Licitaţia pentru primul tronson a fost câştigată de un consorţiu românesc condus de oameni de afaceri controversaţi. Însă bătălia pentru sectoarele montane şi, implicit, mai scumpe ale proiectului se anunţă mult mai interesantă.Autostrada ce va permite parcurgerea distanţei dintre Capitală şi oraşul de la poalele Tâmpei în numai o oră şi jumătate va avea 174 de kilometri. Deocamdată, la primăvară vor începe lucrările doar pe tronsonul Moara Vlăsiei-Ploieşti, licitaţia de execuţie fiind câştigată, cu o ofertă de 200 de milioane de euro, de un consorţiu format din firmele româneşti Euroconstruct (aparţinând omului de afaceri Dorin Cocoş, soţul Elenei Udrea), Spedition UMB (firma lui Dorinel Umbrărescu), PA&CO International (aparţinând lui Costel Căşuneanu) şi Comaxa.
Traseul autostrăzii va începe, însă, de la marginea Bucureştiului, din dreptul Mobexpert Pipera, continuă spre est, până în apropierea Străzii Gherghiţa din Colentina (aici va fi un alt punct de acces), după care porneşte spre nord, traversând şoseaua de centură a Capitalei (între intersecţiile Pipera-Tunari şi Ştefăneşti, unde va fi amenajat un nod rutier).
După câţiva kilometri, va fi amenajată o ieşire spre Aeroportul Henri Coandă, un alt punct de acces fiind prevăzut la km 18, între localităţile Căciulaţi şi Moara Vlăsiei. Şi cei din zona Snagov vor avea acces la autostradă, prin nodul de la km 24, urmând ca la km 30 să fie conservat terenul necesar pentru amenajarea ulterioară a unui nod, atunci când traficul o va impune. Proiectul prevede că, în apropierea localităţii prahovene Dumbrava (la km 45), se va desprinde autostrada ce va merge către Moldova, prin Buzău şi Focşani.
La kilometrul 60, se va intersecta DN1, la Bărcăneşti. Pentru construcţia nodului rutier va fi necesară demolarea a 10-12 case şi a primăriei comunei. „Proiectul pentru noul sediu a fost deja realizat. Va avea 500 de metri pătraţi suprafaţă desfăşurată şi va fi amplasată pe un teren de 4.000 de metri pătraţi. Ne vom muta în curând, provizoriu, în clădirea unei şcoli vechi, dezafectate, pentru a putea începe demolarea“, explică Gheorghe Dima, primarul din Bărcăneşti. Cât despre locuinţele ce vor fi expropriate, unii proprietari au anunţat că doresc să primească bani în schimbul lor. Pentru ceilalţi, se vor ridica, pe baza unui sistem de concepţie daneză, case moderne, a căror construcţie durează numai câteva săptămâni.
La circa doi kilometri distanţă de Bărcăneşti, autostrada se va intersecta cu centura Ploieşti Vest, loc în care va fi construit un alt nod rutier. Un punct de acces a fost propus şi pentru intersecţia cu DN72 Ploieşti – Târgovişte, după care, până la Comarnic, autostrada va merge în stânga DN1, cât mai aproape de calea ferată şi de albia râului Prahova. În zonă, sunt prevăzute două noduri rutiere: Băneşti-Câmpina şi în partea de sud a oraşului Comarnic.
Traseul va continua în stânga drumului naţional, foarte aproape de râu, până la intrarea în Sinaia, unde şoseaua va trece pe partea stângă a văii (la traversarea DN1 va fi amenajat un nod rutier, un altul fiind prevăzut în partea sudică a Poienii Ţapului), întorcându-se pe partea dreaptă înainte de Azuga. Ultimul punct de acces de pe Valea Prahovei va fi în apropiere de Predeal, după care autostrada va urma Valea Râşnoavei, în paralel cu DN73A până la Râşnov, unde va fi construit un punct de acces în apropiere de intersecţia cu şoseaua Braşov-Piteşti. Ultima porţiune trece prin apropierea comunei Cristian (unde ar trebui amenajată o bretea de acces spre DN73 şi DN73B) şi se sfârşeşte undeva între Braşov şi Codlea, în apropiere de DN1, unde se va racorda la viitoarea autostradă Braşov-Borş.
Nu numai şoferii care vor vedea redus la circa jumătate timpul pierdut între Bucureşti şi Braşov vor fi fericiţi. Cum o bună parte din traficul care azi străbate DN1 sau DN1A (Bucureşti-Buftea-Ploieşti-Cheia-Braşov) se va muta pe autostradă, şi localnicii vor avea motive de bucurie. Astfel, potrivit estimărilor proiectanţilor, în 2025, autostrada va atrage zilnic între 28.000 de maşini pe sectorul Predeal-Râşnov şi peste 50.000 de autovehicule pe sectoarele Bucureşti-Ploieşti şi Câmpina-Sinaia. Asta în timp ce, pe DN1, traficul se va reduce semnificativ, cu circa 90% pe distanţa Câmpina-Sinaia şi cu circa 50% între Bucureşti şi Ploieşti, iar pe DN1A se va diminua cu peste 50% între Vălenii de Munte şi Cheia şi cu 35-40% pe tronsoanele Bucureşti-Ploieşti şi Cheia-Săcele. Primele efecte vor fi o importantă scădere a emisiilor de noxe (cu circa 80% pe Valea Prahovei sau pe tronsonul Bucureşti-Buftea-Ploieşti-Văleni) şi o diminuare sesizabilă a nivelului de zgomot cu până la nouă decibeli.
Şi pentru proprietarii de terenuri din apropierea nodurilor rutiere, veştile sunt bune. „S-a observat deja o tendinţă de creştere a preţurilor pe traseul autostrăzii, până la Ploieşti, iar trendul va fi urmat, în curând, şi de terenurile din apropierea punctelor de acces de pe Valea Prahovei sau din Braşov“, spune analistul imobiliar Radu Zilişteanu, care le recomandă celor ce doresc să investească în imobiliare în zonă să se mişte repede, dar şi să ia în calcul toate riscurile.
Vor fi, desigur, şi oameni nemulţumiţi. Autostrada va duce la exproprierea a 909 hectare de teren, din care 21 de hectare având statutul de curţi şi construcţii şi 192 de hectare de pădure, iar pe perioada constrcţiei, care se estimează să dureze până prin 2011-2012, localităţile din zonă vor fi afectate de praf, zgomot şi intensificarea traficului greu.
PÂNĂ LA BRAŞOV, VOM TRECE PRIN 18 TUNELURI
AUTOSTRADA va avea o lungime de 1,6 km în Bucureşti, 30,1 km în Ilfov, 115,3 km în Prahova şi 26,3 km în judeţul Braşov. Ea va avea o lăţime totală cuprinsă între 23,50 de metri în zona de munte şi 26-28 de metri la câmpie (carosabil, bandă de urgenţă, acostamente, bandă de separare a sensurilor).
Din cauza RELIEFULUI ACCIDENTAT, mai ales din cea de-a doua parte a traseului, vor fi construite 43 de poduri peste sau lângă cursuri de apă (unul dintre ele, lângă Câmpina, va avea circa 900 de metri), 14 viaducte peste văi şi nu mai puţin de 18 tuneluri, cu o lungime totală de 2,6 km. Toate tunelurile sunt pe Valea Prahovei, cel mai lung dintre ele având 330 de metri.
Autostrada va traversa INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT întâlnită în cale prin 19 pasaje peste calea ferată şi 55 de pasaje peste drumuri naţionale, judeţene şi comunale. Lucrarile la primul tronson(Moara Vlasiei - Ploiesti) au inceput la data de 15.03.2007. Tronsonul Bucuresti - Ploiesti, proiectat pentru 6 benzi, va fi mai usor de finantat avand in vedere ca el se situeaza pe Coridorul IX European.
Lungime totala 173,3 kilometri
Lungime Construita 0 km
Indicativ rutier A3
Alte date tehnice
Lungime tuneluri: 2 650 m;
Numar noduri rutiere: 14;
Suprafata de teren ocupata definitiv: 952 ha
Viteza proiectata: 80 - 100 - 120 km/h
Sectiune transversala: -platforma autostrada 26,0 m
- parte carosabila 2 x (2 x 3,75)m
- benzi de incadrare 2 x (2 x 0,50)m
- benzi de stationare de urgenta 2 x 2,50 m;
- acostamente 2 x 0,5 m; zona mediana 3,0 m;
- imbracaminte beton de ciment 23 cm
Sistem rutier: 3 146 000 mp.
Poduri si pasaje: 27 650 m
Tunel: 670 m
Intersectii 12 bucati
Statii de taxare: 12 buc.
COST ESTIMAT PROIECT 1 415 mil. EURO
Tronsoanele autostrazii:
SECTOR 1: Bucureşti - Ploieşti
SECTOR 2: Ploieşti - Comarnic
SECTOR 3: Comarnic - Predeal
SECTOR 4: Comarnic - Codlea
SECTOR 5: Racordul autostrazii la reteaua de drumuri
Sursa Capital si infrastructura.info
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu