Doua treimi din suprafata totala a infrastructurii din Romania trebuie refacuta. Mai multe studii internationale arata ca starea proasta a drumurilor si lipsa investitiilor in acest segment reprezinta un impediment major in calea dezvoltarii economice. In aceste conditii, modernizarea infrastructurii la standarde europene este una dintre prioritatile nationale pentru perioada 2007-2013. De altfel, infrastructura este principalul beneficiar al fondurilor de coeziune ale UE.
Infrastructura in cifre statistice
Romania are de recuperat un decalaj foarte mare in domeniul infrastructurii, fata de restul tarilor UE. De exemplu, din reteaua de aproape 80 de mii de kilometri de drumuri, doar 20% reprezinta drumuri nationale. Restul sunt drumuri judetene si comunale a caror grad de utilitate a scazut dramatic in ultimii ani. Aceasta deoarece numai 21 de mii de kilometri din drumuri au fost reparate. Starea de uzura este mare si din cauza ca numarul soselelor din Romania a ramas aproximativ acelasi de peste zece ani. Soselele din zonele turistice au ajuns sa fie extrem de aglomerate in perioadele de sezon. In raport cu suprafata tarii, Romania are cea mai mica densitate de drumuri din toate statele membre UE, adica 33,5 kilometri la 100 de kilometri patrati.
Din Romania, cea mai mare densitate a drumurilor publice o au regiunile Bucuresti - Ilfov - 49,9 kilometri, Nord-Est - 36,5 kilometri si Sud-Est Oltenia - 35,9 kilometri. Ministrul transporturilor, Ludovic Orban, a recunoscut ca peste 60% din drumurile si autostrazile din Romania si-au depasit perioada de functionare."Daca nu vom finanta constructia de autostrazi, Romania risca sa fie izolata", a spus Orban. In ceea ce priveste transportul feroviar, se inregistreaza mici scaderi. Potrivit Ministerului Transporturilor, in 2006 au fost transportate 68,3 milioane de tone de marfuri fata de 69,1 milioane tone in 2005 si 72,7 milioane tone in 2004. Numarul pasagerilor ramane insa constant, in 2006 inregistrandu-se 94,4 milioane persoane transportate. Lungimea cailor ferate a ramas neschimbata de ani de zile. In 2005 se inregistrau 21.228 de kilometri de cai ferate. "Infrastructura feroviara romaneasca poate atinge standardele europene de calitate peste 10 ani, intrucat, pana acum, nu s-au realizat aproape deloc investitii in acest sector", a afirmat ministrul transporturilor, Ludovic Orban. Potrivit lui Orban, compania CFR trebuie reformata, in conditiile in care, din 2015, orice companie europeana va putea opera pe cursele interne. Nici transportul aerian nu inregistreaza cresteri spectaculoase. Flota companiei Tarom este foarte saraca. A crescut insa traficul aerian datorita companiilor low-cost care au inceput sa opereze in Romania, printre care se numara Blue Air, My Air, Sky Europe si Wizz Air.
Starea infrastructurii, o piedica in calea dezvoltarii economice
Un raport al Consiliului Mondial al Turismului si Calatoriilor (WTTC), considera ca starea proasta a drumurilor reprezinta un impediment major in calea dezvoltarii turismului romanesc, in conditiile in care majoritatea vizitatorilor straini sosesc in Romania pe cale terestra. Reprezentantii WTTC sustin ca drumurile constituie un mijloc esential nu numai pentru turism, dar si pentru dezvoltarea tarii.
Starea proasta a drumurilor din Romania reprezinta un impediment major pentru dezvoltarea turismului din Romania, in conditiile in care majoritatea vizitatorilor straini sosesc in Romania pe cale terestra, se arata in Raportul Consiliului Mondial al Turismului si Calatoriilor, WTTC, asupra turismului romanesc, consultat de Rompres.
Reprezentantii WTTC sustin ca drumurile constituie un mijloc esential nu numai pentru turism, dar si pentru dezvoltarea tarii. Sunt necesare investitii puternice in principalele rute catre Marea Neagra, si catre orase ca Brasov, Sighisoara sau Sibiu, precum si in nordul Bucurestiului. Potrivit WTTC, trebuie dezvoltate si aeroporturi regionale. In ceea ce priveste calea ferata, calitatea acesteia a scazut dramatic, se mai arata in raport. Proiectele privind imbunatatirea infrastructurii rutiere reprezinta un segment important pe piata constructiilor din Romania, se arata intr-un studiu al companiei poloneze de consultanta PMR. Principalele probleme sunt generate de slaba dezvoltare a infrastructurii rutiere, precum si starea foarte proasta a drumurilor. Specialistii PMR estimeaza ca doua treimi din suprafata totala a infrastructurii rutiere din Romania trebuie refacuta.
Principalele probleme ale Romaniei sunt lipsa infrastructurii si a unui mediu de afaceri dezvoltat, se arata intr-un studiu al World Economic Forum. Potrivit studiului, Romania nu are o infrastructura de transport aerian dezvoltata, primind cel mai scazut punctaj la acest capitol, de 2,5 puncte, si are probleme importante in ceea ce priveste infrastructura rutiera, capitol la care a primit trei puncte, dar si cu infrastructura in turism - 2,8 puncte. Din aceste cauze, Romania este clasata pe locul 76 in topul mondial al competitivitatii in turism, dupa Azerbaidjan, clasata pe locul 75 si El Salvador, care ocupa pozitia 77.
Fonduri si programe
Fondurile considerabile alocate de Uniunea Europeana pentru proiectele de refacere a infrastructurii ofera Romaniei o oportunitate pentru rezolvarea problemelor legate de infrastructura. Potrivit statisticilor PMR, nu mai putin de patru miliarde de euro, reprezentand fonduri nerambursabile, au fost alocate Romaniei de catre UE pentru proiecte de infrastructura. La acestea se adauga proiecte guvernamentale privind reabilitarea cailor rutiere si construirea, pana la finele anului 2013, a 1.300 de kilometri de autostrada. "Majoritatea proiectelor de infrastructura rutiera de anvergura va fi derulata de consortii de firme internationale si companii de constructii mari, care vor angrena, probabil si companii locale, ca subcontractori locali", apreciaza Szymon Jungiewicz, head construction market analyst in cadrul PMR. Beneficiarii urmeaza sa fie Compania de autostrazi, CFR, CFR Calatori, administratiile aeroportuare si cele ale porturilor. Cea mai mare parte a fondurilor respectiv, 60% va fi folosita pentru axa prioritara 1, care vizeaza dezvoltarea unui sistem de transport legat de retelele de drumuri si autostrazi ale Uniunii Europene. De asemenea, 34% din fonduri vor fi destinate modernizarii si dezvoltarii infrastructurii nationale. In ceea ce priveste reteaua feroviara se are in vedere reabilitarea coridorului 4 Curtici - Constanta. Pe langa acestea vor fi folosite fonduri
europene si pentru modernizarea aeroporturilor. Strategia de transport a Romaniei se bazeaza in principal pe construirea retelei trans-europene, ceea ce inseamna autostrazi noi si finalizarea celor care sunt in constructie. Pentru drumurile nationale si cele judetene, strategia se bazeaza pe reabilitarea lor. Iar in ceea ce priveste reteaua de cai ferate, un obiectiv este cresterea vitezei operationale maxime la 160 de kilometri pe ora pentru trenurile de pasageri si 120 de kilometri pe ora pentru cele de marfa. Strategia mai prevede ridicarea standardelor in infrastructura aeriana si navala. Fiind un sector foarte important, o mare parte din fondurile europene se duce in dezvoltarea infrastructurii. Obiectivul general al Guvernului este ca volumul activitatii de transport sa creasca de la 3,6 miliarde de euro in prezent la cel putin 7 miliarde de euro in 2015.
Pentru dezvoltarea infrastructurii, pana la data aderarii, cele mai importante fonduri europene au fost alocate prin programele ISPA si Phare. Incepand cu 2007, asistenta financiara prin ISPA este inlocuita in mod automat de Fondurile de Coeziune. De altfel, intregul spriin financiar va creste de trei-patru ori mai mult decat pachetul ISPA la momentul aderarii. Din totalul fondurilor europene alocate Romaniei, 19,7 miliarde de euro reprezinta fondurile structurale si de coeziune. Circa 60% din suma se vor indrepta catre infrastructura de baza. Banii vor fi alocati proiectelor din domeniul infrastructurii de baza. Fondurile structurale vor trebui folosite pentru retelele trans-europene de transport, respectiv Coridorul IV feroviar si rutier, Coridorul IX rutier si feroviar si Coridorul VII de transport naval pe Dunare. Si prin programul ISPA, Romania a beneficiat de fonduri importante pentru infrastructura. In perioada 2000-2006, Romania a acoperit 95,9% din pachetul financiar de 2 miliarde de euro alocat prin programul ISPA. Romania a primit intre 20 si 26% din bugetul total anual disponibil pentru Facilitatea ISPA pe perioada 2000-2006, devenind astfel a doua tara dupa Polonia in ceea ce priveste ajutorul acordat. Romania a mai beneficiat de fonduri importante si prin programul PHARE-Componenta de Infrastructura Regionala. Pentru perioada 2004-2006 au fost prevazute fonduri de 152 de milioane de euro.
Autostrazile sunt prioritare
Ministerul Transporturilor are ambitii foarte mari in ceea ce priveste autostrazile. Pana in 2013 vrea ca Romania sa aiba circa 2.000 de kilometri de autostrada. Pentru construirea de autostrazi in perioada 2007-2013 este necesara o finantare anuala de 1,86 miliarde de euro, potrivit Administratiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania. Valoarea reprezinta 11,8% din veniturile bugetului de stat pentru anul 2007. Finantarea de asigurat in perioada 2007-2013 de la bugetul de stat sau din alte surse este de 9,62 miliarde de euro si reprezinta o medie de 1,37 de miliarde de euro pe an, respectiv 8,7% din veniturile bugetului de stat pe anul 2007. In ceea ce priveste autostrada Transilvania, constructorul american va finaliza lucrarile la autostrada Transilvaniei in 2012, iar primul tronson Campia Turzii-Gilau in 2008. Autostrada Transilvania va avea o lungime de 415 km si va fi construita pe ruta Bors-Cluj-Tg. Mures-Brasov.
"In 2007 vor fi finalizati 80 km de autostrada, iar in 2008 vor fi gata 120 km, astfel incat la sfarsitul mandatului nostru sa putem spune ca am reusit construirea a 420 km. Romania va avea pana in 2013 aproximativ 2.000 km de autostrada... Pana in 2013 se va reabilita reteaua de drumuri nationale care inseamna peste 10.700 de km ", a declarat secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Septimiu Buzasu. "Autostrazile prioritare sunt cele care au un trafic mare. Bucuresti-Brasov va fi una din cele mai aglomerate autostrazi, urmand ca in 2009 sa fie finalizat tronsonul Moara Vlasiei-Ploiesti si, in 2010, Bucuresti-Moara Vlasiei. Vom face demersuri ca aceste tronsoane sa fie totusi finalizate in acelasi timp. Un alt transon cu trafic ridicat este Comarnic-Predeal-Brasov, proiect care a fost intarziat cu patru ani", a spus Mihai Grecu, director al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania.
Romania are de recuperat un decalaj foarte mare in domeniul infrastructurii, fata de restul tarilor UE. De exemplu, din reteaua de aproape 80 de mii de kilometri de drumuri, doar 20% reprezinta drumuri nationale. Restul sunt drumuri judetene si comunale a caror grad de utilitate a scazut dramatic in ultimii ani. Aceasta deoarece numai 21 de mii de kilometri din drumuri au fost reparate. Starea de uzura este mare si din cauza ca numarul soselelor din Romania a ramas aproximativ acelasi de peste zece ani. Soselele din zonele turistice au ajuns sa fie extrem de aglomerate in perioadele de sezon. In raport cu suprafata tarii, Romania are cea mai mica densitate de drumuri din toate statele membre UE, adica 33,5 kilometri la 100 de kilometri patrati.
Din Romania, cea mai mare densitate a drumurilor publice o au regiunile Bucuresti - Ilfov - 49,9 kilometri, Nord-Est - 36,5 kilometri si Sud-Est Oltenia - 35,9 kilometri. Ministrul transporturilor, Ludovic Orban, a recunoscut ca peste 60% din drumurile si autostrazile din Romania si-au depasit perioada de functionare."Daca nu vom finanta constructia de autostrazi, Romania risca sa fie izolata", a spus Orban. In ceea ce priveste transportul feroviar, se inregistreaza mici scaderi. Potrivit Ministerului Transporturilor, in 2006 au fost transportate 68,3 milioane de tone de marfuri fata de 69,1 milioane tone in 2005 si 72,7 milioane tone in 2004. Numarul pasagerilor ramane insa constant, in 2006 inregistrandu-se 94,4 milioane persoane transportate. Lungimea cailor ferate a ramas neschimbata de ani de zile. In 2005 se inregistrau 21.228 de kilometri de cai ferate. "Infrastructura feroviara romaneasca poate atinge standardele europene de calitate peste 10 ani, intrucat, pana acum, nu s-au realizat aproape deloc investitii in acest sector", a afirmat ministrul transporturilor, Ludovic Orban. Potrivit lui Orban, compania CFR trebuie reformata, in conditiile in care, din 2015, orice companie europeana va putea opera pe cursele interne. Nici transportul aerian nu inregistreaza cresteri spectaculoase. Flota companiei Tarom este foarte saraca. A crescut insa traficul aerian datorita companiilor low-cost care au inceput sa opereze in Romania, printre care se numara Blue Air, My Air, Sky Europe si Wizz Air.
Starea infrastructurii, o piedica in calea dezvoltarii economice
Un raport al Consiliului Mondial al Turismului si Calatoriilor (WTTC), considera ca starea proasta a drumurilor reprezinta un impediment major in calea dezvoltarii turismului romanesc, in conditiile in care majoritatea vizitatorilor straini sosesc in Romania pe cale terestra. Reprezentantii WTTC sustin ca drumurile constituie un mijloc esential nu numai pentru turism, dar si pentru dezvoltarea tarii.
Starea proasta a drumurilor din Romania reprezinta un impediment major pentru dezvoltarea turismului din Romania, in conditiile in care majoritatea vizitatorilor straini sosesc in Romania pe cale terestra, se arata in Raportul Consiliului Mondial al Turismului si Calatoriilor, WTTC, asupra turismului romanesc, consultat de Rompres.
Reprezentantii WTTC sustin ca drumurile constituie un mijloc esential nu numai pentru turism, dar si pentru dezvoltarea tarii. Sunt necesare investitii puternice in principalele rute catre Marea Neagra, si catre orase ca Brasov, Sighisoara sau Sibiu, precum si in nordul Bucurestiului. Potrivit WTTC, trebuie dezvoltate si aeroporturi regionale. In ceea ce priveste calea ferata, calitatea acesteia a scazut dramatic, se mai arata in raport. Proiectele privind imbunatatirea infrastructurii rutiere reprezinta un segment important pe piata constructiilor din Romania, se arata intr-un studiu al companiei poloneze de consultanta PMR. Principalele probleme sunt generate de slaba dezvoltare a infrastructurii rutiere, precum si starea foarte proasta a drumurilor. Specialistii PMR estimeaza ca doua treimi din suprafata totala a infrastructurii rutiere din Romania trebuie refacuta.
Principalele probleme ale Romaniei sunt lipsa infrastructurii si a unui mediu de afaceri dezvoltat, se arata intr-un studiu al World Economic Forum. Potrivit studiului, Romania nu are o infrastructura de transport aerian dezvoltata, primind cel mai scazut punctaj la acest capitol, de 2,5 puncte, si are probleme importante in ceea ce priveste infrastructura rutiera, capitol la care a primit trei puncte, dar si cu infrastructura in turism - 2,8 puncte. Din aceste cauze, Romania este clasata pe locul 76 in topul mondial al competitivitatii in turism, dupa Azerbaidjan, clasata pe locul 75 si El Salvador, care ocupa pozitia 77.
Fonduri si programe
Fondurile considerabile alocate de Uniunea Europeana pentru proiectele de refacere a infrastructurii ofera Romaniei o oportunitate pentru rezolvarea problemelor legate de infrastructura. Potrivit statisticilor PMR, nu mai putin de patru miliarde de euro, reprezentand fonduri nerambursabile, au fost alocate Romaniei de catre UE pentru proiecte de infrastructura. La acestea se adauga proiecte guvernamentale privind reabilitarea cailor rutiere si construirea, pana la finele anului 2013, a 1.300 de kilometri de autostrada. "Majoritatea proiectelor de infrastructura rutiera de anvergura va fi derulata de consortii de firme internationale si companii de constructii mari, care vor angrena, probabil si companii locale, ca subcontractori locali", apreciaza Szymon Jungiewicz, head construction market analyst in cadrul PMR. Beneficiarii urmeaza sa fie Compania de autostrazi, CFR, CFR Calatori, administratiile aeroportuare si cele ale porturilor. Cea mai mare parte a fondurilor respectiv, 60% va fi folosita pentru axa prioritara 1, care vizeaza dezvoltarea unui sistem de transport legat de retelele de drumuri si autostrazi ale Uniunii Europene. De asemenea, 34% din fonduri vor fi destinate modernizarii si dezvoltarii infrastructurii nationale. In ceea ce priveste reteaua feroviara se are in vedere reabilitarea coridorului 4 Curtici - Constanta. Pe langa acestea vor fi folosite fonduri
europene si pentru modernizarea aeroporturilor. Strategia de transport a Romaniei se bazeaza in principal pe construirea retelei trans-europene, ceea ce inseamna autostrazi noi si finalizarea celor care sunt in constructie. Pentru drumurile nationale si cele judetene, strategia se bazeaza pe reabilitarea lor. Iar in ceea ce priveste reteaua de cai ferate, un obiectiv este cresterea vitezei operationale maxime la 160 de kilometri pe ora pentru trenurile de pasageri si 120 de kilometri pe ora pentru cele de marfa. Strategia mai prevede ridicarea standardelor in infrastructura aeriana si navala. Fiind un sector foarte important, o mare parte din fondurile europene se duce in dezvoltarea infrastructurii. Obiectivul general al Guvernului este ca volumul activitatii de transport sa creasca de la 3,6 miliarde de euro in prezent la cel putin 7 miliarde de euro in 2015.
Pentru dezvoltarea infrastructurii, pana la data aderarii, cele mai importante fonduri europene au fost alocate prin programele ISPA si Phare. Incepand cu 2007, asistenta financiara prin ISPA este inlocuita in mod automat de Fondurile de Coeziune. De altfel, intregul spriin financiar va creste de trei-patru ori mai mult decat pachetul ISPA la momentul aderarii. Din totalul fondurilor europene alocate Romaniei, 19,7 miliarde de euro reprezinta fondurile structurale si de coeziune. Circa 60% din suma se vor indrepta catre infrastructura de baza. Banii vor fi alocati proiectelor din domeniul infrastructurii de baza. Fondurile structurale vor trebui folosite pentru retelele trans-europene de transport, respectiv Coridorul IV feroviar si rutier, Coridorul IX rutier si feroviar si Coridorul VII de transport naval pe Dunare. Si prin programul ISPA, Romania a beneficiat de fonduri importante pentru infrastructura. In perioada 2000-2006, Romania a acoperit 95,9% din pachetul financiar de 2 miliarde de euro alocat prin programul ISPA. Romania a primit intre 20 si 26% din bugetul total anual disponibil pentru Facilitatea ISPA pe perioada 2000-2006, devenind astfel a doua tara dupa Polonia in ceea ce priveste ajutorul acordat. Romania a mai beneficiat de fonduri importante si prin programul PHARE-Componenta de Infrastructura Regionala. Pentru perioada 2004-2006 au fost prevazute fonduri de 152 de milioane de euro.
Autostrazile sunt prioritare
Ministerul Transporturilor are ambitii foarte mari in ceea ce priveste autostrazile. Pana in 2013 vrea ca Romania sa aiba circa 2.000 de kilometri de autostrada. Pentru construirea de autostrazi in perioada 2007-2013 este necesara o finantare anuala de 1,86 miliarde de euro, potrivit Administratiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania. Valoarea reprezinta 11,8% din veniturile bugetului de stat pentru anul 2007. Finantarea de asigurat in perioada 2007-2013 de la bugetul de stat sau din alte surse este de 9,62 miliarde de euro si reprezinta o medie de 1,37 de miliarde de euro pe an, respectiv 8,7% din veniturile bugetului de stat pe anul 2007. In ceea ce priveste autostrada Transilvania, constructorul american va finaliza lucrarile la autostrada Transilvaniei in 2012, iar primul tronson Campia Turzii-Gilau in 2008. Autostrada Transilvania va avea o lungime de 415 km si va fi construita pe ruta Bors-Cluj-Tg. Mures-Brasov.
"In 2007 vor fi finalizati 80 km de autostrada, iar in 2008 vor fi gata 120 km, astfel incat la sfarsitul mandatului nostru sa putem spune ca am reusit construirea a 420 km. Romania va avea pana in 2013 aproximativ 2.000 km de autostrada... Pana in 2013 se va reabilita reteaua de drumuri nationale care inseamna peste 10.700 de km ", a declarat secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Septimiu Buzasu. "Autostrazile prioritare sunt cele care au un trafic mare. Bucuresti-Brasov va fi una din cele mai aglomerate autostrazi, urmand ca in 2009 sa fie finalizat tronsonul Moara Vlasiei-Ploiesti si, in 2010, Bucuresti-Moara Vlasiei. Vom face demersuri ca aceste tronsoane sa fie totusi finalizate in acelasi timp. Un alt transon cu trafic ridicat este Comarnic-Predeal-Brasov, proiect care a fost intarziat cu patru ani", a spus Mihai Grecu, director al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania.
Deci cam asa ar trebui sa arate Romania dpdv al autostrazilor in 2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu