitare in care solicita sa li se spuna daca valoarea initiala a contractului poate fi depasita. Cu nu mai putin de trei miliarde de euro. Conducerea CNADNR nu este lamurita nici asupra interpretarii pe care trebuie sa o dea contractului. 
Cea proprie, potrivit careia suma de 2,24 miliarde de euro este ferma, sau cea a firmei Bechtel, conform careia "valorile sunt tinta si ca urmare nu exista nici un impediment in depasirea acestora". Insa, pentru ca valoarea contractului a fost aprobata prin hotarare de guvern in 2004, orice depasire a acesteia sau doar a unor capitole de cheltuieli, ar reprezenta o incalcare a legii. Una dintre problemele sesizate este si modificarea repetata a proiectului din proprie initiativa de catre Bechtel, in absenta aprobarilor din partea CNADNR. 
Potrivit raportului, Bechtel a incercat sa ascunda propriile greseli si sa ia alti bani pentru remedierea acestora. In perioada mai-octombrie, Bechtel a efectuat, fara avizul CNADNR, sute de modificari ale proiectelor. Totusi, Bechtel se angajase prin contractul pe care l-a semnat sa adopte o strategie de minimizare a costurilor.

Codasii mioritici
In Romania, in ultimii 14 ani s-au construit, in medie, 16 kilometri de autostrada pe an. Astfel, desi unele state vecine tarii noastre, mai mici ca si suprafata - cum ar fi Bulgaria sau Ungaria - au un numar mult mai mare de kilometrii de autostrada decat Romania. Tara noastra are doar 226 de km de autostrada, Bulgaria - 324 km, iar Ungaria dispune de 448 km de autostrazi. Slovacia dispune de 296 km de autostrada, Cehia are 517 km, iar Franta si Germania vor putea fi cu greu egalate de Romania la capitolul autostrazi: Franta are 9.934 km de autostrada, iar Germania are 11.786 km. In ritmul in care se lucreaza la noi in acest domeniu vom avea nevoie de cateva sute de ani pentru a putea ajunge la nivelul Frantei sau al Germaniei.


Sursa

sâmbătă, 27 septembrie 2008

MyAir se retrage din Romania, daca nu e lasat pe Baneasa

MyAir (Italia), unul dintre principalii jucatori low-cost, cu o jumatate de milion de pasageri anual, se va retrage din Romania, daca intentia premierului Calin Popescu Tariceanu de a scoate operatorii de profil de pe Aeroportul Baneasa se va concretiza, a declarat pentru Business Standard Antonio Iervolino, managerul general pentru Romania al MyAir.

 “Nu ne permitem sa operam pe Aeroportul Henri Coanda. Asta ar insemna sa dublam cel putin preturile unui bilet de avion”, spune Iervolino. Premierul i-a cerut ministrului de resort sa pregateasca masurile necesare pentru o redimensionare a activitatii Aeroportului Baneasa, zborurile low-cost urmand sa fie mutate pe Otopeni. 

Managerul general pentru Romania al MyAir, Antonio Iervolino, afirma ca, daca autoritatile romane nu vor oferi o alternativa valida, compania se va retrage de pe piata din Romania. 

‘‘Clientii nostri nu au nevoie de servicii VIP sau plasme, nu au nevoie de lux, ci de preturi bune si sa ajunga in siguranta la destinatie”, a precizat directorul general al MyAir, Antonio Iervolino.

Compania a transportat, in primele sase luni ale acestui an, aproximativ 250.000 de pasageri inspre si dinspre Romania, cu 15% mai mult decat in perioada similara a anului trecut, pe fondul introducerii de noi curse. In prezent, firma are curse din Bucuresti catre Milano, Venetia, Bologna, Catania, Roma, Napoli, Bari. 

Conducerea firmei anunta, pentru aceasta toamna, ca isi va incepe activitatea pe Aeroportul din Timisoara, cu zboruri spre Venetia si Milano. MyAir are o flota compusa din sapte avioane Airbus 320, cu o capacitate de 180 de locuri, si 19 aeronave de tip Crj900, cu 102 locuri, cumparate de la Bombardier (Canada). In ceea ce priveste celelalte companii de low-cost, acestea au refuzat ca comenteze intentia premierului pana cand vor primi o notificare oficiala. Contactat de Business Standard, directorul general al Aeroportului Baneasa a declarat ca mai multe informatii vor fi facute publice in urmatoarele zile, in urma unor discutii intre toate partile implicate. Pe piata romaneasca, mai sunt prezente si alte companii low-cost, precum Blue Air (Romania), SkyEurope (Slovacia), Wizz Air (Ungaria), Germanwings (Germania), easyJet (Marea Britanie) si Ryanair (Irlanda). Directorul general al Blue Air, Gheorghe Racaru, a declarat recent, pentru NewsIn, ca nu este de acord ca operatorii low-cost sa nu mai functioneze pe Baneasa. “Nu fac speculatii pe niste vorbe goale. Cei care intentioneaza sa scoata companiile low-cost de pe Baneasa sunt rupti de realitate si fac declaratii fara suport. Aeroportul Otopeni nu face fata nici acum, dar cand se vor reloca toate cursele? Acest lucru se va observa si cand Baneasa va fi inchis aproape doua saptamani, pentru lucrari. Probabil, se vrea ca pe Aeroportul Baneasa sa aiba acces doar cursele de business, ca sa fie unii linistiti si sa nu ii deranjeze nimeni”, a spus Gheorghe Racaru. 

Premierul Tariceanu i-a cerut ministrului Transporturilor sa pregateasca masurile necesare pentru transformarea Aeroportului Baneasa, astfel incat acesta sa deserveasca Romaero si sa preia avioanele mici, urmand ca zborurile low-cost sa fie preluate de pe Aeroportul Otopeni. “Aeroportul, in momentul de fata, dincolo de inconvenientele privind poluarea fonica, a devenit un Real pericol pentru locuitorii din zona, pentru ca se afla in mijlocul orasului. Exista anumite reglementari de prudenta, care fac ca aeroporturile sa fie amplasate in afara oraselor”, a declarat Tariceanu. Ministrul Transporturilor sustine ca nu este vorba despre desfiintarea Aeroportului Baneasa. “Am avut o discutie cu primul-ministru Calin Popescu Tariceanu despre Aeroportul Baneasa, dar nu in sensul desfiintarii aeroportului. In jurul aeroportului se dezvolta multe centre comerciale si a inceput construirea unor imobile. Prin urmare, Baneasa nu poate sa indeplineasca normele din cauza poluarii fonice, iar premierul mi-a cerut sa elaborez un plan de analiza”, a spus Ludovic Orban. 

Ministrul Transporturilor a mai precizat ca, in trei, cinci, sapte ani, cursele mari nu vor mai ateriza pe Aeroportul Baneasa. Acesta va deveni un aeroport pentru cursele pmici, de business. 


Sursa: Business Standard 

Aeroportul din Viena vrea să participe la licitaţia pentru modernizarea Aeroportului din Iaşi

Aeroportul din Viena este interesat să participe la licitaţia pentru modernizarea Aeroportului din Iaşi, a declarat, vineri, la Iaşi, ambasadorul Austriei la Bucureşti, Martin Eichtinger, în cadrul unei întâlniri cu autorităţile locale şi judeţene.

"Sunt pentru prima dată la Iaşi. Mă bucur că există o cursă aeriană directă de la Iaşi la Viena, pentru că aici este potenţial turistic mare, iar de la Iaşi se poate pleca spre mănăstirile din nordul Moldovei sau spre Deltă. În Rădăuţi şi Suceava sunt multe investiţii austriece, însă la Iaşi sunt doar bănci cu capital austriac", a declarat presei ambasadorul Austriei. El a mai spus că un mare investitor austriac în domeniul metalurgic va veni în România, însă nu la Iaşi, pentru că "este necesară deschiderea la un port la Marea Neagră".

Martin Eichtinger s-a întâlnit vineri la Iaşi cu preşedintele Consiliului Judeţean, Constantin Simirad şi cu prefectul judeţului Marius Bodea. "În cursul discuţiilor, ambasadorul Austriei a menţionat că Aeroportul din Viena ar vrea să participe la licitaţia care se va face pentru aeroportul ieşean", a afirmat preşedintele CJ Iaşi, Constantin Simirad, care a adăugat că interesul partenerilor străini pentru aeroportul ieşean este benefic.

Aeroportul din Iaşi urmează a fi modernizat, investiţia preconizată ridicându-se la aproximativ 170 milioane de euro. Guvernul a alocat deja prima tranşă din fonduri, adică aproximativ 10 milioane de euro pentru demararea lucrărilor, însă lucrurile trenează din cauza unor litigii apărute între CJ şi diverse instituţii sau firme pentru terenurile din zonă.


Sursa Mediafax

Gard de protectie pe Bucuresti-Pitesti

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) ar putea plăti 8 milioane de lei pentru montarea de stâlpi şi gard de protecţie în exteriorul benzilor de circulaţie de pe autostrada Bucureşti-Piteşti

Scopul este să prevină accesul animalelor şi persoanelor. Proiectul va fi acordat printr-o licitaţie deschisă şi va fi finanţat de la bugetul de stat. Va câştiga firma care va cere cel mai mic preţ, se arată într-un anunţ al CNADNR. Ordinul de începere a lucrărilor va fi emis în luna noiembrie, estimează autorităţile.

Din noiembrie până la sfârşitul anului, se vor desfăşura lucrările pentru primii 33 de km din autostradă, restul de 65 de km urmând să fie finalizaţi până în aprilie 2009. Valoarea estimată a contractului pentru acest an este de 2,78 milioane de lei, iar cel de anul viitor ar putea avea o valoare de maxim 5,22 milioane de lei.

Firmele interesate trebuie să fi avut o cifră de afaceri pe ultimii trei ani în medie de peste 16,01 milioane de lei, să depună o garanţie de 67.300 de lei.

Sursa Evenimentul Zilei

Otopeni oprit la sol

Dezvoltarea si modernizarea aeroportului "Henri Coanda" din Bucuresti se amana cu patru ani, din cauza tergiversarii PUZ-ului 

Lucrarile de modernizare a Aeroportului International Henri Coanda Bucuresti (AIHCB), incluse in Programul strategic de dezvoltare in perioada 2007-2019, in valoare de 450 de milioane de euro, vor fi amanate cu pana la patru ani, pentru 2019, din cauza nefinalizarii Planului Urbanistic Zonal (PUZ), prevede un proiect de Ordonata de Urgenta elaborat de Ministerul Transporturilor, prin care se solicita amanarea calendarului investitional. Practic, Aeroportul Otopeni ramane la acelasi stadiu de dezvoltare desi, nu peste multa vreme, va trebui sa preia cursele low-cost si charterele de pe Aeroportul Baneasa, care urmeaza sa fie inchis pentru aceste curse.

Estimarile Ministerului Transporturilor (MT), care nu au luat in calcul preluarea activitatii de pe Baneasa, arata faptul ca traficul pe Otopeni ar putea ajunge in acest an la 5,82 milioane de pasageri, in crestere cu 30% fata de anul trecut. Mai mult, traficul ar urma sa creasca in fiecare an cu 10%, ajungand astfel in 2020 la 18,29 milioane de pasageri. Si termenul necesar exproprierilor a fost decalat cu un an, la 30 iunie 2010, se arata in proiectul de Ordonanta de Urgenta. "Situatia de urgenta consta in necesitatea evitarii aparitiei unor disfunctionalitati grave in administrarea activitatii de dezvoltare pe termen lung a AIHCB, care pot determina blocarea dezvoltarii aeroportului", se precizeaza in actul normativ. Autoritatile locale trebuiau sa elibereze PUZ-ul in 1999. Ulterior, acestea au estimat ca PUZ-ul va fi aprobat la sfarsitul anului 2008, la fel si studiile de fezabilitate, iar pana la 31 decembrie 2010 ar trebui sa fie obtinute toate avizele, acordurile si autorizatiile necesare inceperii lucrarilor, in loc de 31 decembrie 2009. Potrivit noului plan, la sfarsitul lui 2013 trebuie dezvoltata infrastructura de transport rutier, metroul si calea ferata, in vederea asigurarii accesului in zona de est a aeroportului, iar la 31 decembrie 2019 trebuie finalizate lucrarile la un nou terminal de pasageri si la sistemul de cai de rulare, fata de sfarsitul anilor 2011 si respectiv 2015, cand erau termenele initiale.

Premierul Calin Popescu Tariceanu a declarat, recent, ca a cerut Ministerului Transporturilor sa pregateasca o serie de masuri prin care Aeroportul Baneasa sa fie transformat intr-un aeroport care sa deserveasca numai Romaero si zborurile business, reducandu-se, astfel, poluarea fonica de care s-au plans locuitorii din zona. Premierul a dat asigurari ca Aeroportul Otopeni are capacitatea necesara sa gazduiasca zborurile preluate de pe Baneasa. Ceea ce nu s-a vazut in momentul in care Aeroportul Baneasa a mai fost inchis pentru reparatii la pista si s-au mutat cursele low-cost pe Otopeni. In acel moment calatorii erau rugati sa vina la aeroport cu 4 ore inaintea zborului pentru a avea timpul necesar efectuarii formalitatilor de imbarcare.
Sursa Ziua

duminică, 14 septembrie 2008

easyJet, dupa primul an in Romania: Numar de pasageri cu 40% sub estimari


Compania aeriana low-cost easyJet a transportat in primul de activitate in Romania cu circa 40% mai putini pasageri decat estimarile initiale.  In primul an de activitate, compania a transportat 135.000 de pasageri, iar estimarile vizau 220.000 de pasageri.

Unul dintre motivele acestei diferente este faptul ca linia aeriana a anulat in iunie una dintre cursele operate din Romania, pentru ca gradul de ocupare era nesatisfacator. In iunie, easyJet a anulat cursa Bucuresti-Londra, in prezent operand doar Bucuresti-Milano si Bucuresti-Madrid.

Estimarile din septembrie 2007 prevedeau ca pe ruta Bucuresti-Londra vor fi transportati 75.000 de pasageri in primul an de activitate. Prima ruta easyJet din Romania, Bucuresti-Milano, a fost lansata pe 10 septembrie 2007. Celelalte doua rute, Londra si Madrid, au inceput sa functioneze pe 29 octombrie.

Sursa DailyBusiness

AVAS a aprobat asocierea Şantierului Naval Mangalia cu LAR Germania


Colegiul Director al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului a dat mandat reprezentantului său în Adunarea Generală a Acţionarilor S.C. Şantierul Naval Mangalia S.A. să voteze pentru aprobarea asocierii societăţii cu firma Lurssen Lar Investment GmbH, Germania.

Semnarea contractului va avea loc după aprobarea tranzacţiei în AGA. Acordul de asociere este ultima etapă prevăzută în Programul de restructurare aprobat de AVAS pe anul 2008 pentru Şantierul Naval Magalia.

Programul de restructurare a fost necesar deoarece situaţia economico-financiară a societăţii s-a înrăutăţit şi datoriile au crescut comparativ cu anul 2007, iar lipsa comenzilor a făcut ca societatea să funcţioneze sub pragul de rentabilitate, argumenteaza cei de la AVAS.

Mai mult, salariul mediu brut la nivelul şantierului este foarte scăzut raportat la oferta din zonă, astfel încât o parte din forţa de muncă calificată a plecat, iar resursele pentru păstrarea inventarului pentru producţia de apărare lipsesc. De asemenea, lipsesc si resursele financiare pentru realizarea de investiţii în vederea creşterii atractivităţii la privatizare.

Ca urmare a aprobării programului de restructurare, în data de 25 februarie 2008 societatea a publicat cererea de asociere. La termenul limită de depunere a ofertelor a fost înregistrată o singură ofertă din partea firmei Lurssen Lar Investment GmbH, Germania.

Comisia de selecţie şi evaluare a ofertelor a constatat că firma LAR a îndeplinit criteriile de calificare stabilite prin grila de punctare a conţinutului ofertei tehnico-economice şi a admis firma care a depus oferta pentru continuarea negocierilor.

Statul român, prin AVAS, deţine întreg pachetul de acţiuni al şantierului. Activitatea principală a Şantierului Naval Mangalia constă în construcţii şi reparaţii de nave.
Sursa Capital

CNADNR va primi 119,49 milioane lei pentru exproprierile terenurilor de pe Autostrada Transilvania

CNADNR va primi 119,49 milioane lei pentru exproprierile terenurilor de pe Autostrada Transilvania, iar suma estimata va fi virata de catre Ministerul Transporturilor, se arata intr-un proiect de hotarare al ministerului. 
Potrivit actului normativ initiat de Ministerul Transporturilor, se are in vedere nevoia urgenta de a asigura constructorului terenul liber si front de lucru pentru executia proiectului Autostrazii Brasov- Cluj- Bors, deoarece orice intarziere care apare in programul de lucrari, genereaza costuri suplimentare. 
Suma estimata de 119,49 milioane lei prevazuta ca despagubire a fost stabilita in baza rapoartelor de expertiza intocmite, pe categorii de imobile de catre persoane autorizate in evaluare si reprezenta despagubirile ce vor fi acordate proprietarilor imobilelor proprietate privata situate pe Sectiunea 3B pe teritoriul localitatilor Ip, Crasna, Nusfalau si Boghis din judetul Salaj care face parte din Autostrada Brasov-Cluj- Bors. 

Suprafata de teren prevazuta in proiectul tehnic este de 1.631.798 metri patrati, fiind supuse expropierii un numar de 1.310 imobile. 

Ministerul Transporturilor va vira, in termen de 15 zile de la intrarea in vigoare a hotararii fundamentate prin nota, intr-un cont bancar deschis pe numele Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania pentru despagubirile ce vor fi acordate proprietarilor imobilelor din cele patru localitati de pe Autostrada Transilvania. 

Se estimeaza ca Bechtel sa realizeze, conform acordului de modificare la contractul incheiat, in 2009, lucrari in valoare de 319.600.000 euro, potrivit datelor furnizate in august de CNADNR pentru agentia de presa NewsIn. 

"Avand in vedere necesitatea unei autostrazi in zona respectiva, Autostrada Transilvania este o prioritate pentru Compania Nationala de Drumuri Nationale si Autostrazi din Romania (CNADNR), impreuna cu autostrazile ce urmeaza sa mai fie construite pe traseul Coridoarelor IV si IX. In toamna anului 2008 urmeaza sa fie finalizati primii 25 de kilometri ai acestei autostrazi, pe sectorul aflat intre Campia Turzii si Gilau", au declarat reprezentantii companiei. 

Pentru firma Bechtel, conform acordului de modificare la contractul incheiat, necesarul pentru 2008 se ridica la suma de 442.000.000 euro. Bugetul aprobat pentru proiectul Autostrada Transilvania la 30 iunie a fost de 246.231.142 euro. Firmei Bechtel i-au fost platiti pana in prezent, pentru anul in curs, de catre CNADNR peste 194 milioane euro, iar pentru restul activitatilor necesare proiectului (exproprieri, deminari, descarcare arheologica, mutare si protejare utilitati) au fost platiti 16.669.051 euro. 

Potrivit reprezentantilor CNADNR, sumele achitate pentru Autostrada Transilvania presupun facturile catre firma Bechtel pentru lucrarile realizate de catre aceasta, dar si alte lucrari pe care incluse in proiect, respectiv plata proiectantului, plata consultantului, plata serviciilor juridice (consultanta dar si intocmirea documentatiei cadastrale necesare exproprierilor), deminari, descarcare arheologica, mutare si protejare utilitati. 

Pe sectiunea 2B (Campia Turzii- Cluj Vest) in lungime de 54 kilometri exproprierile au fost realizate in proportie de 94,2%, iar pentru sectiunea 3C (Suplacu de Barcau- Bors 64 km.) exproprierile s-au realizat in proportie de 50%. Valoarea lucarilor pentru sectiunea 2B este de 434 milioane euro, iar pentru sectiunea 3C valoarea lucrarilor este de 445 milioane euro. 

Realizarea exproprierilor este un proces destul de greoi pentru ca sunt foarte multi proprietari care nu au acte de proprietate sau exista neconcordante intre cartea funciara si inregistrarile de la primarii, practic este o munca luata de la zero in unele zone, iar Romania nu are cadastru, au precizat reprezentantii Companiei de Drumuri. De asemenea, Legea privind exproprierile a dus la intarzieri privind exproprierile de teren. In plus, tot CNADNR considera ca achizitiile de terenuri presupun si asigurarea gropilor de imprumut pentru pamant (pamantul din zona nu este bun si pentru a asigura calitatea fundasieie trebuie inlocuit n.r.). Astfel, transportul pamantului de la gropile de pamant costa destul de mult, au mai spus reprezentantii companiei. 
Conform proiectului, Autostrada Transilvania (415 km) parcurge ruta de la nord-vest de la Brasov pana la Oradea, la granita cu Ungaria si va trece prin Brasov, Fagaras, Sighisoara, Targu Mures, Cluj Napoca si Oradea. Contractul de proiectare si executie a lucrarilor a fost semnat in decembrie 2003 intre Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) si Bechtel International (USA). In februarie 2006, in urma renegocierii contractului, a fost prelungit termenul de finalizare din decembrie 2012 pentru decembrie 2013. Proiectul este impartit in opt tronsoane. In iunie 2004 lucrarile au fost demarate simultan pe doua dintre acestea - 2B Campia Turzii - Cluj Vest (Gilau) si 3C Suplacu de Barcau - Bors.

Sursa Bizcity

Centura de ocolire a Timisoarei va fi extinsa la patru benzi

Lucrarile la centura de ocolire a orasului Timisoara vor fi finalizate la 1 octombrie 2009 iar aceasta va fi extinsa la patru benzi, sustine ministrul Transporturilor Ludovic Orban.

"Au fost necesare unele schimbari, s-au adoptat noi solutii tehnice, cum ar fi introducerea unor lucrari cu piatra sparta, care initial erau prevazute cu balast. Avizarea acestor solutii a durat un pic, dar acum exista toate conditiile pentru ca lucrarile sa aiba un ritm normal. 

Am aprobat indicatorii tehnico-economici pentru ca centura sa fie extinsa la patru benzi de circulatie, exista fonduri pentru acest lucru, iar lucrarea va fi terminata cel tarziu in octombrie 2009", a declarat Orban, citat de NewsIn.

Lucrarile la centura de ocolire a Timisoarei, in valoare de 15 milioane de euro, au inceput in 2002 si ar fi trebuit sa fie gata acum patru ani. Contractul cu fostul constructor a fost reziliat la finele lui 2006, dupa ce doar 40 la suta din lucrarile contractate au fost finalizate, blocand finantarea de la Banca Japoneza. 

Contractul cu urmatoarea firma care a contractat lucrarile, Efklidis, din Grecia a fost reziliat in 2006 si s-a organizat o noua licitatie pentru executarea lucrarii, noul constructor devenind Romstrade, care are la dispozitie 20 de luni pentru asfaltarea celor 12,6 kilometri de autostrada. 

Centura de ocolire a Timisoarei are o lungime de 12 kilometri si are menirea de a elimina din Timisoara traficul greu.

Sursa Ziare.com

joi, 11 septembrie 2008

Blue Air va investi 10 mil. euro in constructia noului terminal Plecari de pe Baneasa

Compania aeriana Blue Air a semnat contractul de concesiune pentru construirea noului terminal Plecari de pe Aeroportul Baneasa, investitie in valoare de aproximativ 10 milioane euro, au declarat reprezentantii companiei.
"Dupa finalizarea constructiei vom administra terminalul si vom primi niste redevente anuale. Estimam ca ne vom recupera investitia in circa 10 ani", a spus, pentru DailyBusiness.ro, Catalin Ilie, deputy general manager al Blue Air. 

Catalin Ilie a explicat ca decizia Blue Air de a investi in constructia acestui terminal vine ca urmare a faptului ca aeroportul Baneasa nu mai suporta fluxul de pasageri.

Prin acest contract, Blue Air urmeaza sa construiasca noul terminal pe un teren de aproximativ 5.000 de metri patrati, aflat in proprietatea Aeroportului International Aurel Vlaicu. 

Se estimeaza ca pana la sfarsitul anului 2008, dupa obtinerea tuturor avizelor si aprobarilor necesare, sa inceapa construirea noului terminal Plecari. Termenul de finalizare este de opt luni de la inceperea lucrarilor. Astfel, cel mai probabil in vara anului 2009 noul terminal va fi functional, conform NewsIn.

Deoarece in ultimii trei ani a crescut numarul pasagerilor, terminalul existent nu mai face fata, sustin reprezentantii aeroportului. Acestia considera ca daca se va construi noul terminal, Aeroportul Baneasa va avea o capacitate de peste doua milioane de pasageri, implicit va creste profitul si nu in ultimul rand se vor imbunatatii conditiile oferite pasagerilor.

Daca in 2007 au tranzitat Aeroportul Baneasa aproximativ patru milioane de calatori, peste cativa ani numarul va creste la peste opt milioane de pasageri, a spus Stefan Mladin, directorul general al aeroportului Baneasa. 

In plus, directorul general al aeroportului Aurel Vlaicu considera ca este necesar un al treilea aeroport pentru ca, in urmatorii ani, cu toate dotarile si modernizarile ce vor fi facute la aeroporturile din Baneasa si Otopeni, acestea nu vor face fata fluxului din ce mai mare de calatori. 

Totodata, aeroportul Baneasa trebuie sa adopte masuri de protectie a mediului, iar in acest sens a fost demarat un studiu pentru obtinerea unor fonduri de la Comunitatea Europeana. 

Ministrul transporturilor Ludovic Orban declara ca Aeroportul Baneasa va fi adaptat la normele de mediu, dar acesta nu este un motiv ca aeroportul sa dispara. 

In luna februarie, directorul aeroportului Baneasa declara ca vor fi facute investitii de circa 15 milioane de euro pentru realizarea unui terminal pentru pasageri si a unui hangar.

Sursa

Vidin - Calafat, podul suspinelor

În timp ce pe malul bulgăresc se lucrează de zor, la Calafat nici măcar nu s-au definitivat suprafeţele care vor fi expropriate şi nici nu există o hotărâre de guvern în acest sens. În schimb, ministrul transporturilor, Ludovic Orban, spune că totul este „în grafic“.

La 1,5 kilometri în aval de Portul Calafat, borna care arată că acolo va fi instalat piciorul podului peste Dunăre pe malul românesc este înconjurată de bălării. Pe malul nostru s-a pus doar un gard ce delimitează perimetrul în care firma constructoare, Fomento de Construcciones y Contrates (FCC) Spania, urmează să-şi organizeze şantierul. În rest, mărăcini şi nesiguranţă. Pe malul bulgăresc, dincolo de o lizieră, constructorul lucrează de zor la staţii de betoane şi la un terminal. Discuţiile despre pod au început în urmă cu opt ani. S-au format comisii mixte, româno-bulgare, şi s-au purtat discuţii. S-au luat aprobări şi avize. Bulgarii se ocupă de construirea podului, cu finanţare europeană, iar termenul limită de finalizare este 2010. În cazul în care podul nu este gata până în 2010, bulgarii riscă să piardă finanţarea. Deja au apărut întârzieri. Presa bulgărească a dat publicităţii faptul că spaniolii de la FCC, care construiesc podul, au anunţat întârzieri de patru luni faţă de graficul iniţial şi cer suplimentarea bugetului alocat investiţiei. Şi pe malul românesc s-au întârziat graficele iniţiale din cauză că a fost nevoie de schimbarea proiectului tehnic pentru infrastructura de legătură cu podul.

Ministerul Transporturilor din România a alocat, zilele trecute, 103 milioane de euro pentru infrastructura adiacentă podului. Ministrul de resort, Ludovic Orban, spune că jumătate din bani provin din fonduri nerambursabile de la ISPA, iar restul, din bugetul de stat. 
 

Licitaţie pentru infrastructura adiacentă

Chiar dacă statul nu are nici măcar terenul pe care ar urma să se construiască toate căile de acces către pod, ministrul Orban a afirmat, pentru GdS, că lucrările vor demara la începutul anului viitor: „Suntem în grafic. Până la sfârşitul anului vom organiza licitaţie internaţională pentru desemnarea constructorului, iar la începutul lui 2009 vor putea demara lucrările. Se vor rezolva toate problemele legate de terenuri până la emiterea ordinului de începere a lucrărilor“. Ludovic Orban a mai spus că a durat aşa de mult până s-a demarat procedura licitaţiei din cauză că nu au fost toate datele clare din partea bulgarilor, care se ocupă efectiv de construirea podului, inclusiv aprobarea proiectului tehnic pentru infrastructura de legătură cu podul. Dacă despre întârzierile românilor ministrul transporturilor este optimist, în ceea ce priveşte întârzierile bulgarilor Orban nu comentează: „E problema lor. Noi respectăm graficul. Pe pod vom călca în martie, aprilie 2011. Chiar dacă termenul legal este 2010, ISPA are un drept legal de extensie de până la nouă luni, dar să sperăm că nu se va ajunge aici“. 


Terenurile, încă în proprietate privată

Circa 34 de hectare de teren aparţinând localnicilor din Calafat urmează să fie expropriate de statul român, prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Doar locul unde va fi amplasat piciorul podului pe malul românesc aparţine administraţiei publice locale. Consultantul care a efectuat proiectul tehnic pentru infrastructura adiacentă podului şi care se ocupă şi de exproprieri (IPTANA Bucureşti) spune că nici suprafeţele nu sunt clar definitivate. Problema terenului pe care ar urma să treacă drumurile de legătură cu podul şi calea ferată ce va traversa Dunărea este departe de a fi rezolvată. „Nu s-a dat încă hotărârea de guvern pentru exproprieri pentru că nu există suprafeţele definitivate. S-a făcut un nou proiect tehnic, iar la unii proprietari s-a redus suprafaţa ce trebuie expropriată, la alţii s-a mărit. Acum lucrăm la aceste documente”, a precizat Toma Iovănescu, director general adjunct tehnic al proiectantului IPTANA Bucureşti. În total, vor fi afectaţi 150 de proprietari de terenuri, dar cu suprafeţe modice. „Negocierile de expropriere vor începe după 15 octombrie, dar nu se ocupă primăria. Nu am primit până acum nici un document de la guvern în acest sens“, a spus şi primarul din Calafat, Mircea Guţă. 

Localnicii au auzit de doi ani vorbindu-se că li se vor lua terenurile, dar până acum nu a venit nimeni să le ceară. „Nu am primit nici o înştiinţare şi nici nu a venit nimeni să negocieze. Doar de la primărie ne-au spus că sunt aproape 100 de metri pătraţi. De doi ani am auzit că vom fi expropriaţi şi suntem de acord cu asta la preţul stabilit de ei. Că toată lumea este de acord şi să se dea la fel la toată lumea“, a spus Elisabeta Tănase, una dintre proprietarii ce urmează să fie expropriaţi. „Pământul este al ginerelui meu. Ştim de expropriere, dar nu a venit nimeni să discute până acum“, a spus Ana Scurtulescu.

Proiect tehnic nou, soluţii noi

Directorul Ivănescu de la IPTANA a afirmat că s-a dispus elaborarea unui nou proiect, din cauză că firma constructoare, FCC Spania, a modificat soluţia tehnică pentru pod. În prezent, proiectul tehnic pentru ceea ce se va construi pe malul românesc este gata şi sunt obţinute toate avizele, a spus Ivănescu, dar mai rămâne problema terenului. După noul proiect tehnic, pe malul românesc se va construi un pasaj suprateran pe DN 56, care va trece peste artera rutieră şi peste calea ferată care fac legătura cu podul. Alt pasaj, de data aceasta de cale ferată, va trece peste artera de circulaţie Vidin-Calafat (deci, peste drumul care va traversa podul). 

Ce fac bulgarii:

- au organizat şantierul;
- se construieşte a doua staţie de betoane;
- se ridică un dig, pe care să fie amplasate utilajele care vor turna fundaţia piciorului de pod;
- se produc prefabricatele pentru puntea podului;
- se ridică un terminal de unde vor fi încărcate prefabricatele pe barje şi transportate pe malul românesc.

Ce este la români:
- există gardul viitorului şantier;
- s-a solicitat la Romsilva aviz pentru scoaterea unei suprafeţe de 1,4 ha din fondul forestier pentru şantier.
Despre podul Vidin-Calafat si aici

Sursa

duminică, 7 septembrie 2008

Contractul pentru autostrada Arad - Timisoara va fi semnat pana in 20 septembrie

Ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, a declarat, sambata, la Timisoara, ca pentru autostrada Arad - Timisoara contractul cu constructorul va fi semnat pana in data de 20 septembrie.

"Cert e ca spre sfarsitul lunii vom avea constructorul, finantarea e asigurata, dar mai sunt unele etape care trebuie parcurse dupa semnarea contractului", a spus Orban. 

Autostrada Arad - Timisoara este componenta a Coridorul IV are 50 de kilometri, iar valoarea lucrarilor este de 270 de milioane de euro. Termenul prevazut pentru finalizarea lucrarilor este de 30 de luni de la inceperea lor. 

Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) a anuntat, la inceputul lunii iulie, ca sapte companii si asocieri s-au precalificat pentru proiectul autostrazii Arad- Timisoara.CNADNR a publicat atunci invitatia de participare la licitatia internationala a firmelor precalificate in vederea atribuirii contractului de executie a lucrarilor aferente Proiectului de Autostrada Arad - Timisoara. 

Durata de realizare a lucrarilor de autostrada va fi de 24 de luni, cu o perioada de garantie de 24 de luni.Proiectul autostrazii Arad-Timisoara include constructia a 32 km de autostrada, 24 poduri si pasaje, un nod rutier si doua spatii de servicii.

In vederea implementarii proiectului, cu o valoare totala estimata de 270 milioane euro, a fost contractat un imprumut de la Banca Europeana de Investitii in valoare de 200 milioane euro la care se adauga 70 de milioane euro cofinantarea Guvernului Romaniei.

Sursa

sâmbătă, 6 septembrie 2008

Pe Baneasa nu mai e loc de noi jucatori low-cost

Aeroportul International Aurel Vlaicu-Baneasa refuza intrarea pe piata locala de noi operatori low-cost, din cauza capacitatii aeroportuare scazute, situatie ce urmeaza sa fie reglementata in cel mult doi-trei ani, in urma construirii unui terminal, au declarat pentru Business Standard oficiali ai companiei.

“In ultima perioada, au fost tatonari din partea Air Berlin, care si-a anuntat interesul de a opera pe Aeroportul Baneasa. Insa am fost nevoiti sa amanam aceasta noua intrare in piata, pentru ca, in prezent, nu avem capacitate”, a declarat pentru Business Standard Stefan Mladin, directorul aeroportului. Potrivit acestuia, in prezent, capacitatea aeroportului este de 900.000 de pasageri, urmand ca, dupa finalizarea investitiei in noul terminal, aceasta sa creasca cu peste 300%, pana la trei milioane de pasageri. “Este supraaglomerat. Aproape ca am fost nevoiti sa amanam discutiile cu mai multi operatori aerieni interesati de Romania, inclusiv Ryanair”, a adaugat Mladin. 

Aeroportul Baneasa si compania low-cost Blue Air au semnat deja un parteneriat, prin care operatorul aerian se va implica in construirea Terminalului Plecari al aeroportului. De altfel, acesta a declarat ca, pentru a evita cozile interminabile de la ghisee si a oferi servicii la standarde europene pentru pasageri, Capitala are nevoie de un al treilea aeroport, deoarece, in aproximativ cinci ani, cele doua aeroporturi, Baneasa si Otopeni, nu vor mai face fata traficului de pasageri. 

Guvernul a anuntat deja intentia de a construi un nou aeroport in Bucuresti. Programul privind executarea lucrarilor la noul aeroport va fi stabilit pe baza unui studiu de fezabilitate elaborat de Ministerul Transporturilor si finantat din fonduri alocate de la bugetul de stat. Amplasarea in teritoriu, delimitarea terenurilor pentru realizarea investitiei, dar si aspecte arhitectural-urbanistice vor fi analizate pe baza documentatiilor elaborate si aprobate conform legii.

Anul trecut, traficul de pasageri pe Aeroportul Otopeni a crescut cu 41% fata de 2006 si cu 43% pe Aeroportul Baneasa. Analistii din piata estimeaza ca Romania va inregistra o crestere medie anuala a traficului aeroportuar de 6,9%, in perioada 2008-2014, cu o rata de crestere sensibil mai mare in zona Bucuresti.

In primele sase luni ale acestui an, cifra de afaceri a Aeroportului Baneasa a fost de zece milioane de euro, cu 35% mai mult decat in perioada similara a anului trecut. “Aceasta crestere este datorata, in primul rand, numarului de miscari (decolari/aterizari), care a crescut cu 30-35%”, a mai spus directorul aeroportului. Pentru tot anul, Mladin a previzionat o cifra de afaceri de 20 milioane de euro, cu aproximativ 35-40% mai mare decat anul trecut, pe fondul dezvoltarii activitatii companiilor aeriene. Pe Aeroportul Baneasa sunt prezente, printre altele, companiile low-cost Blue Air, Wizz Air, Sky Europe, MyAir, Germanwings.

Sursa

Lucrari de 219 mil. € la Aeroportul din Iasi

Aeroportul International Iasi intentioneaza sa contracteze lucrari de reparatii la pista de decolare si aterizare, caile de rulare si platforma de imbarcare si debarcare avioane, valoarea estimativa a contractului fiind de 773,5 mil. lei (219 mil. euro). Aeroportul va organiza o licitatie pentru acordarea contractului, care mai vizeaza si lucrari la platforma de degivrare avioane si la cea pentru avioane deturnate. Prefectul judetului Iasi, Marius Bodea, a declarat, in iulie, ca Guvernul va aloca, intr-o prima faza, 20 mil. euro pentru modernizarea aeroportului. (Mediafax)

Sursa

Companii britanice si germane sunt interesate de traficul feroviar de marfa din Romania

Patru companii din Marea Britanie si Germania sunt interesate in dezvoltarea traficul feroviar de marfa din Romania, a declarat vineri Stefan Roseanu, senior partner Club Feroviar Roman.

Reprezentatii acestor companii si membrii ai Parlamentului Marii Britanii s-au aflat timp de cinci zile in Romania, unde au avut intalniri cu ministrul transporturilor, Ludovic Orban si au purtat discutii cu principalii operatori feroviari privati de marfa si alte autoritati feroviare asupra proiectelor din Romania.

"Delegatia de oameni de afaceri si parlamentari a sosit in Romania pe 31 august si a fost formata din opt reprezentanti ai companiilor private de transport de marfa si zece membrii ai Parlamentului britanic. Acestia s-au aratat deosebit de interesati de dezvoltarea traficului de marfa la noi, in special pe rute din Portul Constanta spre punctele de interes din Romania si spre tarile vecine", a declarat Stefan Roseanu.

Oamenii de afaceri si consultanti ai Freightliner, Transpetrol, Dubai Port World si David Brice Consultant au constatat punctual ca operatorii ar putea sa transporte marfurile care ajung in portul Constanta, dar este obligatorie modernizarea si regandirea sistemului de terminale intermodale (locul unde se face schimbul de marfa rutier si feroviar n.r.).

"O observatie a grupului din Marea Britanie si Germania a fost legata de necesitatea grabirii proiectelor de modernizare a infrastructurii pentru ca operatorii sa poata oferi solutii economice viabile", a spus Stefan Roseanu.

Acesta a precizat ca o alta problema constatata este legata de durata foarte mare pe care trenul de marfa o face din portul Constanta pana la destinatie. De exemplu, un container care a fost transportat de la Arad la Brasov a facut "nici mai mult nici mai putin" sapte zile.

Potrivit senior partner al Clubului Feroviar Roman, una dintre nemultumirile companiilor straine a fost nivelul ridicat al taxei de utilizare a infrastructurii feroviare (TUI), de 14 lei (aproximativ 5 euro) pentru un operator/kilometru, care nu stimuleaza transportul de marfa pe calea ferata. Astfel, un operator privat de transport feroviar de marfa pe relatia Constanta -Arad plateste numai la infrastructura 3.200 de euro, comparativ cu un camion care plateste doar o data pe an rovinieta in valoare de 1.200 euro, a explicat Roseanu.

De asemenea, companiile din Marea Britanie si Germania sunt interesate de liberalizarea pietei, respectiv de necesitatea unui acces liber pe infrastructura feroviara pentru toti operatorii. Potrivit oamenilor de afaceri, in acest domeniu este esential sa nu existe discriminare, acestia argumentand ca anumite trenuri sunt tinute mult timp in triaje, iar taxele prea mari "gonesc" operatorii feroviari de marfa din Romania

In general, insa, rezultatele vizitei au fost pozitive, iar parlamentarii britanici vor elabora un raport pentru legislativul de la Londra asupra situatiei transportului feroviar de marfa din Romania, a precizat reprezentantul Clubului Feroviar Roman. (newsin)

Sursa

joi, 4 septembrie 2008

Calea ferata Predeal - Brasov nu respecta conditiile de siguranta

Dezastrul feroviar de la Valea Calugareasca, cand o tanara de 17 ani a murit strapunsa de o sina de cale ferata, se poate repeta pe ruta Predeal - Brasov din cauza unor sisteme de prindere a sinelor, ce prezinta pericol pentru siguranta circulatiei. Mai mult, conducerea Companiei Nationale de Cai Ferate CFR SA, in frunte cu directorul general Constantin Manea, a semnat o nota de recomandare pentru constructorul de pe portiunea Campina-Predeal de a folosi aceleasi sisteme de prindere a sinelor.

Zeci de trenuri care circula pe relatia Predeal-Brasov pot deraia din cauza ca sistemele de prindere a sinelor sunt ruginite. Regionala de Cai Ferate Brasov a transmis o nota Companiei Nationale de Cai Ferate CFR SA, prin care precizeaza ca starea caii ferate intre statiile Predeal si Timisu de Sus prezinta pericol pentru circulatia trenurilor in conditii de siguranta. Pe o portiune de aproximativ 350 de metri de cale ferata, sistemele de prindere a traverselor de sina sunt uzate. Calea ferata de pe linia 300, sensul de la Bucuresti spre Brasov, intre statiile Predeal-Timisu de Sus, km 144+130-144+460, in prezent este cu elemente de legatura sina-traversa uzate, ce prezinta pericol pentru siguranta circulatiei. Portiunea care pune in pericol circulatia trenurilor este un tronson experimental pe traverse Pandrol FastClip. Cu toate ca elementele de prindere Pandrol FastClip sunt expirate, Regionala de Cai Ferate Brasov a cerut aprovizionarea cu aceleasi materiale de constructie. „Aprovizionarea Sectiei Brasov, Districtul Predeal, cu elemente componente prinderii Pandrol FastClip si executarea in regim de urgenta a lucrarilor de inlocuire care sa asigure circulatia trenurilor in conditii de siguranta. Dupa iarna 2007–2008, in urma masuratorilor si a reviziilor efectuate de catre personalul de intretinere s-a constatat necesitatea executarii de urgenta a lucrarilor de rectificare a ecartamentului, din cauza uzurii laterale a sinelor si a uzurilor elementelor componente ale prinderii Pandrol FastClip. Trebuie executate lucrari de regularizare a rosturilor de dilatatie, cauzate de uzura elementelor componente ale prinderii Pandrol FastClip”, se arata in nota transmisa directiei de linii din cadrul CFR SA. 

Directorul Regionalei de Cai Ferate Brasov nu recunoaste nimic
Chiar daca trenurile pot deraia in orice clipa, directorul Regionalei de Cai Ferate Brasov, Ionel Dicu, ascunde dezastrul feroviar ce se poate produce in orice moment. „Cum ati intrat in posesia acelor hartii? Vreau sa vad si eu actele, nu dau relatii prin telefon”, ne-a raspuns directorul general Ionel Dicu, care a semnat nota prin care se precizeaza ca sina de cale ferata de pe relatia Predeal – Timisu de Sus prezinta pericol pentru siguranta circulatiei. Tronsonul de cale ferata Predeal-Brasov face parte din coridorul paneuropean IV ce traverseaza România de la Curtici pana la Constanta. 

CFR risca sa piarda finantarea de la Comisia Europeana
In prezent, Compania de Cai Ferate CFR SA deruleaza proiecte de reabilitare pe relatia Campina – Predeal. CFR SA a cerut constructorului PORR sa foloseasca sisteme de prindere Pandrol FastClip pe tronsonul Campina – Predeal, in conditiile in care licitatiile europene prevad neutralitate in pivinta conditiilor tehnice. Pentru lucrarile de reabilitare pe sectiunea de cale ferata Câmpina– Predeal, CFR SA deruleaza, pe baza Memorandumului de Finantare convenit între Comisia Europeana si Guvernul României, lucrari de reabilitare a infrastructurii, a podurilor si modernizarea sistemelor de semnalizare si telecomunicatii. Firma PORR a semnat la data de 24 mai 2007 un contract pentru reabilitarea infrastructurii pe relatia Campina – Predeal in valoare de circa 140 milioane de euro, iar lucrarile au inceput in 4 iulie 2007. Peste 75% din valoarea lucrarilor este finantata de Uniunea Europeana.

Sursa Gardianul

11 milioane de dolari pentru "Autostrada Nokia"

Directorul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADN), Dorin Debucean, a declarat ca a obtinut la rectificarea bugetara de saptamana trecuta fonduri pentru demararea proiectului autostrazii urbane Gilau - Jucu, cunoscuta sub denumirea de "Autostrada Nokia".

Suma obtinuta astfel este de 27 de milioane de lei , aproximativ 11 milioane de dolari, insa pentru a o putea utiliza CNADN are nevoie de acceptul Ministerului Finantelor. 

"[...] Din aceste fonduri putem sustine proiectarea rutei de la Gilau pana la Jucu. Ceea ce s-a realizat pana acum este studiul de fezabilitate si indicatorii tehnico-economici, parte de care s-a ocupat societatea Iptana. Avem, de asemenea, avizul Comisiei Tehnico-Economice a CNADN si o hotarare de guvern."

Acceptul din partea Ministerului Finantelor va duce "Autostrada Nokia" cu un pas mai aproape de realizare ce va incepe cu organizarea unei licitatii de proiectare.

Sursa

Blue Air viseaza albastru in 2009

Planurile companiei low-cost Blue Air pentru 2009 vizeaza operarea cu zece aeronave si mentinerea pozitiei de lider pe acest segment, cu o cota de peste 50%. Cifra de afaceri si numarul de pasageri estimati pentru 2009 ar aduce pentru compania omului de afaceri Nelu Iordache cresterea cea mai dinamica din piata, intr-un nou an dificil pentru industria aviatica.

Gheorghe Racaru, directorul general al Blue Air, va inaugura doar doua destinatii noi odata cu orarul de iarna pentru 2008-2009. Spune ca nu este un moment propice pentru mai multe, ca in anii anteriori, date fiind costurile in crestere din cauza scumpirii petrolului, dar mai ales faptul ca destinatiile inaugurate anii trecuti si in special odata cu orarul de vara din 2008 trebuie “sa se mai aseze”. Va creste in schimb frecventa pe mai multe destinatii, cu precadere catre cele din Franta si Germania, si vor fi mentinute pentru orarul de iarna unele destinatii din orarul de vara, precum Larnaka (Cipru), datorita cererii in crestere. 

“Am avut si 500 de pasageri pe zi pe aceasta destinatie si asta ne-a aratat cat de importanta este Larnaka pentru business, nu neaparat pentru vacante”, spune Gheorghe Racaru. Mai este vorba si de alte curse, precum Köln, Stuttgart si Madrid cu plecare din Sibiu sau Bruxelles cu plecare din Constanta, pe langa zborurile de la Bacau, care pozitioneaza Blue Air drept concurent pentru operatorii regionali, precum Carpatair. 

Noile curse introduse in orarul de vara au adus un salt important pentru companie, care a ajuns in prima saptamana din iunie la un numar de 85 de curse saptamanale, fata de 66 de zboruri in iunie 2007. Acestora li s-au adaugat cursele charter, care au crescut cu 16% fata de iunie 2007, ajungand sa contribuie cu 7,6% la afacerile companiei.
 
Un alt motiv pentru care noi costuri nu sunt binevenite pentru singura companie low-cost romaneasca este programul de innoire a flotei pe care Blue Air l-a inceput in acest an, compania cumparand de la Boeing cinci aeronave seria Next Generation, doua din seria 800 si trei din seria 900. Unul dintre aceste avioane a fost deja livrat in luna iunie, alte doua sunt programate sa vina pana la sfarsitul lui 2009, iar ultimele doua la sfarsitul lui 2012. 
 
Motivele pentru care Blue Air a intrat in aceasta cursa a innoirii flotelor nu sunt legate numai de planurile de crestere, ci au si o importanta componenta legata tot de costuri. “Un avion Boeing clasic (737 - n.red.) intra la un control major dupa 4.000 de ore de zbor, iar dupa un ciclu de 6.000 de ore este desfacut si verificat, pe cand un avion din seria intra la primul control abia dupa 7.000 de ore de zbor”, explica Racaru. Prin operarea de avioane mai noi si care permit reduceri de costuri, compania vrea sa se puna intr-un fel la adapost si de viitoarele fluctuatii de pe piata petrolului, pe care nu poate spune ca nu le-a simtit in 2008: “Principala problema care a franat motoarele companiilor aeriene din intreaga lume - explozia pretului la petrol - a afectat rezultatele financiare si Blue Air nu face exceptie, dar am preferat sa pastram nivelul tarifelor si sa cautam alte moduri de a taia din costuri, scopul principal fiind acela de a ne mentine pozitia de lideri pe piata de low-cost”.
 

Exista si alte planuri, mult mai apropiate in timp fata de orizontul lui 2012, momentul in care toate noile avioane Boeing ar trebui sa aterizeze in flota Blue Air: “Am incheiat deja contracte pentru a inchiria avioane care sa suplineasca absenta celor achizitionate pana la venirea lor, deoarece avem nevoie inca din 2009 de cresterea de capacitate respectiva”. Racaru se refera aici la faptul ca pentru 2009 compania estimeaza ca va opera cu zece aeronave si va transporta 1,7 milioane de pasageri, ceea ce ar insemna o crestere de peste 60%. “O astfel de crestere se va realiza prin marirea capacitatii (care va depasi un pic 10% prin operarea a zece aeronave) si apoi prin imbunatatirea gradului de ocupare”, spune Gheorghe Racaru, care considera ca mixul de destinatii pe care il ofera acum compania ar trebui sa atraga un grad de ocupare de 90% pentru sezonul si poate chiar si pentru anul viitor. 
 
Cresterea de 30% pentru cifra de afaceri si aproape dubla pentru numarul de pasageri este o estimare credibila, subliniaza Racaru: “Am programat businessul pentru anul viitor in asa fel incat aceasta crestere sa aiba loc, deoarece au fost investitii mari facute anul acesta, care, corelate cu scumpirea petrolului si cu concurenta crescuta din piata, au dus la scaderea profitului - si trebuie sa tinem sub control aceste aspecte”. 

Cifra de afaceri in crestere nu va veni insa din 2009 doar din transportul de calatori, ci si din servicii conexe: in luna iulie, Blue Air a castigat la Bursa Romana de Marfuri un contract prin care urmeaza sa presteze servicii de transport aerian pentru Posta Romana, valoarea contractului fiind de 44,84 milioane de euro, fara TVA, pentru o perioada de trei ani si jumatate.
 
Investitiile facute de omul de afaceri Nelu Iordache, actionarul majoritar al companiei, nu au vizat doar achizitia de noi aeronave pentru Blue Air, ci si dezvoltarea in acest sens a unei companii de aerotaxi - Direct Air Service -, pentru care au mai fost achizitionate un elicopter, pe langa cele existente, precum si un avion.

Sursa

Blue Air va opera pe Aeroportul principal din Berlin, Tegel Airport!


O data cu introducerea noului orar de iarna (26 octombrie - 28 martie 2008), Blue Air isi va incepe operarea pe inca un aeroport principal, Tegel Airport care deserveste capitala Germaniei, Berlin.
Orarul de zbor este urmatorul:

Marţi şi sâmbătă

07:45 Bucuresti (Aeroportul International Aurel Vlaicu-Baneasa) - 09:00 Berlin (Tegel Airport)
09:45 Berlin (Tegel Airport) - 13:00 Bucuresti (Aeroportul International Aurel Vlaicu-Baneasa)

Cumparand de acum bilete catre Berlin (Tegel Airport), veti beneficia de promotia oferita de Blue Air: peste 50.000 de bilete la doar 1Euro*/ segment + taxe.
Biletele pentru Berlin (Tegel Airport) pot fi deja achiziţionate prin intermediul website-ului Blue Air, www.blueair.ro, la oricare dintre agenţiile Blue Air din ţară sau din străinătate sau prin Call Center: +40 21 208 86 86, iar cu aceasta ocazie intrati automat in cursa castigarii unui Logan nou-nout.

Aeroportul Tegel se afla la doar 8 km distanta de Berlin si detine 3 terminale.
Berlin este unul dintre orasele europene care ofera o imbinare perfecta de istorie, distractie, arhitectura si cultura. Daca ati ajuns la Berlin, multe atractii se gasesc chiar in centrul orasului - Mitte, Prenzlauer Berg, Kreuzberg.

Pe parcursul intregului orar de vara (pana pe data de 25 octombrie 2008) cursele pentru Berlin se vor efectua pe Aeroportul Schoenefeld.


Pentru orice fel de informatii vă rugăm să accesati site-ul Blue Air, www.blueair-web.com, sau să ne contactati la Call Center: +40 21 208 86 86 sau email: info@blue-air.ro.

* locuri limitate la acest tarif

Sursa

Wizz Air lansează cursa Cluj – Paris Beauvais

Wizz Air, cea mai mare companie low-cost, cu operaţiuni în Europa Centrală şi de Est, anunţă extinderea activităţii de la Cluj prin introducerea de noi zboruri către Paris Beauvais. Noua cursă va fi lansată pe 18 decembrie şi va fi operată pentru început de trei ori pe săptămână. Paris Beauvais este un aeroport pe care Wizz Air mai desfăşoară zboruri din alte trei oraşe însă aceasta va fi prima rută a companiei între România şi Franţa.
Acest nou pas în evoluţia companie este comunicat la scurt timp după ce Wizz Air a anunţat deschiderea celei de-a zecea baze operaţionale la Timişoara. Primul zbor, către Londra Luton, va fi efectuat pe 27 octombrie şi va fi urmat de curse spre Roma şi Dortmund în decembrie, în timp ce zborurile către Paris Beauvais, Milano Bergamo, Veneţia Treviso, Barcelona şi Valencia vor începe în martie 2009, concomitent cu deschiderea bazei.
Biletele sunt deja disponibile on-line pe wizzair.com sau telefonic la 0903 760 100 (în România). Preţurile cu toate taxele incluse, pentru un singur zbor, pornesc de la 89 de lei.

CFR propune triplarea preţului biletelor de tren

Pentru a acoperi pierderile de 300 de milioane de euro pe care le are, CFR SA cere creşterea taxei de utilizare a căii ferate. Plata o va suporta în final călătorul simplu.

Conducerea CFR SA, societatea care administrează reţeaua feroviară din România, intenţionează să majoreze de peste patru ori nivelul Taxei de Utilizare a Infrastructurii (TUI). Această taxă este plătită de orice companie feroviară care transportă călători sau marfă pe calea ferată, fiind similară cu rovinieta din transportul rutier. Taxa reprezintă jumătate din cheltuielile unui operator feroviar de călători şi de aceea triplarea ei ar duce la o creştere similară a preţurilor biletelor de călători. Aceasta, dacă Guvernul va refuza să achite operatorilor feroviari sumele imense pe care aceştia le vor plăti suplimentar CFR SA, după majorare. 

Într-o notă elaborată recent, conducerea CFR SA precizează: „CFR propune pentru rezolvarea satisfăcătoare a problemei (reprezentată de pierderile companiei şi de riscul de faliment al sistemului feroviar, în situaţia în care 39% din liniile ferate stau nereparate în urma lipsei de bani - n.r.) o nouă variantă de calcul a TUI (…) care duce la o creştere a valorii acesteia de la o medie ponderată a TUI de 9 lei/kilometru la 39 lei/kilometru“.

Propunerea CFR a fost făcută „datorită neacoperirii cheltuielilor necesare propuse în proiectul iniţial de buget şi venituri de cheltuieli pentru anul 2008“, se mai arată în notă. 

Societatea şi-a calculat şi suma pe care ar cîştiga-o. Majorarea ar aduce venituri de 1,1 miliarde de lei pentru august-decembrie 2008, perioadă pentru care se propune această măsură, comparativ cu 346 de milioane de lei, colectaţi între ianuarie şi iulie 2008. Compania şi-a calculat pierderile care trebuie acoperite şi, simplu, a pasat sarcina pe umerii operatorilor de transport feroviar de călători, cel mai important fiind CFR Călători. CFR SA sfătuieşte operatorii şi cum să îşi recupereze banii. Principala cale este „creşterea subvenţiilor acordate operatorilor pentru a acoperi sumele corespunzătoare TUI cuvenite pentru CFR“. Adică din bani de la bugetul de stat. 

Măsura propusă de CFR SA este una dintre căile căutate de companie pentru a scăpa de datorii cifrate la aproximativ 300 de milioane de euro. Acestea sunt reprezentate de obligaţii de plată de 900 de milioane de lei către furnizorii de energie electrică, diferenţa fiind datoriile companiei la bugetul de stat. Într-o primă fază, în aprilie 2008, compania a propus Ministerului Finanţelor conversia acestor datorii în acţiuni, care să fie cumpărate de stat, cu banii primiţi CFR SA urmând să achite datoriile la furnizorii de electricitate. După ce Ministerul Finanţelor a respins propunerea, CFR SA a găsit calea majorării TUI. Compania a reluat zilele trecute varianta conversiei datoriei în acţiuni, însă, foarte probabil, Ministerul Finanţelor va oferi acelaşi răspuns negativ. În urma neînţelegerilor avute cu Finanţele, privitoare la bugetul companiei pe 2008, CFR SA nu are încă un buget aprobat, ceea ce contravine legii. Ultima găselniţă este această majorare a TUI la niveluri nemaiîntâlnite în Europa, urmând ca operatorii să primească alocaţii suplimentare, din care să plătească taxa majorată. Potrivit unor surse neoficiale din Ministerul Transporturilor, ministrul Ludovic Orban, care a promis în urmă cu ani restructurarea sectorului feroviar, dar care s-a împotmolit în planuri, şi-a dat acordul pentru această subvenţie încrucişată. 

„Cauza situaţiei este subfinanţarea căii ferate din ultimii şase ani. Nu este posibil ca un stat să cheltuiască pentru calea ferată 10% din ceea ce cheltuieşte cu drumurile. În timp ce în transporturile rutiere TUI este 1% din cheltuielile unei firme, în transportul feroviar de marfă este 20%, iar în cel de călători este 40-50%“, ne-a declarat directorul unui operator feroviar privat. CFR SA afirmă însă că în timp ce cheltuielile sale materiale au crescut cu 24% în ultimii patru ani, nivelul veniturilor sale, reprezentate de TUI, a crescut doar cu 3%. 

CFR Călători nu priveşte cu ochi buni măsura şi afirmă că, dacă aceasta va fi introdusă, vor cere bani mai mulţi de la bugetul de stat. „În anul 2008, ponderea cheltuielilor cu TUI în totalul cheltuielilor de exploatare va reprezenta 56% (...) efectele majorării TUI la 39 lei/tren/kilometru (...) vor conduce la blocarea activităţii de transport feroviar de călători întrucât cheltuielile cu TUI vor reprezenta 100%“, ar fi afirmat CFR Călători, potrivit unor oficiali ai Ministerului Transporturilor, care au solicitat anonimatul. Pentru a nu avea pierderi, CFR Călători va solicita majorarea subvenţiilor pentru 2009 de la 605 milioane de lei la 4,1 miliarde, şi pentru 2010 de la 658 milioane de lei la 4,84 miliarde de lei, alte creşteri fiind cerute pentru 2008 şi 2011.

Sursa Cotidianul